Lupta, martie 1937 (Anul 16, nr. 4610-4635)

1937-03-04 / nr. 4612

Pagina 2-a •:•**.* Wr Colecţia de documente secrete de la Quai d’Orsay Continuare din pagina l-a «dat ai îndoieli că te afli în faţa unui act scris de foarte de cu­rând. Tratatul de la Versailles începe cu cuvintele: „Raymond Poincaré, preşe­dintele republicii Franceze, sa­lută pe toţi acei cari nor vedea prezentul act...” Dar nu toate actele se referă la tratate. Sunt multe cari se referă la trimiteri de pachete poştale, dar care au totuşi va­loare prin vechimea lor. Tot aci se poate admira şi pecetea re­gelui George al V-lea al Angliei, care-l arată pe una din feţe pe suveran în mare ţinută, iar pe cealaltă în uniformă de amiral la bordul unui vas de răsboi. Printre celelalte acte mai în­semnate în această arhivă se află şi contractul matrimonial al Măriei Antoaneta cu Delfinul Franţei. Actul are mare va­toa­­re, deoarece poartă şi pecetea­ împărătesei Maria Tereza. Tot aici se găseşte o scrisoare de dragoste a regelui Henric al IV-lea adresată soţiei sale Ca­te­­rina de Medici. Documentele care poartă iscălitura lui Napo­leon sunt mai frecvente. Este­ interesant numai cum a variat­­ această iscălitură odată cu înain­­tarea împăratului. Ca prim- consul iscălea Bonaparte, iar ca împărat Napoleon, apoi nu­mai Nap, pentru ca în sfârşit să iscălească cu un N, energic su­bliniat. Printre alte hârtii de valoare se mai află şi descrierea amă­nunţită a frontierelor Franţei, o colecţie a iscăliturilor tuturor oamenilor politici de seamă din lume, precum şi nenumărate­ scrisori de acreditare. Cea mai valoroasă este aceea a ministru­lui Siamului, care este scrisă pe o placă subţire de aur. mmm tuturor ApURILOR! Iîio­yi vLii kk BWtzim gRROL nun»OLiviAoe hwilland tAPITOL SI ROXU RAMONA CU LOVETTE YOUNG Juriraaî ţi Complectare cd Lore Ha Yaaiii şi Don Jlmecher n nsiftig Ultima perfecţie a filmului colorat SAVOY RAMONA TEATRE TEATRUL NATIONAL. — Casa Her­­vey. OPERA ROMÂNĂ. — Manon. TEATRUL REGINA MARIA. — De ziua nevesti-mi. TEATRUL COMEDIA. — Ora „H”. TEATRUL ALHAMBRA. -1 lui Al­hambra melody. TEATRUL EFORIA. — Floare din Haway. % TEATRUL VESEL. — Scurt circuit. TEATRUL MODERN. — Corbul alb ..(premiera). patina IUL otetet.esanu -*” Punction criză zilnic. LIGA CULTURALA. — Cadavru viu. BAIU I. CHINEZESC (l’asagiul Co­media). — Program bogat şi va­riat. CINEMATOGRAFE ARO. — Vinovatul (Le coupable) cu Pierre Blancher, Madeleine O­­zeray, jurnal, complectare. PALLAS BULEVARD. — Ramona cu Lorette Young jurnal şi com­plectare. TRIANON. — Hortense Raby în „Pa­radisul femeilor". SCALA. — Intimităţi conjugale cu Myrna Loy Warner Baxter, etc. CAPIT­OL. — Misiunea Brigăzii 41 cu Errol Flyn şi Olivia de Vavil­­land. CARLTON. — „Patima” cu Franchi­­J’one şi Betti Davis. SAVOY.—Ramona cu Lorette Young jurnal şi complectare. REGAL. — L’Argent (banii) de E­­mile Zola cu Vera Koréne şi Pie­rre Richard Willm. A.R.P.A. — Simfonia jazzului, jurnal şi­ complectare. FEMINA. — Elisabeta regina An­gliei şi complectare colorată. ROXY. — Misiunea brigăzii 41 cu Errol Flyn și Olivia de Havilland SELECT. — Jurnalul unei cameriste cu Robert Taylor, Loretta Young. VOX. — „Cei 7 eroi” (film rusesc) jurnal Fox complectare. CORSO. — Suflete sbuciumate cu Shyrley Temple şi Informatorul secret. crry. — Maria Crasnova şi Fugara cu Margareth Sullivan. DARLY— Romeo şi Julieta şi Viaţa Par­risiană FORUM. — Reputaţia d-rei Allen­­bury şi Căsătorii americane. FRANKLIN. — Ultimul Mohicant şi Hollywood Melody 1937. MANON. — Irene Dunne