Lupta, iulie 1926 (Anul 5, nr. 1370-1396)

1926-07-01 / nr. 1370

Anul V, No. 1370 Dirnitor Politic CONST. MILLE ABONAMENTUL 12 luni........................ 800 lei 6 luni • 400 lei 3 lun..................... 200 lei IN STRĂINĂTATE DUBLU­ ED­IZIA $« ADMINISTRAȚIA București, Str. Sărindar, 12 n contra duşmanului •o eternă inimiciţie, proela­­vechiul dicton latin. Acest dic­­trebuie aplicat de noi în toi­­ana domnilor liberali şi ar fi dorit ca întreaga opoziţiune admită, aivi sau cinici, — dar mai pro­li cinci — liberalii, cred că trece au trecut in opoziţi© şi igerile lor sunt comune cu ale­rlalte partide faţă de ticăloşia erilor, totul s’a uitat şi deci legitimă pretenţia lor de a ne un loc onorabil în rându­­opoziţiunei. irdon ! Să ne înţelegem. Libe­­ri au nimic comun cu opc­­inea naţională şi cu cea ţără- i. Ei formează un partid cu­­vârşire reacţionar ca idei şi lătu­ri. Că sunt în opoziţiune asta este un accident, care se aplă ori cărui partid. In cei p­­riveşte pe liberali ticăloşia gu­­tărei lor i-a uzat într’atâta în au fost nevoiţi să părăsească trea. De altfel, dânşii au făcut ce au putut pentru ca această igere să pară benevolă şi să-şi are venirea din nou la guvern, Inci pe averescani să le ţie la- Acum dânşii protestează con­­guvernului generalului Ave­­r, care, in lupta disperată pe a avut de dus cu opoziţia a­­rată, n’ar fi făcut prea mare ebnire de tratament între can­­ţii liberali, protejaţi de el şi Iţi candidaţi ai opoziţiunei,­­ la discreţia jandarmilor. A un exces de zel, de care se g liberalii, dar sunt nedrepţi guvernul generalului Averes­­are pe cât i-a stat în mână s’a­u­ să-i protejeze. . .ci nu ne vom emoţiona şi nu se va emoţiona nici ţara, de toate cele ce au pătimit d-unii liberali, dela scumpii lor tovarăşi, nu ne vom emoţiona pentru că ei au fost dascălii după cari s’au luat cei de la guvern. Când bătăuşul la rân­dul lui este bătut, par’că nu-ţi vine să fii aşa de naiv ca să pro­testezi. * Pentru că azi sunt în opoziţie, liberalii nu încetează să rămână absolut aceiaşi: reacţionari şi fă­ră nici o ruşine în­călcarea Con­stituţiei şi a legilor şi nu acapara­rea întregei vieţi economice a ţă­­rei. Opoziţia lor de astăzi nu le poate face o nouă virginitate. Nu te pot mişca cuvintele de veşteji­re a unei crime, când ele pornesc de pe buzele unui asasin. Ori­cât de adevărate vor fi faptele pe cari la arată d-nii liberali, ele, repe­tăm, ne lasă reci, căci tot aseme­nea fapte au săvârşit şi ei când erau la guvern.­Să lupt© dar singuri să se emo­ţioneze d-lor singuri, să creadă dacă vor că şi ţara se emoţionează, la strigătele lor disperate. Dar ar fi o naivitate, să se producă emoţi­­une, mai ales în sânul opoziţiei a­­devărate, care a înfruntat ilegali­tăţile de eri ale liberalilor, şi azi înfruntă ilegalităţile guvernului Averescu. Nici o cârdăşie dar nu trebuie de făcut cu ticăloşii de eri. Opozi­ţia nu trebuie să facă marea gre­­şală de a stabili vre-o cauză co­mună cu liberalii. Ea trebuie să­­şi caute singură de treabă şi să lupte cu toate armele cari li stau la dispoziţie azi cum a luptat ori cu guvernul liberal, dar trebuie să se ferească de orice atingere cu liberalii, pentru a nu-i reabilita. Altfel s’ar repeta povestea lui Fle­­va cu calul dela tramvai. Liberalii s’au exclus singuri din viaţa politică şi din rândul parti­delor politice. Dânşii sunt nişte uzurpători şi nişte