Lupta, iulie 1927 (Anul 6, nr. 1676-1702)
1927-07-01 / nr. 1676
P Jk nisi VI. Mo, 1676 CONST. MILLE • st dirsetar boittle: D*eemferla 1921—Fabrusks 182^ ABONAMENTE a 13 laul • 800 leg Pa e m .................................... . 400 „ P9 3 # ...........................................300 „ IN STRAIMATITE dublu Redacția 9* Administrafia București, Str. Sărindar, 13 Si se suspende Iată o soluțiune care are sanse su colivie multora , a unora pe motive de ordin financiar, fiindcă alegerile sunt cam costisitoare, altora pe motive de ordin legal, legea electorală actuală punând pretenții absurde în fixarea cotelor de voturi- Guvernul nu scăpa de listele separate cari îi obligă la măsuri de,, precauţiune de cari s’ar lipsi, dacă ar fi posibil. Iar alegătorii ar fi încântaţi să nu fie deranjaţi pe căldurile acestea de a merge la vot. Dacă toate aceste argumente nu sunt suficient de convingătoare , di, sub-secretar de stat la Internet Tătărăscu, a găsit unul pe cărei credem hotărâtor» Declaratiunile făcute de d-sa presei la Cluj sunt de o importantă politică definitivă. . In parlamentul trecut d-linuţă Bratianu a polemizat cu generalul Avereseu asupra caracterului politic sau administrativ al sub-secretarilor de stat, contestând acestora dreptul de a face politică. D. Duca pare a îi de altă părere. D-sa, ca ministru de Interne, rmâî ales în cursul campaniei electorale, evită a face politică. A trecut însă această sarcină sub-secretarul de stat de la interne — d- Tătărăscu-Acesta, după ce a arătat că scopul venirei sale în Ardeal a fost de a controla aplicarea „măsurilor pregătitoare luate de guvern în vederea săvârşirea operaţiunilor electorale", a declarat că guvernarea de mâine «va trebui să depăşească cadrul unei singure legislaturi, căci experiența trecută a dovedit că o singură legislatură nu poate asigura posibilitățile de realizare integrală a grelelor și complexelor probleme de guvernământ. Dacă un sub-secretar de stat o spune- se vede că o, știe, cum se zice, din sursă serioasă. E, deci, stabilit, că guvernul de azi este un guvern de minimum doisprezece ani. Contractul pare încheiat în bună și cuvenită formă — fără posibilitate de reziliere. Atunci, de ce să se mai deranjeze subsecretarii de stat în călătorii de control a aplicărei măsurilor electorale «pregătitoare ■?“ Și de ce alegeri ? Ca să se îndeplinească „formele" si să se salveze aparentele ? Comedia aceasta nu mai este reclamată de nimeni» In ziua când va fi reclamată în adevăr de tară — nu va mai fi comedie, ci o realitate. Dar numai atunci» Până atunci însă e o comedie care discreditează regimul constitutional si parlamentarei suspendare a acestor formalitătî mincinoase ar fi un omagiu adus sinceritătei si respectului de tară si de popor, care n’au greşit cu nimic ca să fie târâti ca figuranţi în asemenea procesiuni de carnaval. Un decret lege cu articolunic ar stabili complecta armonie între fondul și forma de stat a României, de azi„Articol unic: Până la alte dispozitiuni, Constituţia, Parlamentul şi Legea electorală, rămân suspendate. Actualul guvern rămâne la putere pe un termen de doisprezece ani" L. T. A. CU APROXIMAȚII» Timp de câteva luni, fostul subsecretar de stat dela interne, d. Bucsan, s’a agitat pe chestia recensământnUn. I$i R&sise 92?