în Sublima amintire şi Rapsodia dragostei cu Paul Hörbiger. OM.XIA. — Antonio Adverso, cu Fredrich March şi Escadrila de noante cu Jamres Cagney. AMERICAN. — Dorothy Lamour în Regina Junglei şi Fred Mac Mur­ray în Valsul Şampaniei. COTROCENI. — Maria Stuart cu Katerine Hepburne şi Soţia con­tra secretară. CENTRAL. — Rin Tin Tin salvator, Caranga şi trupa de reviste Bonzo. DACIA: Romeo şi Julieta cu Norma Shearer şi Scandalul monden cu Clark Gabie. DORY. — Dominou! verde cu Dani­elle Darrieux şi Enigma morţii şi trupa de reviste. DIANA. — Călăreţul mascat cu Dick Foran şi Ultimile zile ale oraşului Pompei. GLORIA. — Steaua norocului cu Jan Kiepura şi O crimă pasională cu Finee Saint Cyr. ISBANDA. — Reputaţia D-rei Allen­­burg cu Jean Harlow-Mirna Loy şi Tu erti norocul meu cu Benia­mino Gigli. LUCIFER. — Ultimii Mohicani şi Viaţa nouă. LIA. — Port Arthur şi Stan şi Bran gemeni. LIZEANU. — Mizerabilii şi complec­tare colorată. ODEON. — Trecutul nu iartă şi Gondola cu Himere. ORFEU. — San Francisco şi Any Ondra în Tânărul conte şi Miky Mause. MARNA. — Tino Rossy în­ Marinela şi Nopţi Parisiene. Trupa Lică Rădulescu. MARCONI. — Nemuritoarea iubire (Beethoven) cu Harry Baur, jurnal in trupa Titi Mihăilescu. MODEL. — Uniţi pe vecie cu Dick Powell şi Străjerii din Texas au Gay Maynard. MILANO. — Oraşul păcatelor şi Sub două drapele cu Ronald Colman. PACHE. — Aur chinezesc şi Mariet­ta. PAX. — Distrugătorul cu Boris Kar­loff şi Dinky cu Jackie Cooper. RAHOVA. — Marşul de noapte cu Frederic March, Warner Baxter şi ■ O noapte pe Dunăre. SPLENDID. — Danielle Darrieux un Aur pe stradă, Stan şi Bran aven­turieri şi Foc la Graniţă. TOMIS. — Voi fi a ta cu Clark Ga­bie, Marion Davis şi Ferma morţii cu Ick Foran. UNIC. — Maria Stuart cu Katerine Hepburne şi Luna de miere cu Any Ondra. VOLTA. — Shirley Temple în Căpi­tanul Ianuarie şi Romanţa iubirii cu Martha Eggert. VOLGA. — Grădina lui Alah cu Charles Boyer și Marlene Dietrich și 13 ore în văzduh. r: *wr.Be­neficii remarcabile. Concurenţa între diferitele reţele, o concu­renţă de ordin tehnic, comer­cial, de renume sau de presti­giu, îşi reunesc progresele din care profită numai pasagerii. O altă companie, Pan American Airwais, exploatează liniile din afara teritoriului. Hidroavioa­­nele acestei companii traver­sează Pacificul în cinci etape, până la insulele Filipine. Acea­stă linie va fi prelungită până în China la Macao, în ziua de 27 Martie. In prima etapă —­ San Francisco — Insulele Ha­wai — pe­ o distanță de 3800 de Ivm., hidroavioanele cu patru motoare, aduc 13 pasageri şi în­că 22 de pasageri din etapele următoare. In fundul avionului s­e găseşte­ totdeauna o fată fru­moasă şi graţioasă, care înde­plineşte rolul de supraveghetoa­re (faţă de prim ajutor). O i­­dee genială, au avut acei cari s'a f­ gândit să îmbarce o supra­veghetoare pe bordul fiecărui avion de transport. Ea observă ca die timp ce avionul străpun­ge norii, încărcaţi de furtună sau deslânaţi, pasagerii să nu se mişte şi să nu fumeze. în­tocmai ca o stăpână a casei, o­­feră ţigări tovarăşilor ei de drum, cari se simt cu atât mai bine, cu cât acest dar este în­tovărăşit de un zâmbet. In tim­pul nopţilor întunecoase, supra­veghetoarea aprinde lămpile e­­lectrice în clipa în care ultima rază a luminei de zi dispare in­tre două stranturi de nori. Tâ­năra fată întreabă pe fiecare pasager dacă doreşte un ceai sau o cafea, sau dacă vrea să schimbe înclinaţia fotoliului. Se interesează dacă temperatu­ra interioară a avionului este pe placul tuturor