feroci reacţio­nari, care nu au nimic comun cu partidele cari luptă pentru legali­tate şi ordinea de stat CONST. MILLE­ R URGIA ELECTORALA Mărturia magistraţilor ministru al justiţiei, care e autorul manifestului de otova prin care partidul Po­lul era calificat ca fiind „al Regelui“, este totuşi şi fost Istrat. întrebăm ce va răspunde destăinuirilor făcute eri in eră de deputatul Călinescu la­­ţia vali­darei al­egerei din Ar­est d, deputat a dat cetire u­­proces-verbal încheiat de prim procuror, prin care se cons­­tă „cetăţenii au fost bătuţi de trii de jandarmi chiar in faţa Lui parchetului şi că el, precu­m, nu a găsit sprijinul forţei are spre a impune intrarea agalitate“. I degeaba s'a exprimat încre­­a în magistratură. Chiar dacă istraţii cari au curajul de a nara ilegalităţile şi a încerca itenţa împotriva lor, sânt încă minoritate, acestea sunt simpte cari salvează prestigiul ţarei mumele ei în afară, tot este, cum se vede, că din magistraţi, cu preţul şi­­dor în cari ştiu că se expun, semnalat urgia electorală ce reslănţuit jinia publică ia act şi se tu­bă, unde sunt sancţiunile gu­­nului? Unde e ancheta minis­­ui de justiţie ? i se cerceteze faptele, să se sus le acei cari pot împiedica mer cercetărilor, să se asculte din magistraţii ei să se trimeată urile înaintea judecătorilor fi­i.­ind un guvern are conştiinţa iu de la el au purces ordinele tru dezlănţuirea urgiei, el nu jetă de a lăsa curs liber acţiu­­judiciare pentru câteva ile­­tăţi. Faptul că înlesneşte un­­irea ilegalităţei, îl scoate din că măcar în cazurile urmărite, luc însă un guvern are cons­­ta încărcată de toate nelegiu-­i electorale, el înăbuşă ori­ce­roare de urmărire şi sancţio­­s, de teama ca ridicarea unui , să nu desvălue întreaga nn­­dezlănţuită din ordin de sus apă un sistem fără precedent. SILEX SB» „Obraznic!“ ! Maiorul Marinescu, şeful jandar­milor din Orhei, al acelor jandarmi cari au scos din urne, cu baioneta, lista guvernului, s‘a prezentat la Interne să ceara cuvenita răsplată pentru oboseala și eroismul chel­tuit în alegeri. Socotind că d. ma­ior în chestie face, cum s‘ar spune un limbaj figurat, prea multă mu­zică, — adică e prea stăruitor, — d. secretar general Muzicescu i-a spus între altele, d-lui comandant, o­­braznic ! Natural, acesta a cerut voe d-lui general Ştefănescu, mai marele jandarmilor din ţară, să trimită martori d-lui Muzicescu, dar d. ge­neral respingându-i cererea din consideraţii de oportunitate, l-a a­­sigurat că totuş va primi „pe ca­lea exprimării regretelor“ satisfac­ţie pentru regretabila întâmplare. Nici vorbă că ieşirea d-lui Muzi­cescu a fost cum nu se poate mai regretabilă. Nici vorbă, că d. maior dela Orhei are dreptul la scuze ca­tegorice. D. maior cerea un drept pe care nimeni din lume n‘ar pu­tea să i-1 tăgăduiască. îndeplinise un serviciu, declarând aleasă lista dela Orhei şi dacă nu întotdeauna orice faptă e încoronată de o răs­plată, — să fie cel puţin, cuviin­cios, plătită. Ceea ce guvernul vrea să facă, după ce-a ieşit din strâmtoare, e pur şi simplu chiul. Jandarmii şi­­au făcut datoria: duceţi-vă la Ca­meră şi veţi vedea fructul activi­­ţii lor. Domni pe cari, până mai eri, nu-i cunoştea nici gardistul din urbea lor, „combat“ cu energie in calitate de reprezentanţi ai neamu­lui. Se cuvenea să fie recompensată a­­tâta străduinţă. Fiecare jandarm a­­vea dreptul la cel puţin două trese