Lupta, iulie 1926 (Anul 5, nr. 1370-1396)
1926-07-01 / nr. 1370
Anul V, No. 1370 Dirnitor Politic CONST. MILLE ABONAMENTUL 12 luni........................ 800 lei 6 luni • 400 lei 3 lun..................... 200 lei IN STRĂINĂTATE DUBLU EDIZIA $« ADMINISTRAȚIA București, Str. Sărindar, 12 n contra duşmanului •o eternă inimiciţie, proelavechiul dicton latin. Acest dictrebuie aplicat de noi în toiana domnilor liberali şi ar fi dorit ca întreaga opoziţiune admită, aivi sau cinici, — dar mai proli cinci — liberalii, cred că trece au trecut in opoziţi© şi igerile lor sunt comune cu alerlalte partide faţă de ticăloşia erilor, totul s’a uitat şi deci legitimă pretenţia lor de a ne un loc onorabil în rânduopoziţiunei. irdon ! Să ne înţelegem. Liberi au nimic comun cu opcinea naţională şi cu cea ţără- i. Ei formează un partid cuvârşire reacţionar ca idei şi lături. Că sunt în opoziţiune asta este un accident, care se aplă ori cărui partid. In cei priveşte pe liberali ticăloşia gutărei lor i-a uzat într’atâta în au fost nevoiţi să părăsească trea. De altfel, dânşii au făcut ce au putut pentru ca această igere să pară benevolă şi să-şi are venirea din nou la guvern, Inci pe averescani să le ţie la- Acum dânşii protestează conguvernului generalului Aver, care, in lupta disperată pe a avut de dus cu opoziţia arată, n’ar fi făcut prea mare ebnire de tratament între canţii liberali, protejaţi de el şi Iţi candidaţi ai opoziţiunei, la discreţia jandarmilor. A un exces de zel, de care se g liberalii, dar sunt nedrepţi guvernul generalului Averesare pe cât i-a stat în mână s’au să-i protejeze. . .ci nu ne vom emoţiona şi nu se va emoţiona nici ţara, de toate cele ce au pătimit d-unii liberali, dela scumpii lor tovarăşi, nu ne vom emoţiona pentru că ei au fost dascălii după cari s’au luat cei de la guvern. Când bătăuşul la rândul lui este bătut, par’că nu-ţi vine să fii aşa de naiv ca să protestezi. * Pentru că azi sunt în opoziţie, liberalii nu încetează să rămână absolut aceiaşi: reacţionari şi fără nici o ruşine încălcarea Constituţiei şi a legilor şi nu acapararea întregei vieţi economice a ţărei. Opoziţia lor de astăzi nu le poate face o nouă virginitate. Nu te pot mişca cuvintele de veştejire a unei crime, când ele pornesc de pe buzele unui asasin. Oricât de adevărate vor fi faptele pe cari la arată d-nii liberali, ele, repetăm, ne lasă reci, căci tot asemenea fapte au săvârşit şi ei când erau la guvern.Să lupt© dar singuri să se emoţioneze d-lor singuri, să creadă dacă vor că şi ţara se emoţionează, la strigătele lor disperate. Dar ar fi o naivitate, să se producă emoţiune, mai ales în sânul opoziţiei adevărate, care a înfruntat ilegalităţile de eri ale liberalilor, şi azi înfruntă ilegalităţile guvernului Averescu. Nici o cârdăşie dar nu trebuie de făcut cu ticăloşii de eri. Opoziţia nu trebuie să facă marea greşală de a stabili vre-o cauză comună cu liberalii. Ea trebuie săşi caute singură de treabă şi să lupte cu toate armele cari li stau la dispoziţie azi cum a luptat ori cu guvernul liberal, dar trebuie să se ferească de orice atingere cu liberalii, pentru a nu-i reabilita. Altfel s’ar repeta povestea lui Fleva cu calul dela tramvai. Liberalii s’au exclus singuri din viaţa politică şi din rândul partidelor politice. Dânşii sunt nişte uzurpători şi nişte feroci