pasagerilor. Dacă pasagerii doresc să aibă cărţi de joc, ea se procură înda­toritoare, iar dacă a patra per­soană la Bridge lipseşte, se o­­feră gentil să o suplinească. Ce vreţi să scrieţi, să citiţi, sau să jucaţi un joc de societate, vă va pune la dispoziţie tot ceea ce vă trebuie. Graţie supraveghe­toare!, simţi că nu te mai afli pe un avion de transport, ci in­­tr’unul dintre cele mai confor­tabile saloane. RECURSUL IN AFACE­REA „SKODA” NU SE VA JUDECA ASTĂZI Pentru astăzi era fixat termenul de judecată la înalta Curte de Ca­saţie secţiunea II-a, a recursului fă­cut de d. Romulus Boilă. D-sa a atacat în opoziţie la Ca­mera de Acuzare ordonanţa defini­tivă a d-lui jude instructor al cabi­netului 7 şi prin care este trimis în judecata instanţelor corecţionale ca vinovat de delictul de trafic de influenţă, în afacerea­­Skoda". Camera i-a respins opoziţiunea. Deciziunea Camerii de Acuzare a fost atacată cu recurs, care urma să se judece astăzi. Din motive procedurale, judecarea recursului va suferi o amânare. RECURS LA CASAJSE Manole Constantinescu, unul d­in cei 11 acuzaţi din procesul incendia­torilor, neprezentându-se la terme­nul de 6 Februarie 1937, pentru ju­decarea procesului, a fost depus la Văcăreşti pe baza mandatului de a­­restare emis de d. preşedinte al Curţii cu Juraţi. Acuzatul a cerut ulterior liberarea sa provizorie pe cauţiune, cerere res­pinsă de Curtea cu Juraţi. In contra jurnalului de respingere Manole Constantinescu a declarat recurs­ care s-a judecat ori de către înalta Curte de Casaţie secţiunea II-a. Pronunţarea sentinţei la 9 Mar­tie. La 6 Martie, Sâmbătă, începe ju­­dedecarea procesului de fond. ACCIDENT DE AUTO­MOBIL In ziua de 10 Iunie 1935, a căzut victima Unui accident de automobil de căpitan aviator Ion Straion, co­mandantul aeroportului Băneasa. Pe bulevardul Elisabeta, pe când voia să-l traverseze, d. căpitan­­. Si­­mion este lovit de automobilul pro­prietatea „Stan Rizescu” și rănit grav la mâna dreaptă. In urma acestui accident d-sa a rămas cu un deget al mâinii drepte anchilozat, din care cauză i-a fost interzis sborul cu avionul. In această situaţie d. căpitan Ion Simion s'a constituit parte civilă cu suma de 2 milioane lei. Acest interesant proces s’a desbă­­tut ori în faţa secţiunii IH-a a tri­bunalului Ilfov care a rămas în pro-.. m’n­ţare pentru ziua de 9 ort. CONDAMNAT PENTRU ESCROCHERIE împotriva sentinţei secţiunei I-a a tribunalului Ilfov, prin care Aurel Pokorny, domiciliat in str. Câmpi­­neanu 46, este condamnat la trei luni închisoare, inculpatul a decla­rat apel. Procesul a venit din nou spre ju­decare, ori, în faţa Curţii de Apel, secţiunea V-a. In şedinţa de ori au fost audiaţi mai mulţi martori, iar procesul a­­mânat apoi in continuare , pentru ziua de 18 Mai a. c. CHEMAŢI IN FALIMENT Asociaţia Oltenilor din Bucureşti, a cerut eri tribunalului de comerţ. LUPTĂ declararea în stare de faliment­­a so­cietăţii „Soarele". ABUZ DE ÎNCREDERE Tribunalul Ilfov secţiunea IlI-a, la­ condamnat pe Azriel Iancovici, la una lună închisoare, pentru de­lictul de abuz de încredere. Inculpatul în calitate de încasator la firma Grunberg şi-a însuşit suma de 116.750 lei. In contra sentinţei de condamna­re, inculpatul a făcut apel care a ve­nit spre judecare ori în faţa Curţii secţiunea V-a. Din motive procedurale apelul a fost amânat. CONDAMNAT PENTRU CĂ SÎ-A UCIS TATĂL Curtea cu Juraţi de Ilfov a jude­cat ori pe paritidul Nicolae Catar­­giu, din comuna Pantelimon-Ilfov. Acesta, la o observaţie făcută de tatăl său