ca după o grea şi glorioasă luptă. Nu mai vorbim de d. general Şte­fănescu al cărui monument în bronz ar trebui să fie egal cu al lui Mihai Viteazul. Când Colo, nici cheltuelile de de­plasare nu sunt plătite. Când colo, — şefii jandarmeriei sunt gratificaţi ,în loc de altceva, cu epitetul odios de­­ obraznic. D-le Muzicescu, retractează ime­diat. Retractează şi, — nu te supă­ra, —­ plăteşte! P. a. a. Pe timpul verei ziarul „LUPTA14 primeşte abonamente cu preţul de Lei 75 lunar / «r /V / 5^ / V £V 0­1 Pagini 3 Lei Direcţia: 58/75. — Secretariatul 58/74. — Administraţia 58/78. N­. Al. Jajip-Piti ingratitudinea oficiosului averescan Este adevărat că d. Al. Constan­­tinescu are obiceiul de­ a pregăti atmosfera politică pentru realiza­rea planurilor oculte ale d-sale şi ale partidului liberal prin lansarea multor profeţii. Adese­ori este chiar sentenţios. In luna Martie, in toiul crizei de regim, d. Al. Constanti­nescu a des­făşurat o fenomenală acţiune ocul­tă — bine­înţeles cu autorizarea şefului partidului liberal — spre a zădărnici venirea la cârmă a par­tidului naţional. In ultimele zile ale guvernărei liberale luptele politice s‘au înve­ninat şi mai mult între liberali şi naţionalişti. Intre cei cari au fost mai violent atacaţi de opoziţie a fost şi d. Al. Constantinescu. Aceasta l‘a îndâr­jit şi mai mult şi acţiunea sa ocul­tă a devenit diabolică : s'a agitat fă­ţiş pentru constituirea unui cabinet. Averescu. Scriitorul acestor rânduri a avut­, în repetate rânduri convorbiri cu d. Al. Constantinescu asupra des­­făşurărei crizei şi in ajunul de­ni­­siunei d-lui Brătianu, fostul mini­stru de domenii a spus : — Nu vune Maniu la guvern. Vom avea Insă un guvern Averes­cu cu o parte din naţionalişti. Scrie aceasta in carnetul d-tale, din partea mea, — a adăugat d. AL Constantinescu ziaristului cu care a stat de vorbă. Aşa s'a întâmplat. De altfel cine e în curent cu pe­ripeţiile constituirei cabinetului ac­tual ştie că în sufrageria d-lui Al. Constantinescu, in prezenţa d-lui Goga, s'a stropit cu şampanie re­gală, cu 24 ore înainte, constituirea cabinetului Averescu. Ei bine, „îndreptarea", oficiosul d-lui general Averescu este acum de o ingratitudine neagră faţă de naşul guvernului actual. „îndrep­tarea" previne lumea politică să nu mai creadă în... păcălelile d-l­îi Al. Constantinescu care — aceasta o afirmă oficiosul averescan —­ ha­bar n’a avut că vine un guvern A­­verescu ! Ce s'a întâmplat că foaia averes­­cană il taxează acum de Păcală pe d. Al. Constantinescu. Am aflat că fruntaşul liberal a făcut o recentă profeţie şi anume a spus că dacă guvernul Averescu va îndrăzni să se atingă de opera gu­vernului liberal, va fi de ajuns un gest al partidului liberal şi la toam­nă guvernul va fi la pământ, nici nu va redeschide parlamentul. Aşteptăm acum să vedem ce va mai îndrăzni guvernul şi dacă noua profeție a d-lui Al. Constan­ti­nescu se va realiza așa cum s'a realizat aceea dela 1 Aprilie. Lt. Iar se urcă preţul apei? In şedinţa de ori a delegaţiunei permanente a Municipiului Bucu­reşti s’a făcut propunerea de a se urca din nou preţul apei. De astă dată cu 2 lei la metrul cub, pen­tru a se creia „un fond“ de 35 de milioane lei care ar fi suficient pentru a se întinde reţelele de apă la periferie. Nu ştiu dacă socoteala e justă, dar ştim că nici un fond nu a ajuns vre­odată la destinaţia sa şi că din cele 35 de