reacţionari, care nu au nimic comun cu partidele cari luptă pentru legalitate şi ordinea de stat CONST. MILLE R URGIA ELECTORALA Mărturia magistraţilor ministru al justiţiei, care e autorul manifestului de otova prin care partidul Polul era calificat ca fiind „al Regelui“, este totuşi şi fost Istrat. întrebăm ce va răspunde destăinuirilor făcute eri in eră de deputatul Călinescu laţia validarei alegerei din Arest d, deputat a dat cetire uproces-verbal încheiat de prim procuror, prin care se constă „cetăţenii au fost bătuţi de trii de jandarmi chiar in faţa Lui parchetului şi că el, precum, nu a găsit sprijinul forţei are spre a impune intrarea agalitate“. I degeaba s'a exprimat încrea în magistratură. Chiar dacă istraţii cari au curajul de a nara ilegalităţile şi a încerca itenţa împotriva lor, sânt încă minoritate, acestea sunt simpte cari salvează prestigiul ţarei mumele ei în afară, tot este, cum se vede, că din magistraţi, cu preţul şidor în cari ştiu că se expun, semnalat urgia electorală ce reslănţuit jinia publică ia act şi se tubă, unde sunt sancţiunile gunului? Unde e ancheta minisui de justiţie ? i se cerceteze faptele, să se sus le acei cari pot împiedica mer cercetărilor, să se asculte din magistraţii ei să se trimeată urile înaintea judecătorilor fii.ind un guvern are conştiinţa iu de la el au purces ordinele tru dezlănţuirea urgiei, el nu jetă de a lăsa curs liber acţiujudiciare pentru câteva iletăţi. Faptul că înlesneşte unirea ilegalităţei, îl scoate din că măcar în cazurile urmărite, luc însă un guvern are consta încărcată de toate nelegiu-i electorale, el înăbuşă oriceroare de urmărire şi sancţios, de teama ca ridicarea unui , să nu desvălue întreaga nndezlănţuită din ordin de sus apă un sistem fără precedent. SILEX SB» „Obraznic!“ ! Maiorul Marinescu, şeful jandarmilor din Orhei, al acelor jandarmi cari au scos din urne, cu baioneta, lista guvernului, s‘a prezentat la Interne să ceara cuvenita răsplată pentru oboseala și eroismul cheltuit în alegeri. Socotind că d. maior în chestie face, cum s‘ar spune un limbaj figurat, prea multă muzică, — adică e prea stăruitor, — d. secretar general Muzicescu i-a spus între altele, d-lui comandant, obraznic ! Natural, acesta a cerut voe d-lui general Ştefănescu, mai marele jandarmilor din ţară, să trimită martori d-lui Muzicescu, dar d. general respingându-i cererea din consideraţii de oportunitate, l-a asigurat că totuş va primi „pe calea exprimării regretelor“ satisfacţie pentru regretabila întâmplare. Nici vorbă că ieşirea d-lui Muzicescu a fost cum nu se poate mai regretabilă. Nici vorbă, că d. maior dela Orhei are dreptul la scuze categorice. D. maior cerea un drept pe care nimeni din lume n‘ar putea să i-1 tăgăduiască. îndeplinise un serviciu, declarând aleasă lista dela Orhei şi dacă nu întotdeauna orice faptă e încoronată de o răsplată, — să fie cel puţin, cuviincios, plătită. Ceea ce guvernul vrea să facă, după ce-a ieşit din strâmtoare, e pur şi simplu chiul. Jandarmii şiau făcut datoria: duceţi-vă la Cameră şi veţi vedea fructul activiţii lor. Domni pe cari, până mai eri, nu-i cunoştea nici gardistul din urbea lor, „combat“ cu energie in calitate de reprezentanţi ai neamului. Se cuvenea să fie recompensată atâta străduinţă. Fiecare jandarm avea dreptul la cel puţin două trese ca după o grea şi