^ lucru, — ;i încerca să justifice pro zer*ta sa pe banca ministeriala, polemizând cu minoritățile și ordonând un recensământ. Ca să se afle mereu în treabă, a dat ordine peste ordine, circulari peste circulari, lămuriri peste lămuriri. A tipărit apoi tot soiul de formulare care trebuiau savant complectat© de către bieţii noştri cetateni, — si, mai ales, a făcut mult caz de felul cum a ştiut sa organizeze faimosul recensământ. Rezultatele se văd acum. In loc să aflăm cu preciziune cât locuitori avem în tară. — recensământul ne serveşte o cifră cu totul aproximativă. Nu numai atât. Dar în Bucureşti, unde lucrurile ar trebuit să meargă strună, — rezultatul e deadreptul ridicol. Ştiti care e numărul de locuitori ai Capitalei ! Intre 400 si 800 de mii de inşi! Autorităţile viu sunt de acord asupra numărului, dar, de ceia ce e sigur, e că nu sunt mai pufin de 400 mii de suflete si nici mai mult de 800 de mii în Capitală. E destul de precis, nu-i asa ? Pe astfel de cifre se poate într’adevăr întemeia orice studiu serios, orice măsură serioasă- i, ca și cum cineva i-ar spune unui ensilez că Londra are o populațiune între 4 și 7 milioane. Frumos rezultat, n avem ce zice î Aq« Lipsa de realitate? Sunt incidente care mânjesc viaţa politică a ţării noastre şi care umplu de ruşine sufletul oricărui om cinstit Datorite excesului de zel de care se străduesc să dea dovadă, mai cu teamă in preajma alegerilor, mânuitorii suburbani ai bâtei şi ai pumnului, aceste incidente fac dovada unei mentalităţi anarhice, şi mărturisesc balcanistaul conducătorilor noştri cari preferă popularitatea urnelor furate, dragostei sincere , masse! alegătoare. N’a trecut un an de când armate a fost scoasă în judeţul Bihor, ca să tragă în sătenii români ce mergeau, paşnici, să-şî exercite dreptul de vot, — şi de cînd pleava societăţii organizată în bande de bătăuşi averscani su martirizat ţara de la un capăt la celalalt. Avem o nouă serie de alegeri, de astădată „libere”. Evident, pentru eleganţa lucrurilor, am fi preferat un dram de sinceritate din partea ce Im, cari, zâmbesc afabil şi trimiţând circulari, nu înşfacă de guler bestia sadică trezită în fiecare agent electoral pentru care lipsa răspunderii se garantea prin anticipaţie. Debutul „alegerilor libere” a fost tragic : un fruntaş al naţional-ţărăniştilor putneni, d. Ştefan Graur, — un om ale cărui calităţi sufleteşti şi al cărui spirit de ordine sunt incontestabile, — a fost pândit mişeleşte la Mărăşeşti, şi rănit mortal de bătăuşi cari lucrau in ccplicitatea unui comisar de poliţie.Atentatul criminal care a aruncat în patul suferinţii un om ce se sbate între viaţă şi moarte, a stârnit indignarea tuturor celor cari mai păstrează în suflet o cât de mică părticică de omenie. Numai „Viitorul" ne face sa citim cu surprindere rânduri ca acestea i p- ■*»*** ■ d~hd St fensz?, vigil, ma agresiune? dela Marăgeşti, este mult mai bună. Ziarele cari au căutat să speculeze din punct de vedere politic acest incident, nu au dat desigur dovadă nici de realitate nici de respectul adevărului". Se poate o mai mare batjocură a suferinţii unui om pe care loviturile bandiţilor din Mărăşeşti i-au mutilat, pe care furia liberală patronată de poliţie l-a scos aproape din viaţă, — o mai mare sfidare a durerii unei familii care-şi vede tatăl în sânge ? Cum se mai pot încerca po emiri de gazetă în jurul unei astfel de întâmplări ? Secretarul actualului ministru de instrucţie, d, avocat Nestor, suferise acum un an maltratările unnui prefect dement. N’a protestat oare toată presa, indignată, înfierând scandalul de la Buzău ? Dece deci această atitudine a oficiosului liberal în cazul d-lui Ştefan Graur ? Nu e vorba de specularea unui incident din punct de vedere politic. Nu. Cele ce s’au petrecut la Mărăşeşti sunt o ruşine şi o crimă. însuşi primul ministru, ca şi d. ministru de interne, au înfierat actul criminal. De ce îşi permite „Viitorul’ glume şi polemici pe o temă atât de serioasă şi atât de tristă? Maltratările electorale liberale nu sunt mai plăcute, n’au un farmec mai deosebit ca cele averescurte. Fiind la fel de odioase şi de înjositoare pentru viaţa publică a ţării, le vom trata în consecinţă. G. Ziarul „LUPTA” primeşte abonamente de vilegiatura pe Impui veni cu dos luni * 4 PAGINI 3 LI Direcția 358*75 — Secretariami. 