Dumitru Catargi­u, a scos cuţitul de la braji şi i-a aplicat câte­va lovituri în abdomen în urma că­rora Dumitru Catargiu a sucombat. Juraţii aducând un verdict afir­mativ numai în ceea ce priveşte lo­viturile cauzatoare de moarte, Curtea l-a condamnat pe asasin, la patru ani temniță grea. DIVERSE Trib. Ilfov s. I com. a amânat la 16 crt. judecarea cererii d-nei Atena Ionescu Assan de a se anula decizia ultimei adunări geenrale a acționa­rilor s. a. Moara Assa. e­esară franceză ANSAMBLUL „OPEREI COMICE DIN PARIS” După lungi, aşteptări, în fine va avea loc la Opera Română prima reprezntaţie extraordinară dată de ansamblul Operei Comice din Paris, cu Manan. Acest ansamblu este compus din 16 protagonişti sub di­recţia muzicală a primului şef de orchestră Gustave Cloez şi are in fruntea lui un quartet de celebrităţi: André Burdino, prim tenor, Louis Musy, prim bariton Renée Gig­y, prima mezzo-soprană şi Bernad­ette Delprat, prima soprană, iar restul numai elemente de primul rang. Reprezentaţia se va da cu corul, decorul şi baletul operei noastre. Ţinem a da cititorilor noştri dis­tribuţia exactă a spectacolului Ma­nea de astă-seară: Manoi: Berna­dette Delprat; Des Grieux: Andre Burdino; Le Comte: Louis Musy; Bretigny: Jean Ravoux; Guillet: Paul Maquaire; L’hotelier: Raul Maquaire; Pousette: Henriette Le­­bard; Javotte: Suzanne Vidal; Ro­sette: Marthe Stabelly; Sergent: Fe­lix Bellet. Conducerea muzicală Gustave Cloez. Ultimele bilete pentru această re-­ prezentaţie se găsesc la Féder. A­­cest spectacol, prezentat in condiţii­ cu totul excepţionale, va constitui­ prilejul unic de a cunoaşte şi pre­­ţui exponenţii autorizaţi ai cântului vocal francez. ui Epilogul... Cuprinsă de un subit acces de au­toritate, conducerea plenară a Fede­raţiei Române de ping-pong a apli­cat sancţiuni câtorva jucători care ne-au reprezentat în campionatele mondiale de specialitate, recent În­cheiate la Viena, vinovaţi de sabota­rea intereselor româneşti şi de o fla­grantă abatere de la disciplina spor­tivă. Am arătat eri, pedepsele aplicate. Revenim astăzi, pentru a întreba pe cei in drept — şi C. E. T. R.-ul, ca­re, găsim că e cazul să se sesizeze, un joc fiind însăşi prestigiul sportu­lui naţional — dacă nu e cazul să se ocupe mai îndeaproape şi de activi­tatea conducătorului expediţiei ro­mâneşti în Austria. Zadarnic l-am căutat pe lista sanc­­ţionaţilor, solidaritatea camarade­rească l-a absolvit de o sancţiune care trebuia, odată cu redresarea u­­­nui prestigiu al instituţiei căreia profesorul Zahirnic se strădueşte, dârz, să-i asigure autoritatea cores­punzătoare, să constitue şi o pildă pentru cei cărora, din când în când li se năzare­a­., aventură, — aventu­ri ca cele d­e la Viena din cari pres­tigiul sportului românesc, încredin­ţat, cu uşurinţă, unor reprezentanţi dezinteresaţi pentru rostul şi meni­rea misiunii lor, — iese compromis, denivelat de o slabă reprezentare technică şi de o pălmuitoare — pen­tru bunul simţ şi ţinuta sportivă — de o pălmuitoare, spunem, partici­pare morală. Sancţiunile forului respectiv sunt sortite să satisfacă o conjunctură sau să pedepsească, cu adevărat, vi­novaţi faţă de care numai sentimen­tul de dreptate trebue să dicteze... Foot­ball Oficialitatea de resort a desemnat arbitri-conducători ai jocurilor de foot-ball de Duminică, contând pen­tru campionatul naţional. BUCUREŞTI: Venus—Chinezul, d. Mielu Petrescu; F. C. Rapid—Uni­versitatea, d. Ti­că Iliescu; TIMIŞOARA: Ripensia—Gloria, d. Petru Vasile; ARAD: A. M. E. F. A—C. A. Ora­dea, d. Costel