glorioasă luptă. Nu mai vorbim de d. general Ştefănescu al cărui monument în bronz ar trebui să fie egal cu al lui Mihai Viteazul. Când Colo, nici cheltuelile de deplasare nu sunt plătite. Când colo, — şefii jandarmeriei sunt gratificaţi ,în loc de altceva, cu epitetul odios de obraznic. D-le Muzicescu, retractează imediat. Retractează şi, — nu te supăra, — plăteşte! P. a. a. Pe timpul verei ziarul „LUPTA14 primeşte abonamente cu preţul de Lei 75 lunar / «r /V / 5^ / V £V 01 Pagini 3 Lei Direcţia: 58/75. — Secretariatul 58/74. — Administraţia 58/78. N. Al. Jajip-Piti ingratitudinea oficiosului averescan Este adevărat că d. Al. Constantinescu are obiceiul de a pregăti atmosfera politică pentru realizarea planurilor oculte ale d-sale şi ale partidului liberal prin lansarea multor profeţii. Adeseori este chiar sentenţios. In luna Martie, in toiul crizei de regim, d. Al. Constantinescu a desfăşurat o fenomenală acţiune ocultă — bineînţeles cu autorizarea şefului partidului liberal — spre a zădărnici venirea la cârmă a partidului naţional. In ultimele zile ale guvernărei liberale luptele politice s‘au înveninat şi mai mult între liberali şi naţionalişti. Intre cei cari au fost mai violent atacaţi de opoziţie a fost şi d. Al. Constantinescu. Aceasta l‘a îndârjit şi mai mult şi acţiunea sa ocultă a devenit diabolică : s'a agitat făţiş pentru constituirea unui cabinet. Averescu. Scriitorul acestor rânduri a avut, în repetate rânduri convorbiri cu d. Al. Constantinescu asupra desfăşurărei crizei şi in ajunul denisiunei d-lui Brătianu, fostul ministru de domenii a spus : — Nu vune Maniu la guvern. Vom avea Insă un guvern Averescu cu o parte din naţionalişti. Scrie aceasta in carnetul d-tale, din partea mea, — a adăugat d. AL Constantinescu ziaristului cu care a stat de vorbă. Aşa s'a întâmplat. De altfel cine e în curent cu peripeţiile constituirei cabinetului actual ştie că în sufrageria d-lui Al. Constantinescu, in prezenţa d-lui Goga, s'a stropit cu şampanie regală, cu 24 ore înainte, constituirea cabinetului Averescu. Ei bine, „îndreptarea", oficiosul d-lui general Averescu este acum de o ingratitudine neagră faţă de naşul guvernului actual. „îndreptarea" previne lumea politică să nu mai creadă în... păcălelile d-lîi Al. Constantinescu care — aceasta o afirmă oficiosul averescan — habar n’a avut că vine un guvern Averescu ! Ce s'a întâmplat că foaia averescană il taxează acum de Păcală pe d. Al. Constantinescu. Am aflat că fruntaşul liberal a făcut o recentă profeţie şi anume a spus că dacă guvernul Averescu va îndrăzni să se atingă de opera guvernului liberal, va fi de ajuns un gest al partidului liberal şi la toamnă guvernul va fi la pământ, nici nu va redeschide parlamentul. Aşteptăm acum să vedem ce va mai îndrăzni guvernul şi dacă noua profeție a d-lui Al. Constantinescu se va realiza așa cum s'a realizat aceea dela 1 Aprilie. Lt. Iar se urcă preţul apei? In şedinţa de ori a delegaţiunei permanente a Municipiului Bucureşti s’a făcut propunerea de a se urca din nou preţul apei. De astă dată cu 2 lei la metrul cub, pentru a se creia „un fond“ de 35 de milioane lei care ar fi suficient pentru a se întinde reţelele de apă la periferie. Nu ştiu dacă socoteala e justă, dar ştim că nici un fond nu a ajuns vreodată la destinaţia sa şi că din cele 35 de milioane, multe