358*74. — Administrația 358-73. „Campania electorală decurge în linişte Poantaţiile electorale ale liberalilor Campania electorală este in ţpîuIn câteva judeţe în cari şefii organizaţiilor liberale se tem mai mult de puternicul curent ce se manifestă în favoarea opoziţiei naţional-ţărăniste, au început să încerce cu bâta rezistenţa cetăţenilor alegători. Agenţii electorali se antrenează (vezi cazul Graur, preşedintele organizaţiei partidului naţional ţărănesc din judeţul Putna) spre a pipăi care este puterea de rezistenţă a opoziţiei şi care este — aproximativ bineînţeles — marginea răbdării cetăţenilor, spre a şti până unde să întindă coarda în ultimele zile ale propagandei electorale şi, mai ales, în ziua mare a "consultării voinţei cetăţenilor alegători". Deşi de la centru se dau ordine liniştitoare pentru siguranţa candidaţilor opoziţiei, în satrapiile încredinţate încercaţilor electori ai partidului liberal au început toate vechile practici electorale în care primul loc îl joacă administraţia pusă, cu automobile cu tot, la dispoziţia reprezentanţilor Partidului liberal. Acolo unde bâta nu poate frateţiona, acţionează presiunile de ordin moral şi material mai eficace de multe ori decât „argumentele ad hominem" Întrebuinţate de maeştrii bâtei guvernamentale pe spinarea cetăţenilor bănuiţi de sentimente neprieteneşti pentru candidaţii partidului naţional liberal. * Totuşi conducătorii partidului liberal, cu candoare demnă de admirat, susţin aci în inima ţării că In general campania electorală se desfăşoară în linişte si că Incidentele semnalate în ziarele opoziţiei si în presa independentă nu sunt decât note discordante si regretabile în armonia desăvârşită în care decurge propaganda tuturor partidelor opoziţiei ! Conducătorii partidului liberal se fac că nu ştiu că au fost numiţi prefecţi, în centrele în care partidul naţionalărănesc este singurul partid cunoscut în masse/ mari ale alegătorlor, ofiţeri activi din jandarmerie puşi să scoată din urne în care vor fi numai buletine adverse — ce maeştri prestidigitatori — buletinele pe cari sa fie înscrise numele candidaţilor partidului national liberal, absolutnecunoscuţi In acele meleaguri. . Acei cari vorbesc de alegeri libere“ uită că, în unde judeţe, s’a profitat de faptul că organizaţiunîle Partidelor din opoziţie nu au prîrtft în timp utR aprobarea candidaturilor, ca să se evite lupta electorală făcând imposibilă — prn manopere dolosive — depunerea candidaturilor în termenul prescris de legea electorală, dună cum se uită cu usurintă* «■'-hingiuirile cari au fost semnalate de la un colt la altul al tării în ultima săptămână de „libertate“ electorală. V.ste interesant de știut că în calculul Partidului liberal asupra rezultatului alegerilor nu intră alte partide politice in afară de partidul national ţărănesc. Am avut prilejul să asistăm la unele pontage cari dovedesc că partidul liberăi — contând bineînţeles pe supremele mijloace ce vor fi întrebuinţate în multe judeţe la urne, — crede că vor intra in Cameră cel ptin 120 de reprezentanţi ai partidului naţional ţărănesc, căci s’au convins şi liberalii că în toată ţara există un curent extraordinar pentru acest partid. Evident, calculele nu sânt exagerate. Dacă alegerile ar fi realmente libere, dacă urnele ar fi cinstit deschise pretutindeni, dacă procesele verbale ale rezultatelor alegerilor ar fi fidel redactate în conformitate cu realitatea listele partidului naţional-ţărănesc ar trebui să fie declarate liste majoritare şi două treimi din scaunele de deputat ocupate de reprezentanţii, acestui partid. Dar aşa cum decurge campania electorală, cunoscând măsurile cari s’au luat, pentru partidul national-tărănesc ar însemna un triumf în istoria existente" Tar dacă ar reusi să