milioane, multe vor mer­ge de­sigur la sinecure şi răsplăţi electorale. Dar în afară de această observa­­ţiune, ar trebui să ni se spuie unde vor să ajungă cei de la uzinele co­­munale cu preţul apei care a fost ridicat în repetite rânduri pentru a ajunge în gospodăria comunală cea mai murdară din Balcani la ci­fra cea mai urcată. Avem şi noi o propunere: să se fa­că o anchetă asupra felului cum se administrează uzinele comunale şi se va vedea că din preţul de acum al apei se poate scădea 2 lei şi chiar mai mult la metrul cub. In tot cazul, d. dr. Gheorghian a arătat că înainte de a se cere un nou sacrificiu cetăţenilor, să se e- T­atroneze activitatea uzinelor co­munale după indicaţiunile bilan­ţului prezentat. Ceea ce se ştie e că populaţia Ca­pitalei de doi ani încoace plăteşte la apă şi pentru tot soiul de insta­­laţii­ imaginare de se speteşte. In fiecare trei zile gospodarii primesc câte un aviz să nu risipească apa ■— şi chiamă instalatori cărora le plătesc sute de lei pentru a primi răspunsul că n ’au constatat nici o pierdere de apă. La termen insă se pomenesc cu compturi de apă cari întrec ori­ce posibilitate. Trebue cu ori­ce preţ organizat un serviciu al Primăriei pentm­ controlul risipei de apă — control care să dea şi populaţiei siguranţa că nu e încărcată de o administra­ţie avidă de încasări. P. O. t ..." Acordul naţional-ţărănist Acordurile dintre partidele de o­­poziţie nu mai au, in împrejurări­le de acum, importanta politică de odinioare. Răsturnarea guvernului actual nu reclamă coalizarea opoziţiunei. De altfel cu sau fără acord acţiu­nea opoziţiei se va mânui pe ace­­laş teren de luptă. Preocuparea fie­cărui partid de opoziţie, chiar şi a partidului libe­ral, este, pentru moment, reorga­nizarea internă, separată, şefii tu­turor partidelor urmărind fie­care să pună mai întâia ordine în pro­priul lor partid. Deci nu este întrevăzut ca până la toamnă să se realizeze vre-o com­binafiune oare­care între partidele de opoziţie. Cuvântul de ordine in lagărele o­­pozitiei, în ce priveşte combinaţiile lor interne, pare a fi statu-quo. Circulă însă multe zvonuri. Un confrate a înregistrat ori că tratati­vele intre naţionalişti şi liberali ar fi avansat. Dar în cercurile dirigui­toare naţionaliste ni s-a spus că zvonul e de domeniul fanteziei. Un personaj nationalist ne-a de­clarat următoarele: 1 — Preferăm ori­carei combina­­ţiuni un acord de guvern cu ţără­niştii sub forma fuzionărei ambe­lor partide. Dar dacă aceasta nu se va putea realiza, dacă vom fi puşi în dilema de a ne rosti intre un acord cu liberalii sau cu av­­­­reseanii, vom prefera pe liberali". înregistrăm această declarațiune sub cuvenita rezervă. A­V. Senatorii de drept DAR CICIO POPP . Luptătorul român prigonit sub regimul Habsburgie — vorbim de dl. Cicio Popp — străbătea în Ca­mera de la Budapesta cu toate ca Szele Bela şi Barabas Bela îl de­nunţau ca trădător. In România­ Nouă, sub regimul’ di-lor general Averescu şi Goga, iredentiştii maghiari au fost in­troduşi de jandarmi în Cameră, iar lui Cicio Popp i s’a furat man­datul. Constituţia însă, aşa cum a fost alcătuită de liberali, acordă d-lui Cicio Popp senatoria de drept ca unul care a prezidat Adunarea de la Alba lun­a precum d. Inculai a prezidat sfatul ţării. Totuşi d-lui Creru Popp nu i s’a recunoscut acest drept sub pre­text că în procesul verbal al luc­­rabilei adunări dela