vor merge desigur la sinecure şi răsplăţi electorale. Dar în afară de această observaţiune, ar trebui să ni se spuie unde vor să ajungă cei de la uzinele comunale cu preţul apei care a fost ridicat în repetite rânduri pentru a ajunge în gospodăria comunală cea mai murdară din Balcani la cifra cea mai urcată. Avem şi noi o propunere: să se facă o anchetă asupra felului cum se administrează uzinele comunale şi se va vedea că din preţul de acum al apei se poate scădea 2 lei şi chiar mai mult la metrul cub. In tot cazul, d. dr. Gheorghian a arătat că înainte de a se cere un nou sacrificiu cetăţenilor, să se e- Tatroneze activitatea uzinelor comunale după indicaţiunile bilanţului prezentat. Ceea ce se ştie e că populaţia Capitalei de doi ani încoace plăteşte la apă şi pentru tot soiul de instalaţii imaginare de se speteşte. In fiecare trei zile gospodarii primesc câte un aviz să nu risipească apa ■— şi chiamă instalatori cărora le plătesc sute de lei pentru a primi răspunsul că n ’au constatat nici o pierdere de apă. La termen insă se pomenesc cu compturi de apă cari întrec orice posibilitate. Trebue cu orice preţ organizat un serviciu al Primăriei pentm controlul risipei de apă — control care să dea şi populaţiei siguranţa că nu e încărcată de o administraţie avidă de încasări. P. O. t ..." Acordul naţional-ţărănist Acordurile dintre partidele de opoziţie nu mai au, in împrejurările de acum, importanta politică de odinioare. Răsturnarea guvernului actual nu reclamă coalizarea opoziţiunei. De altfel cu sau fără acord acţiunea opoziţiei se va mânui pe acelaş teren de luptă. Preocuparea fiecărui partid de opoziţie, chiar şi a partidului liberal, este, pentru moment, reorganizarea internă, separată, şefii tuturor partidelor urmărind fiecare să pună mai întâia ordine în propriul lor partid. Deci nu este întrevăzut ca până la toamnă să se realizeze vre-o combinafiune oarecare între partidele de opoziţie. Cuvântul de ordine in lagărele opozitiei, în ce priveşte combinaţiile lor interne, pare a fi statu-quo. Circulă însă multe zvonuri. Un confrate a înregistrat ori că tratativele intre naţionalişti şi liberali ar fi avansat. Dar în cercurile diriguitoare naţionaliste ni s-a spus că zvonul e de domeniul fanteziei. Un personaj nationalist ne-a declarat următoarele: 1 — Preferăm oricarei combinaţiuni un acord de guvern cu ţărăniştii sub forma fuzionărei ambelor partide. Dar dacă aceasta nu se va putea realiza, dacă vom fi puşi în dilema de a ne rosti intre un acord cu liberalii sau cu avreseanii, vom prefera pe liberali". înregistrăm această declarațiune sub cuvenita rezervă. AV. Senatorii de drept DAR CICIO POPP . Luptătorul român prigonit sub regimul Habsburgie — vorbim de dl. Cicio Popp — străbătea în Camera de la Budapesta cu toate ca Szele Bela şi Barabas Bela îl denunţau ca trădător. In România Nouă, sub regimul’ di-lor general Averescu şi Goga, iredentiştii maghiari au fost introduşi de jandarmi în Cameră, iar lui Cicio Popp i s’a furat mandatul. Constituţia însă, aşa cum a fost alcătuită de liberali, acordă d-lui Cicio Popp senatoria de drept ca unul care a prezidat Adunarea de la Alba luna precum d. Inculai a prezidat sfatul ţării. Totuşi d-lui Creru Popp nu i s’a recunoscut acest drept sub pretext că în procesul verbal al lucrabilei adunări dela Alba-Iulia