trimită în Parlament chiar numai 70 de reprezentanti-Nu e mai puţin adevărat, că înartidul national-tărănesc sunt unii entuziaşti şi optimişti cari susţin că orice ar face liberali e zadarnc şi că dacă nu vor falsifica contrextul urnelor, numai fără de legile administraţiei nu-l vor putea salva, că guvernul e într’o gravă prie ide de a nu putea întruni cele 40 la sută din voturi cari, după monstruoasa lege electorală votată în ultimele zile ale guvernării liberale trecute, i-ar putea aduce prima care să-i pue la dispoziţie majoritatea mandatelor Până la alegeri mai avem numai o săptămână Să vedem cum vor confirma sau desmînti urnele poanta viile diverselor partida I. R* fasHssa&sg^^ Dup! 4. Mihu Popescu ti. Bucu-Citul Rade lumea, face un haz nespus de... păţania d-lui Cudalbu Popescu, şeful aşa zisei organizaţiuni averescane din Tutova. Fostul ministru al justiţiei, mare proprietar urban, autorul faimoasei legi a chiriilor cu care s’a frământat un an, omul care nu a scos o vorbă fie in parlament fie în întrunirile publice ale averescanilor, d.r Cudalbu Popescu s’a dus la Bârlad şi, in termen legal, s’a prezentat la tribunal cu o listă de candidaţi, presupunând că organizaţia averescană locală mai există, că cel puţin are numărul de candidaţi necesar alcătuirei unei liste pentru alegerile generale. Şi ce n’a făcut: d. Popescu Cudalbu Ia. Bârlad ca să-şi întărească... fieful ! Ca ministru al justiţiei şi-a remaniat justiţia locală după cererea electorilor averescani. Până şi... grefa a fost averescanizată, în contra avizului superior al magistraturei. / ^ \ De altfel sub provizoratul averescan nu s’a mişcat la Bârlad nimic fără ştirea ministrului justiţiei. Cine ar fi crezut însă căd. Popescu Cudalbu trecând în opoziţie nu va găsi candidaţi pentru a-şi alcătui lista? Ei bine, s’a întâmplat ceva şi mai comic, s'a întins o cursă d-lui Cudalbu. După ce s’a prezentat la tribunal, candidaţii trecuţi pe lista averescană, s’au prezentat de clarând că n’au autorizat pe d. Cudalbu să le pună candidatura. -■» 1 De prisos să mai stăruim asupra.... capului d-lui Cudalbu în urma acestei scene. Se pare însă că şi în alte părţi s’a petrecut acelaşi lucru. D. Bucşan, fostul subsecretar de stat la interne, acel care a avut atribuţiuni speciale de la cumnatul d-sate castelanul dela Ciucea, d. Bucşan a simulat intenţia de-a depune o listă la Trei Scaune unde — o spune foaia averescană — era sigur, absolut sigur, de reuşită ! Cum s’a întâmplat nenorocirea ? D. Bucşan n’a reuşit să legalizeze semnăturile de pe listă şi astfel a pierdut termenul legal ! Avem convingerea că ne aflam în faţa unei.... înscenări a ffiaKMudtdlxti d-luî Gosa, Dar d. Duca sau d. Stelian Popescu ar trebui să dejoace asemenea manopere şi sa ordone imediata legalizare a semnăturilor candidaţilor de pe lista d-lui Bucşan, pentru ca lista să poată fi depusă. Ne prindem că dacă guvernul ar da acest ordin, autorităţile nu vor mai putea da de urma d-lui Bucsan, care s'a grăbit să se reinstaleze în cocheta sa vila din cartierul Bonaparte. CU GRANATE Guvernul a luat hotărârea ca de acum înainte consiliile de miniștri să se ţie la Externe, iar nu la prezidenţia Consiliului cum se făcea până azi. Măsura a fost luată, probabil, din cauză că la prezidenţie nu se mai părea nici o masă, nici un birou, nici un scaun, în urma, operaţiei de recunoştinţă naţională la care s’a dedat anturajul ălui general Averescu, transportând tot mobilierul prezidenţiei la noua locuinţă pe care parlamentul averescan a dăruit-o, din banii Statului, fostului premier. Oricât am vrea să facem opoziţie cu orice preţ guvernului liberal, recunoaştem, ţi noi că era greu actualilor miniştrii să lucreze în picioare, sau să vie cu scăunelul de acasă! De altfel e explicabil şi din punct de vedere sufletesc: e greu să te simţi bine, într'o casă pustie! Tr&t&t de amiciţie toco-iEgeslav * KEMAL PAŞA •prezidentul republicii turceşti, actual, mente l.