Rădulescu; CLUJ: Unirea Tricolor—Victoria, d. Madian (Arad); ORADEA: Crişana—Juventus, d. Stanciu (Cluj); O. E. T. R. In legătură cu pretinsul incident dintre O. E. T. R. şi F. R. R. ,con­ducerea O. E. T. R. a redactat şi dat publicităţii, următorul comunicat: „Secretariatul O. E. T. R. face cu­noscut că relatările din „Gazeta Sporturilor” no. 2330 din 26 Febr. a. c., sub titlul: „Un răsunător litigiu între O. E. T. R. şi Federaţia Româ­nă de Rugby”, sunt complect erona­te necorespunzând adevărului. Există cel mai perfect acord şi cea mai frumoasă colaborare între OETR­­,­ UFSR, fiecare înţelegându-şi ros­tul şi misiunea sa, în edificiul ma­rei opere naţionale ce le leagă şi ca­re este ridicarea neamului şi a ţării” Compatrioţii noştri, Ilie Petrescu şi Patriciu Mil­coveanu, au boxat aseară, la Paris, câştigând, la puncte, asupra respec­tivilor, Tino Rolando şi Blaise. „Turul României’­­ Deşi viscoleşte, forul de speciali­tate s’a g­răbit să întocmească, pre­gătind o bună organizare­­, progra­mul „Turului Ciclist al României” şi programul activităţii centrale în cursul acestui an. Socotim nimerit să reproducem programul, cu etapele t­arei probe cicliste, care se aleargă în acest an , pentru cea de a patra oară. Etapa I: Vineri 13 August: Bucureşti-Alexandria-Turnu Măgu­rele (138 km.) Etapa II: Sâmbătă 14 August: Turnu Măgurele-Caracal-Craiova (133 km.). Etapa III: Duminică 15 August: Craiova—Strehaia—Turnu Severin (110 km.) Etapa IV: Luni 16 August: Turnu Severin—Orşova—Mehadia —Reşiţa (168 km.)­ Repaos: Marţi 17 August. Etapa V: Miercuri 18 August: Reşiţa—Lugoj—Buziaş —Timişoa­ra (134 km.) Etapa VI: Joi 19 August: Timişoara—Arad—Oradea Mare (170 km.) Etapa­ VII: Vineri 20 August: Oradea—Cărei—Satu Mare (144 km.) Etapa VIII: Sâmbătă 21 August: Satu Mare-Baia Mare—Sighetul­ Marmaţiei (129 km.) Repaos: Duminică 22 August. Etapa IX: Luni 23 August: Sighet—Cârlibaba — Câmpu Lung (102 km.) Etapa X: Marţi 24 August: Câmpu-Lung — Storojineţ — Cer­năuţi (152 km.) Etapa XI: Miercuri 25 August: Cernăuţi — Dorohoi — Botoşani (113 km.) Etapa XII: Joi 26 August: Botoşani — Ştefăneşti — Bivolari — Iaşi (143 km.) Etapa XIII: Vineri 27 August: Iaşi — Călăraşi — Chişinău (121 km.) Repaos: Sâmbătă 28 August. Etapa XIV: Duminică 29 August: Chişinău — Huşi —­ Crasna—Vas­lui (155 km.) Etapa XV: Luni 30 August: Vaslui — Bârlad — Tecuci —Foc­şani (141 km.) Etapa XVII: Marţi 31 August: Focşani — Râmnicul Sărat—Brăi­la (164 km.) Repaos: Miercuri 1 Septembrie. Etapa XVII: Joi 2 Septembrie: Macin—Tulcea (90 km.) Etapa XVIII: Vineri 3 Septembrie: Tulcea — Babadag — Constanţa (127 km.) Etapa XIX: Sâmbătă 4 Septembrie Constanţa — Silistra (130 km.) Etapa XX: Duminică 5 Septembrie Olteniţa — Bucureşti (61 km.) * In total — circuitul prevede 20 e­­tape, pe un parcurs de 2700 km. El începe la 43 August şi se în­cheie la 5 Septembrie, având parti­ciparea reprezentanţilor a zece na­ţiuni*­ IKOL Tineri fermieri John Morrison­, fiul ministrului de agricultură al Marii Britanii a fost adoptat membru al clubului „Tinerilor fermieri’ şi înţelege să activeze în mod serios pentru propagarea interesului pentru agricul­tură în rândurile tineretului. Tânărul Morrison a participat la o expoziţie zootehnică, condun­când un viţei din ferma părintească în faţa juriului expoziţiei. Testamente bizare In Anglia împlinir­ea ultimelor do­­rinţi nu sunt împiedicate de nici o lege. In timp ce în Scoţia membrii familiei rămân moştenitori, chiar dacă testamentul lăsat de defunct îi desmoşteneşte, ultima dorinţă a de­funcţilor în Anglia este împlinită cu toată rigurozitatea. Nu de mult a avut loc o înmor­mântare care a făcut senzaţie în toată Anglia. Un tânăr a lăsat cu limbă de moarte ca cenuşa sa să fie aruncată din avion deasupra unui anumit cartier al Londrei. Cu toate că s-a protestat din toate părţile pretextându-se că această înmormântare nu ar fi „higienică”, totuşi „înmormântarea” a fost făcu­tă după cum a dorit cel dispărut. Moştenirea lăsată de bărbaţii sub papuc .