preşedinţia de onoare a avut-o regretatul Popp de Băseşti. Iată-l dar pe acest bătrân şi însufleţit campion al românismului scos afară din regulament prin jandarmi şi printr’o iezuită interpretare a Constituţiei. Dar în aceiaşi şedinţă în care Senatul nu a voit să ţină seamă de protestul privitor la nedreapta excludere din rândurile senatorilor de drept a d-lui Cicio Popp, în aceiaşi şedinţă Senatul a sporit numărul episcopilor senatori de drept, acordând în contra prescripţiilor Constituţiei, un loc de drept unui episcop fără eparhie, episcopului militar. Asemenea samavolnice interpretări ale Constituţiei din partea ce- lui mai doct dintre corpurile legiuitoare, nu vor fi de natură a întări respectul ce se pretinde cetăţenilor să aibe faţă de pactul consituţional, respect de care şi-au bătut joc, cu deosebire în timpul alegerilor, în chipul cel mai revoltător, guvernanţii atutuali B. P. Granate Fiţi prudenţi ! Parlamentul generalului Ştefănescu avea nevoe de un naş. Şi Ta găsit, prompt, In persoana d-rului Lupu. Un averescânei de prin Soroca n’a găsit altceva mai cuminte să facă decât să insulte grosolan pe fruntaşul partidului ţărănist. * D-rul Lupu a simţit că vibrează de Indignare coarda sa cea mai românească şi, Instantaneu, l’a invitat pe averescănel să facă stânga împrejur să se strângă ghem şi si-şi reia domiciliul pe care, odinioară, l’a păstrat vreo nouă luni de zile ! Colegii celui astfel expediat, au cerut d-lui dr. Lupu, să-şi retragă cuvântul. Acum, să-ţi retragi cuvântul nu e lucru greu dar cu asta n’ai făcut nimic. Principalul e să-L retragi pe cel pe care l’ai trimis, de acolo de unde, de bine de rău, s’a instalat in urma cererii tale exprese! Or, pentru asemenea operaţiuni numai e indicat d-rul Lupu, oricât ar fi el de doctor, ci profesorul dr. Gheorghiu sau Daniel, adică oameni de specialitate ! D’aia sfătuia bietul general Averescu pe parlamentarii d-sale din majoritate să fie prudenţi şi să nu provoace opoziţia, pentru că dacă provoci devine chestia cu ginecologie şi că din opoziţie, ca mai vechi parlamentari români, au mai multă experienţă în materie! DESCA Turcii din Cadrilater emigrează UN fAPT CARS TREBUE SA NE ÎNGRIJOREZE Turcii din Cadrilater emigrează. Iată un strigăt pe care-l auzim de mai mult timp Încoace, care, de altfel, s’a cam banalizat. Vedem, auzim , luaţi însă de curentul vremii, — afaceri, politică, etc., — trecem peste acest fapt, fără s-i da importanţa cuvenită. S’ar spune, poate, e un fapt ca oricare altul, care se trece la fapte diverse. Din nenorocire, nu-i aşa şi iată de ce . S’o spunem hotărât, deschis: Singurul element credincios actualei stări de lucruri, actualei dominaţii. In aceste părţi ale României-Mari, — afară bine înţeles de populaţia românească, — sunt turcii, întâi, aşa sint născuţi, supuşi, credincioşi, loiali, multe calităţi, care lipsesc la unele populaţiuni. Al doilea: Neexistând o graniţă comună între România şi Turcia, n’au şi I nu pot avea nici o veleitate, sau vre’un gând ascuns de a întinde, vreodată, mâna statului turcesc. Iată deci un element, care-i de dorit să rămâe acolo unde se găseşte. Şi iată de ce am spus că, trebue să se dea importanţa cuvenită emigrării acestui element credincios, făcându-l să înţeleagă să lase gândurile de emigrare, rămânând acolo unde s’au născut, au crescut, şi