Alba-Iulia preşedinţia de onoare a avut-o re­gretatul Popp de Băseşti. Iată-l dar pe acest bătrân şi însufleţit campion al românis­mului scos afară din regulament prin jandarmi şi printr’o iezuită interpretare a Constituţiei. Dar în aceiaşi şedinţă în care Senatul nu a voit să ţină seamă de protestul privitor la nedreapta ex­cludere din rândurile senatorilor de drept a d-lui Cicio Popp, în a­­ceiaşi şedinţă Senatul a sporit nu­mărul episcopilor senatori de drept, acordând în contra prescrip­ţiilor Constituţiei, un loc de drept unui episcop fără eparhie, episco­pului militar. Asemenea samavolnice interpre­tări ale Constituţiei din partea ce- lui mai doct dintre corpurile le­giuitoare, nu vor fi de natură a întări respectul ce se pretinde ce­tăţenilor să aibe faţă de pactul consituţional, respect de care şi-au bătut joc, cu deosebire în timpul alegerilor, în chipul cel mai revoltător, guvernanţii atu­­tuali B. P. Granate Fiţi prudenţi ! Parlamentul generalului Ştefănescu avea nevoe de un naş. Şi Ta găsit, prompt, In persoana d-rului Lupu. Un averescânei de prin Soroca n’a găsit altceva mai cuminte să facă decât să insulte grosolan pe fruntaşul parti­dului ţărănist. * D-rul Lupu a simţit că­­ vibrează de Indignare coarda sa cea mai românea­scă şi, Instantaneu, l’a invitat pe ave­­rescănel să facă stânga împrejur să se strângă ghem şi si-şi reia domiciliul pe care, odinioară, l’a păstrat vreo nouă luni de zile ! Colegii celui astfel expediat, au ce­rut d-lui dr. Lupu, să-şi retragă cu­vântul. Acum, să-ţi retragi cuvântul nu e lucru greu dar cu asta n’ai făcut nimic. Principalul e să-L­ retragi pe cel pe care l’ai trimis, de acolo de unde, de bine de rău, s’a instalat in urma ce­rerii tale exprese! Or, pentru asemenea operaţiuni nu­mai e indicat d-rul Lupu, oricât ar fi el de doctor, ci profesorul dr. Gheor­­ghiu sau Daniel, adică oameni de spe­cialitate ! D’aia sfătuia bietul general Averescu pe parlamentarii d-sale din majoritate să fie prudenţi şi să nu provoace opo­ziţia, pentru că dacă provoci devine chestia cu ginecologie şi că din opo­ziţie, ca mai vechi parlamentari români,­­ au mai multă experienţă în materie! DESCA Turcii din Cadrilater emigrează UN fAPT CARS TREBUE SA NE ÎNGRIJOREZE Turcii din Cadrilater emigrează. Iată un strigăt pe care-l auzim de mai mult timp Încoace, care, de altfel, s’a cam banalizat.­­ Vedem, auzim , luaţi însă de curen­tul vremii, — afaceri, politică, etc., — trecem peste acest fapt, fără s-i da importanţa cuvenită. S’ar spune, poate, e un fapt ca ori­care altul, care se trece la fapte di­verse. Din nenorocire, nu-i aşa şi iată de ce . S’o spunem hotărât, deschis: Singurul element credincios actualei stări de lucruri, actualei dominaţii. In aceste părţi ale României-Mari, — a­­fară bine înţeles de populaţia româ­nească, — sunt turcii, întâi, aşa s­int născuţi, supuşi, cre­dincioşi, loiali, multe calităţi, care lip­sesc la unele populaţiuni. Al doilea: Neexistând o graniţă co­mună între România şi Turcia, n’au şi I nu pot avea nici o veleitate, sau vre’un gând ascuns de a întinde, vreodată, mâna statului turcesc. Iată deci un element, care-i de dorit să răm­âe acolo unde se găseşte. Şi iată de ce am spus că, tr­ebue să se dea importanţa cuvenită emigrării acestui element credincios, făcân­du-l să înţeleagă să lase gândurile de emi­grare, rămânând acolo unde s’au năs­cut, au crescut, şi