­ Mulţi soţi cari în timpul vieţii lori au­­fost sub papucul soţiei au vrut să se răsbune după moartea lor. Aşa de pildă într’un testament deschis acum câtva timp la Londra scria: „Soţiei meie îi las o pereche de pantaloni de ai mei, ca simbolul ceace a vrut să poarte ea, dar nu a reuşit”. Un altul a lăsat jumătăţii sale o sumă de patru pence pentru ca să-şi cumpere din aceşti bani un ham. Căci toată viaţa a condus ea casa. Un testament care este întâlnit rar este desigur acela lăsat de un ir­landez cu următoarele: „Soţiei mele îi las amantul şi do­vada că nu am fost un măgar cum a gândit ea. Fiului meu îi las plăce­rea de a se întreţine singur, o plă­cere pe care mi-a lăsat-o în gri­je timp de 35 de mi. Iar fetii mele îi las 20.000 de lire sterline. Va avea nevoe de ei cu siguranţă. Căci sin­gura afacere bună pe care a făcut-o soţul ei a fost acela când s’a căsă­torit cu ea”. A câştigat lozul cel mare din greşală Colecturile de lotto din Italia au fost asaltate in ultimul timp de cumpărători. Peste tot naşterea principelui de Napoli a fost prilej de a juca la lo­terie numere norocoase. In unele oraşe jucătorii au câşti­gat sume destul de mari cu numeri­­le indicate de ei. La Milmo a fost înregistrat un caz ciudat. Un negustor ambulant, care juca de ani de zile la lotto şi care de multe ori a dat din economiile sale incercându-şi norocul, s’a pre­zentat nu de mult la o colectură pen­tru a cumpăra biletele cu numerele 9, 48, şi 50. Funcţionarul a greşit însă şi a scris în loc de 48, 43. Când a băgat de seamă greşala, negustorul a alergat imediat pentru a schimba biletul dar a fost prea târziu, căci se închisese colectură. Deziluzia bietului negustor a fost încununată de fericire căci spre ma­rea lui surprindere au eşit la sorţi numerile 9, 43, şi 51. Din greşila funcţionarului colec­­turii bietul negustor ambulant a în­casat 53 000 de lire, şi a devenit un negustor cu vază în orăşelul său natal. Pilotul avionului a mărturisit apoi că nu s’a simţit prea bine executând această dorinţă bizară. Interesante sunt şi procesele re­lative la moştenire cari se desbat în faţa tribunalelor engleze. Aşa a fost contestată nu de mult mintea clară a unui cetăţean din Londra, care a lăsat in scopuri de binefa­cere suma de peste o sută de mii de lire streline, în timp ce soţiei sale nu i-a lăsat nici o centimă „pentru­­că in timp ce a fost el bolnav, ea a venit la patul lui şi i-a povestit că o prietenă i-a admirat pălăria nouă”. Acest testament nu a putut fi ata­cat şi nefericita soţie nu a primit din averea lăsată de soţul ei nici un ban. Coroana unui nege african, furata Triburile africane au şi astăzi pă­reri foarte curioase, in ceea ce pri­veşte simţul dreptăţii şi mai ales nu fac deosebire intre lucrurile care a­­parţin altora. Aceasta morală ciudată nu se o­­preşte nici in faţa regilor şi condu­cătorilor de triburi. Autorităţile en­gleze se văd de multe ori silite să intervie cu energie in asemenea ca­zuri. De curând, în faţa unui judecător se aflau două fii de rege, învinuiţi de