unde îşi au mormintele înaintaşilor lor. * Cami sunt cauzele care-i împing la emigrare, deşi au în faţa lor un necunoscut, o situaţie nesigură ? Pentru ce preferă ei necunoscutul cunoscutului ? Din câte ni s’au spus de cei în cauză, motivele acestei dizlocări, ar fi între altele : angaralele şi atacurile comitagiilor. In ceea ce priveşte angaralele, deşi este o măsură vexatorie pentru ei, totuşi, dat fiind configuraţia terenului şi necesităţile autorităţilor, le pot suporta cu condiţia însă ca, să nu fie făcute după bunul plac, ci, în mod egal pentru toţi. In ceea ce priveşte atacurile comitagiilor, viaţa a ajuns de nesuferit, mai ales la frontieră, fiind expuşi în tot momentul atacurilor lor. Terorizarea aceasta continuă, cremeie şi jafurile care se ţin lanţ, slăbesc nervii şi îndeamnă populaţia musulmană, să ia drumul pribegiei, preferând necunoscutul unei situaţii vecinie ameninţătoare. Suprimând deci cauza, — atacurile comitagiilor, — s’ar putea suprima în bună măsură şi efectul, — emigrarea turcilor din Cadrilater. Acesta-i punctul central, în jurul căruia trebue să graviteze măsurile luate de autorităţi, pentru ca, stârpind banditismele, să se înfrâneze în mod automatic şi dizlocarea elementelor credincioase statului. PETRU GH. MEGHEA Avocat, Turtucaia Demonstraţii violente contra Italiei în Iugoslavia Belgrad, 29. (Rador). — Câteva manifestaţiuni s’au produs la Spilt, Serajevo şi Liubijana împotriva ratificării convenţiunilor cu Italia. Poliţia a fost nevoită să intervină spre a opri pe manifestanţi de a se apropia de consulatul italian. . In cursul ciocnirilor, au fost rănite grav câteva grane, atât dintre poli cât și dintre manifes- I m C. Joi I Iulie. 1926 Director EMIL D. FAGURE PUBLICITATEA SE primeşte direct la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate 3 LEI NUMĂRUL IN TARA 6 LEI IN STRAINATATE Creionul actualităţii MEMORIE SCURTA Procedarea guvernului in aleger, e fără precedent". Declaraţia partidului liberal citită la Cameră de d. Duca. GENERALUL VAITOIANU. — „Fără precedent?! Se vede că ta, amice Duca, nu erai născut pe vremea când făceam eu alegeri I Atentatul plănuit ni im illamm Cine l’a pus la cale. O vastă conjuraţie Se ştie, că acum câteva zile se descoperea in Turcia un atente, pus la cale pentru suprimarea actualului preşedinte al republicei turce, Mustafa Kemal-Paşa. Iată ce amănunte dă în această privinţă Neuee Freie Presse: „Prima ştire aflată asupra unui atentat plănuit contra lui Kemal- Paşa, a fost un comunicat laconic al „Agenţiei anatoliene“, care era în mod special caracterizată drept oficială. Această telegramă anunţa, că înainte de sosirea lui Kemal-Paşa, se descoperise în acel oraş un complot pentru suprimarea dictatorului, complot compus din foarte numeroase persoane. La complici se găsise un material foarte compromiţător, precum arme şi muniţiuni, confiscate apoi. Această primă ştire a avut asupra publicului turc un foarte ciudat efect: o lovitură bruscă, de care se temea extrem şi care era totuşi de aşteptat. Ştirea în sine, nu era însă marea senzaţiune. Nu era limpede, prea e puţin concretă. In primul rând nu se ştia cine e şeful acestei conjuraţii, unde duceau firele ei. Numai atunci s'ar fi putut vedea importanţa întâmplărei. Senzaţională a fost a doua ştire, care arăta numele celor arestaţi. Publicul