unde îşi au mormin­tele înaintaşilor lor. * Cami sunt cauzele care-i împing la emigrare, deşi au în faţa lor un ne­cunoscut, o situaţie nesigură ? Pentru ce preferă ei necunoscutul cunoscutului ? Din câte ni s’au spus de cei în cau­ză, motivele acestei dizlocări, ar fi în­tre altele : angaralele şi atacurile co­­mitagiilor. In ceea ce priveşte angaralele, deşi este o măsură vexatorie pentru ei, to­tuşi, dat fiind configuraţia terenului şi necesităţile autorităţilor, le pot suporta cu­­ condiţia însă ca, să nu fie făcute după bunul plac, ci, în mod egal pentru toţi. In ceea ce priveşte atacurile comita­­giilor, viaţa a ajuns de nesuferit, mai ales la frontieră, fiind expuşi în tot mo­mentul atacurilor lor. Terorizarea aceasta continuă, cre­­meie şi jafurile care se ţin lanţ, slă­besc nervii şi îndeamnă populaţia mu­sulmană, să­­ ia drumul pribegiei, pre­ferând necunoscutul unei situaţii veci­nie ameninţătoare. Suprimând deci cauza, — atacurile comitagiilor, — s’ar putea suprima în bună măsură şi efectul, —­ emigrarea turcilor din Cadrilater. Acesta-i punctul central, în jurul că­ruia trebue să graviteze măsurile luate de autorităţi, pentru ca, stârpind bandi­tismele, să se înfrâneze în mod auto­matic şi dizlocarea elementelor credin­cioase statului. PETRU GH. MEGHEA Avocat, Turtucaia Demonstraţii violente contra Italiei în Iu­goslavia Belgrad, 29. (Rador). — Câteva manifestaţi­uni s’au produs la Spilt, Sera­­jevo şi L­iubij­ana împotri­va ratificării convenţiuni­lor cu Italia. Poliţia a fost nevoită să intervină spre a opri pe manifestanţi de a se apropia de consulatul italian. . In cursul ciocnirilor, au fost rănite grav câteva g­rane, atât dintre poli cât și dintre manifes- I m C. Joi I Iulie. 1926 Director EMIL D. FAGURE PUBLICITATEA SE primeşte direct la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate 3 LEI NUMĂRUL IN TARA 6 LEI IN STRAINATATE Creionul actualităţii MEMORIE SCURTA Procedarea guvernului in aleger, e fără precedent". Declaraţia partidului liberal citită la Cameră de d. Duca. GENERALUL VAITOIA­NU. — „Fără precedent­?! Se vede că t­a, amice Du­ca, nu erai născut pe vre­mea când făceam eu ale­geri I Atentatul plănuit ni im illa­mm Cine l’a pus la cale.­­ O vastă conjuraţie Se ştie, că acum câteva zile se descoperea in Turcia un atente, pus la cale pentru suprimarea ac­tualului preşedinte al republicei turce, Mustafa Kemal-Paşa. Iată ce amănunte dă în această privinţă Neuee Freie Presse: „Prima ştire aflată asupra unui atentat plănuit contra lui Kemal- Paşa, a fost un comunicat laconic al „Agenţiei anatoliene“, care era în mod special caracterizată drept oficială. Această telegramă anunţa, că înainte de sosirea lui Kemal-Paşa, se descoperise în acel oraş un com­plot pentru suprimarea dictatoru­lui, complot compus din foarte nu­meroase persoane. La complici se găsise un mate­rial foarte compromiţător, precum arme şi muniţiuni, confiscate apoi. Această primă ştire a avut asu­pra publicului turc un foarte ciu­dat efect: o lovitură bruscă, de care se temea extrem şi care era totuşi de aşteptat. Ştirea în sine, nu era însă marea senzaţiune. Nu era limpede, prea e puţin con­cretă. In primul rând nu se ştia cine e şeful acestei conjuraţii, un­de duceau firele ei. Numai atunci s'ar fi putut vedea importanţa întâmplărei. Senzaţională a fost a doua ştire, care arăta numele celor arestaţi. Publicul