furt. Regele Ofori Atta, conducătorul tribului Akim Abuakw a făcut un denunţ prin care arăta că odraslele sale i-au sustras coroana de aur. Această comoară, care este preţui­tă la 250 de lire sterline este din aur masiv, şi are o mare valoare artis­tică. Judecătorul a condamnat pe cei doi fii de rege la nouă luni închi­soare. Căsătorie cu muzică de patefon Autorităţile administrative din Marsilia au găsit că cununia civilă este prea monotonă şi trebue să fie mai ceremonioasă. De aceia s’a decis ca de acum înainte toate căsătoriile să fie înto­vărăşite de muzică de plăci, care va fi transmisă prin radio. Prin aceasta se crede că ceremo­nia va fi mai caldă și mai puțin mo­notonă. închisoarea de lux din Detroit Justiţia americană a stârnit în­­ne­numărate rânduri, mirare printre judecătorii şi procurorii europeni. In afară de faptul că în America s’au desfiinţat torturile din evul me­diu, cei închişi se bucură de o liber­tate care în Europa nu este posibilă de imaginat. In închisoarea din Detroit se află acum închis gangsterul Dean, care este acuzat de omor. El ocupă o ce­lulă de lux. Are odaia de bac şi un aparat de radio. Peste celula sa se află atelierul croitoreselor, cari confecţionează hainele deţinuţilor. Intr’o zi Dean a chemat jos pe li­na din fetele dela croitorie să-i facă o vizită. Una din ele s’a lăsat jos cu ajutorul unei frânghii şi a pătruns în celula de lux a gangsterului. Un gardian a descoperit însă lu­crurile şi a anunțat direcţia închi­sorii. Drept pedeapsă Dean a fost în­chis pentru o­ lună de zile într’o ce­lulă fără lumină și fără aparat de radio............. .. Nu pot scăpa de pisici Capitala statului Arkansas Little Rock a trebuit să facă cunoscut a­­cum un an senatului că clădirea parlamentului este ameninţată serios de şobolani. Senatorii au ţinut atunci o şedin­ţă decizând să aducă o armată de pisici pentru a combate această pla­gă, care ameninţa arhiva şi biblio­teca statului. Pisicile care au fost aduse din toa­te oraşele din Arkansas şi-au înde­plinit ’datoria cu conştiinciozitate. In scurt timp au mâncat toţi şobola­nii cari incomodau pe locuitorii o­­raşului. Când s’a încercat însă şi înde­părtarea pisicilor acestea s’au indig­nat de atâta nerecunoştinţa şi au refuzat să părăsească pivniţele spa­ţioase ale clădirii Parlamentului. Deputaţii şi senatorii vor trebui acum să-şi bată capul să vadă cum vor putea să scape de pisici. Congres în 51 de limbi Organizatorii congreselor interna­ţionale europene trebuesc să se în­grijească totdeauna, ca să fie la con­gres tălmaci pentru cele patru limbi mondiale, ca italiana, germana, fran­ceza şi engleza. In faţa unei probleme mult mai grele au fost organizatorii unui con­gres, care a fost ţinut nu de mult la Singapore de adventişti. Aci s’au întâlnit reprezentanţii a numeroase naţiuni şi triburi din ex­tremul Orient, India, Australia şi Africa. La acest congres problema talma­cilor a fost foarte complicată, căci s’au primit referate în 51 de limbi diferite. Şednţa comitetului central al Federaţiei C. F. R. Comitetul central al Federaţiei C. F. R. a ţinut aseară şedinţă in sala Locomotiva, sub preşedinţia d-lui Romulus Georoceanu. Preşedintele Federaţiei arată de­mersurile făcute în ultima audienţă avută, la d. ministru R. Franasovici. Cere apoi conducătorilor asociaţiilor profesionale să păstreze disciplina necesară bunei funcţionări a Fede­raţiei şi să nu prezinte memorii se­parate cari fac o impresie detesta­bilă la Direcţiunea generală a Cp­R, cât şi la ministerul comunicaţiilor. Problemele