uluit, vedea scrisă o listă Întreagă de foarte cunoscute personalităţi. ONE PUSESE LA CALE ATENTATUL In cele două zile, cari au urmat descoperirea atentatului, au fost arestate vre-o 100 persoane, aproape exclusiv foşti deputaţi sau actuali membri ai Adunărei Naţionale, politicieni şi ofiţeri. Intre ei se aflau: fostul preşedinte al Camerei, Hussein Avni, fostul ministru de externe şi preşedinte al delegaţiei de pace, de la londra, deputatul Bekir Samy Bey fostul ministru de interne şi deputat de Ersuidjan, Sabit Bey, deputatul Schukry Bey, fostul politician june-turc şi acum deputat şi membru al partidului poporului, Ismail Djambolat Bey, deputatul Torgud Bey, deputatul de Erzerum Kund- Bey, deputatul de Erzerum Kemdşi-Paşa, precum şi mai mulţi cunoscuţi ofiţeri, ale căror nume s'au pronunţat mult în timpul luptelor pentru eliberare. Cele mai multe arestări s'au efectuat la Smirna şi Constantinopol, unele chiar la Angora. CE SE URMAREA Din ancheta deschisă de autorităţi se dovedise, că atentatul urmărea în primul rând suprimarea preşedintelui de republică, fapt ce ar fi însemnat preludiul pentru începerea unei noui stări de lucruri. Punctul de vedere al autorităţilor e însă, că asasinarea lui Kemil Paşa, nu era decât o chestiune de ordin secundar şi că adevăratul scop al acestei conspiraţii era răsturnarea actualului regim şi întronarea acelui al elementelor, extremiste republicane. Acest punct de vedere, se străvede şi din scrisoarea de mulţumire, pe care o publică Kemal-Paşa drept răspuns la miile de scrisori de felicitare, pe care le-a primit din toate părţile ţării. CUM A FOST DESCOPERIT COMPLOTUL Că Turcia de azi, Turcia lui Kemal-Paşa şi a principiilor republicane, s'ar afla la o importantă răspântie, nu se poate tăgădui prea mult. In ultima oră autorităţile au aflat de acest complot, în urma declaraţiilor unui ofiţer de marină, care fusese pus în cunoştinţa, celor ce se puneau la cale. Evenimente şi preschimbări, a căror importanţă şi intensitate, nu se pot încă evalua, au fost însă zădărnicite. E aproape imposibil să se poată sconta, ce s’ar întâmpla, dacă Mustafa Kemal-Paşa ar dispărea li neaşteptate, sau nu ar mai fi în fruntea statului turc. Nimeni nu poate să-şi dea seama, dacă prietenii şi partizanii săi de azi, ar fi atunci în stare, să-i devină şi urmaşi. Un lucru e însă sigur: în ziua când o personalitate de talia şi importanţa lui Kemal-Paşa, cel care a dat un imbold neaşteptat istoriei Turciei şi care a putut s'o schimbe după dorinţa şi voinţa sa, va dispărea, consecinţele ar fi incalculabile. IN TURCIA DOMNEŞTE NEMULŢUMIRE Motivele conjuraţiei nu sunt greu de ghicit şi se pot cuprinde într'un singur cuvânt: Nemulţumire. Turcii sunt nemulţumiţi de opera şi evident de autorul acestei opere. Acea inevitabilă nemulţumire care însoţeşte orice mare şi radicală schimb exp, adusă unui popor şi unui stat. Ea a fost de totdeauna şi va exista în toate vremurile Aşadar neînlăturabila umbră a luminei, nimic extraordinar, nimic uimitor, numai foarte firesc. Faptul că puternicile, nebănuit de îndrăsneţele reforme ale erei kemalistice, n’au putut fi digerate în câteva luni sau ani, de popor şi turc, nu e decât foarte firesc. Piedicile pasive şi defensive pot să devină oricând active şi ofensive, atunci când intră în joc ambi(Continuare in pag. llaX)