â Ktwisfcad. despre care se »ptme c.S la întoarcere, se va ewi la Belgrad, pentru a semn*, u» tratat 4* amibHie turcOjlugoslav, ____ XX - DESCA Guvernul din Buda-Pesta a asigurat o mare răspândire unui articol al proprietarului lui „Daily Mail” — lordul Rothermere, în care se preconiza modificarea tratatului de Trianon, întoarcerea de teritorii cehoslovace, române şi iugoslave opresorilor milenari ai naţionalităţilor de sub fosta coroană a Sfântului Ştefan, iar ca presiune pentru atingerea acestui scop, se propunea ca bancherii engleji să refuze credit statelor Micei înţelegeri. Articolul proprietarului lui „Daily Mail” nu a provocat panică intre oamenii serioşi. Acestia şi-a amintit formula constitufională engli&ii 1 Del a Regele rău Infomat, la Regele mai bine informa». Formula aceasta au apîicat’o și succesorului Napoleonului presei engleze — răposatul lord JWorthcHff, zicându-și s — Dela lordul lothermere, ziarist rău informat, la lordul Rothermere, ziarist mai bine informat. In consecinţă, dacă lordul Rothermere ţine ca proprietarul lui „Daily Mail” şi gazeta sa să fie consideraţi capabili de obiectivitate şi de a se informa bine, el va merge la Praga, Belgrad şi Bucureşti, cum a fost şi la Buda-Pesta şi se va informa. Va face-o poate cu atât mai mult cu cât d. Wikhiam Steed, fost editor al politicei externe a ziarului „Times” şi unul din ziariştii engleji cei mai versaţi în problemele sud-est europene legate de prăbuşirea monarhiei habsburgice, susţine într’un raspuns la articolul lordului Rothermere lasă să se înţeleagă că propaganda maghiară s’a slujit cu dibăcie de articolul dîn „Daily Mail” şi dă lordului Rothermere sfatul că dacă vrea să combată în adevăr bolşevismul moî să compare sistemul din Ungaria cu acela introdus la întreaga Românie prin reforma agrară. Atuncî proprietarul îuî „Daily Mail” va înţelege şi rostul procesului optantîlor, menit a alimenta campania contra tratatului de Trianon. Avem bună nădejde că moştenitorul genialului editor de ziare care a fost lordul Northcliff, va căuta să asculte şi alte clopote decât cele dela Pesta. —XIX.— E, D, F. mm Vines*11 felie 1927 director EMIL C. FAGURE PUBUCITATE primette direct la administrati*' ®iarului «I la toate agenţiile de publicitate 3 Lei numărul in fard 6 Lei in străinătate Creionul actualităţii Convingerea prefecţilor PREFECTUL 1 la să aducă cifrul - că «elegr»ma asta trabua să fie cu cheie ! Pasilidara. Este o veche tactică, mai ales la liberali, ca în ajunul alegerilor generale să afişeze un optimism extraordinar şi să anunţe o guvernare lungă, foarte lungă... Nu ştim dacă tactica aceasta foloseşte în alegeri, dacă prin aceasta liberalii e alligă un singur vot. Dar cu siguranță că atunci când liberalii se laudă că vor sta la putere nu patru ci opt sau zece ani, nu numai că nu contribue la calmarea spiritelor, la potolirea patimelor, la... conciliarea dorită de rege, ci din contră. Să admitem că partidul liberal, care știe cum trebuie să.... facă alegerile, care ştie ce fel de educaţie electorală e necesară sub regimul sufragiului universal, va avea majoritatea parlamentară necesară a îndeplini... formele regimului parlamentar, căci nu trebue sa ne facem iluzia că tot sub o ficţiune vom trai şi mâine. Dar oare în împrejurările grele de azi, cu preocupările pe cari le au adevăraţii bărbaţi de stat, e suficient ca un partid să răuşeasca a veni la guvern, indiferent cum, să răuşească a-şi face formele parlamentare, etc. ? In împrejurările de acum şi cu dificultăţile pe cari le prevăd oamenii politici, ţara n’are nevoie numai — cum cred unii — de un guvern... omogen, de un parlament