care interesează aso­ciaţiile trebuesc aduse la cunoştinţă comitetului Federaţiei care va auto­riza intervenţiile ce trebuesc făcu­te. Anunţă pe membri că d. . mini­stru al comunicaţiilor i-a comunicat rezolvarea dezideratelor lucrătorilor şi meseriaşilor semnând­­ în acest sens o decizie. In continuare d. Georoceanu spu­ne că azi Miercuri se va prezenta din nou d-lui ministru Frunasovici, prezentându-i şi proectul de modifi­care a reîncadrărilor. Pentru explicaţiuni — dacă d. ministru va cere — se va prezenta o delegaţie. D. Carcali­ arată că în proectul de modificare s’a trecut tot ce s’a hotârit în comisiuni. Secretarul Federaţiei, d. Târnes­­cu, anunţă că proectul va fi dat la dispoziţia tuturor asociaţiilor pen­tru a vedea ce s’a făcut, tocmai pen­tru a da explicaţiuni membrilor. S’a discutat apoi chestia lemnelor de foc şi a mutării d-lui Lepădatu, preşedintele asociaţiei .,,. M.” In chestia lemnelor de foc it. K­ar­­cali spune că va fi soluţionată cu d. director general Macovei, iar în pri­vinţa mutării d-lui Lepădatu se va lua o hotărîre definitivă după îna­­poerea din străinătate a d-lui direc­tor general Macovei. DOCTOR CALEF Madie Lei de consultation! INTERNE, URM­ARE, BOLI DE FEMEI Consult, 1-5 — 3-8 p. na Str. Const. Miile 12 RADIO W­RHmmMBB Programul pentri azi d. a. si seara 375 m. EAD10-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 18.00: Muzică din operete (discuri): Uvertură la „Liliacul” de J. Strauss (Fiorin. din Berlin, divij. de Erich Kleiber.-Telef.); Selecţiuni din ope­retele lui Lehar (canto: Rauta Waara și Feter Anders.-Telef.); Fantezie din operetele lui Lecoco (Orch. Simf. dirij. de Bervilly); Două lied-uri din opereta „Cântecul dragostei” de Jon­. Strauss (voce: Richard Tauber£­.); Putpuru din „Sânge polonez’’ de Nedbal (Orch. Ultrafon.-UU' af.); Duet din „Vânzăto­rul de păsări” de Zeller (Erna Sack şi Marcel Wittrisch.-Telef.); Potpuriu din „Casa cu trei fete” de Schubert-Berté (Orch. Marek Weber); Două lied-uri din „Dragoste la comandă” de Robert Stolz (voce: Richard Tauber J.-O.). 19.00: Ora. Mersul vremii. Actualităţi. 19.10: Concert de după amiază al Orchestrei Radio, dirij. de Const. Not­­tara: Uvertură la opera „Braconierul” de Lortzing; Scene pitoreşti de Masse­net; Sele­ţiune din opera ,,Iris” de Mascagni: Voci da primăvară, vals de Joh. Strauss UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Căile de comunicaţii In servi­ciul nubiic de ing. N. Tabacovici, 20­ 20. Continuarea concertului: Mu­zică din opereta „Studentul cerşetor” de Milboeker; Ce povesteşte Dunărea, potpuriu de Morena; Rapsodie­ slavă No 3 de Dworak; Dans rus de Ceai­­kovsky; Jocuri populare româneşti de Silvestri; Pastorală de Tartini (vioară solo D. Teodora) 21.15: Actualităţi franceze de Ion Cantacuzino, ORA­Ș? SOLIST!: 21.30: Muzică de cameră. Quartetul Bobe­scu (C Bobescu, vioar I-a, A. Barbu vioara Iî-a, A. Stavra­he violă și & Seidmann vîoloneci). Quartet op. 18 No. 5 în la major de Beethoven, 22.10; D-ni Elena Basarab Canto); Arie din „Aida" de Verdi; Aria Char­lotte­ din „Werther” de Massenet; Aria Elisabetei din „Tannhaeuser” de Wag­ner 23.30: Radio Jurnal. Sport. 22.45: Concert nocturn al Orchestrei Grigoraș Dimien, transmis de la restau­rantul Continental. 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză ș,­ germană. 23.55. Ultimei- -firi. MITICĂ ADUCE EU AMINTE — Pe viscolul ăsta mă gândesc îa luna de concediu petrecută pe ma­lul Cernei pescuind... • — Și cu ce te ai ales? — Cu’jî reuroatf»**ti-

Next