uluit, vedea scrisă o li­stă Întreagă de foarte cunoscute personalităţi. ONE PUSESE LA CALE ATENTATUL In cele două zile, cari au urmat descoperirea atentatului, au fost arestate vre-o 100 persoane, aproa­pe exclusiv foşti deputaţi sau ac­tuali membri ai Adunărei Naţio­nale, politicieni şi ofiţeri. Intre ei se aflau: fostul preşe­dinte al Camerei, Hussein Avni, fo­stul ministru de externe şi preşe­dinte al delegaţiei de pace, de la l­ondra,­ deputatul Bekir Samy Bey fostul ministru de interne şi depu­tat de Ersuidjan, Sabit Bey, depu­tatul Schukry Bey, fostul politician june-turc şi acum deputat şi mem­bru al partidului poporului, Ismail Djambolat Bey, deputatul Torgud Bey, deputatul de Erzerum Kund- Bey, deputatul de Erzerum Kemd­­şi-Paşa, precum şi mai mulţi cu­noscuţi ofiţeri, ale căror nume s'au pronunţat mult în timpul lupte­lor pentru eliberare. Cele mai multe arestări s'au e­­fectuat la Smirna şi Constantino­­pol, unele chiar la Angora. CE SE URMAREA Din ancheta deschisă de autori­tăţi se dovedise, că atentatul ur­mărea în primul rând suprimarea preşedintelui de republică, fapt ce ar fi însemnat preludiul pentru în­ceperea unei noui stări de lucruri. Pun­ctu­l de vedere al autorităţi­lor e însă, că asasinarea lui Kemil Paşa, nu era decât o chestiune de ordin secundar şi că adevăratul scop al acestei conspiraţii era ră­sturnarea actualului regim şi în­tronarea acelui al elementelor, ex­tremiste republicane. Acest punct de vedere, se străve­de şi din scrisoarea de mulţumire, pe care o publică Kemal-Paşa drept răspuns la miile de scrisori de felicitare, pe care le-a primit din toate părţile ţării. CUM A FOST DESCOPERIT COM­PLOTUL Că Turcia de azi, Turcia lui Ke­mal-Paşa şi a principiilor republi­cane, s'ar afla la o importantă răs­pântie, nu se poate tăgădui prea mult. In ultima oră autorităţile au a­­flat de acest complot, în urma de­claraţiilor unui ofiţer de marină, care fusese pus în cunoştinţa, ce­lor ce se puneau la cale. Evenimente şi preschimbări, a căror importanţă şi intensitate, nu se pot încă evalua, au fost însă ză­dărnicite. E aproape imposibil să se poată sconta, ce s’ar întâmpla, dacă Mu­stafa Kemal-Paşa ar dispărea li neaşteptate, sau nu ar mai fi în fruntea statului turc. Nimeni nu poate să-şi dea seama, dacă prie­tenii şi partizanii săi de azi, ar fi atunci în stare, să-i devină şi ur­maşi. Un lucru e însă sigur: în ziua când o personalitate de talia şi im­portanţa lui Kemal-Paşa, cel care a dat un imbold neaşteptat istoriei Turciei şi care a putut s'o schimbe după dorinţa şi voinţa sa, va dis­părea, consecinţele ar fi incalcula­bile. IN TURCIA DOMNEŞTE NEMUL­ŢUMIRE Motivele conjuraţiei nu sunt greu de ghicit şi se pot cuprinde într'un singur cuvânt: Nemulţumire. Turcii sunt ne­mulţumiţi de opera şi evident de autorul acestei opere. Acea inevitabilă nemulţumire care însoţeşte orice mare şi radi­cală schimb exp, adusă unui popor şi unui stat. Ea a fost de totdeau­na şi va exista în toate vremurile Aşa­dar neînlăturabila umbră a luminei, nimic extraordinar, ni­mic uimitor, numai foarte firesc. Faptul că puternicile, nebănuit de îndrăsneţele reforme ale erei ke­malistice, n’au putut fi digerate în câteva luni sau ani, de popor şi turc, nu e decât foarte firesc. Piedicile pasive şi defensive pot să devină oricând active şi ofensi­ve, atunci când intră în joc ambi­(Continuare in pag. ll­aX)

Next