la fel, ţara are nevoie de linişte, de armonie, de conciliaţiune — cum o cere mereu suveranul — ţara are nevoie de o destindere reală, nu ca acea de acum, când clocotesc patimele şi nici de acea... destindere care va ieşi din alegeri şi care se întrevede că ne va duce la frământări interne şi mai mari. Intr’un cuvânt admiţând câ liberalii vor repurta cea mai mare... victorie electorală — şi e foarte problematicăvaloarea morală a victoriei electorale liberale ! — pentru a se ajunge la destinderea dorită, imperios necesară în situația internă de acum, nu se impune decât acordul... partidelor, o guvernare în spiritul unui astfel de acord și ulei de cum o guvernare esclusivă de partid, RNP. Lăsat juraţii să aibe influenţa asupra pedepsii ! La Viena curentul, contre achitarea d-nei Koziovescu devine din ce în ce mai puternic Achitarea soţiei şi asasinei lui Traian Grozăvescu, a produs o impresie extrem de profundă la Viena, cauzând o vie nedumerire in public, a cărei majoritate a luat hotărât atitudine contra sentinţei pronunţate Sâmbăta trecută, un Neue Freie Presse, venituri în Capitală, se comentează sub titlul de mai sus această achitare, în termenii următori : „Ar fi nesincer să trecem sură tăcere, în public, verdictul juraţilor şi achitarea d-nei Grozavescu a produs o puternică şi profunda surescitare. Numărul acelora, cari se ridică împotriva asasinatului rămas fără pedeapsă, creşte in sentimentul celor mai mulţi, — evident neînsufleţiţi de cruzime sau dorinţă de răzbunare, — nu se poate împăca că o achitare vine să şteargă atîta patimă şi violenţă. Fără îndoială, că apărătorul asasinei, dr. Sieger, are deplină dreptate când spune, că sala unui tribunal are azi alt aspect şi juraţii nu trebuie flueraţi ca un artist prost. Cu aceste singure cuvinte nu se poate insă arunca peste bord curentul ce s’a născut în opinia publică şi oricât ai înţelege, că juraţii au fost influenţaţi de milă faţă de acuzată, care prin asasinatul acesta şi-a nimicit viaţa toată, omorul rămâne omor. E explicabil deci dacă publicul nu e mulţumit cu un verdicht, care lasă neispăşită moartea unui însemnat artist, verdict, care a avut încă de a doua şi dela pronunţarea lui, consecinţe grozave, in cazul quamalog din alt oraş din Austria. (In altă parte a ziarului relatăm şi aceasta nouă crima) . Aceste curente şi discuţîunî nu sunt decât foarte naturale. Legiuitorii noştri nu ar trebui să treacă peste ele, ci să tragă concluzia de aci, că în mod vădit, instituţiile justiţiei noastre prezintă o eroare care trebuie îndreptată, pentru ca încrederea poporului în curţile cu juri să nu fie sdrmccnată. Noi suntem de părerea, că aceste achitări nu trebuie să ducă însă nici la amputarea, puterei juraţilor. Dr. Sieger are şi acolo dreptate când spune, că cucerirea sfinţită a libertăţii noastre nu trebuie micşorată sau păgubită. Mai mult , Concepţia noastră e, că juraţilor trebuie să li se dea o putere mai mare, dânduli-se dreptul, nu numai să se rostească în verdictul simplu, ci să aibă şi posibilitatea să exercite asupra pedepsei însăşi o influenţă corespunzătoare şi limitata de autoritatea tribunalului. Să presupunem, că în căzui Grozăvescu, juraţii ar fi fost În stare sa spună tribunalului : acuzata e vinovată de o lovitură care a pricinuit moartea. Nu vroim însă, ca verdictul să fie virtualmente egal cu o condamnare la moarte. Nu vroim ca ea să fie aruncată pentru ani de zile în inchisoure, unde acest corp atât de bolnav, ar fi cornul ect zdruncinat. O ducem într’o casă de detempie dind-o în oază sigură. Pedepsim-o aș a, ca să noată smorta pedeapsa. E probabil, că în aceste con* difiim! sentința ar fi fost alta si că mila nu va fi adus la un Nu. radical, faţă de responsabilitatea asasinei. Mergem insa şî mai departe. Contimuare în pag. mai