Luptătorul, ianuarie-februarie 1948 (nr. 89-95)

1948-01-07 / nr. 89

m VECHII), AN NOU d ION C0CIÓRVEI Membru in Biroul Comitetului Județean Bacău al P. C. R. Anul 1947 își trăiește ultimele ore. Multe și grele au fost sarcinile ce au trebuit să fie re­zolvate de clasa munci­toare spre folosul între­gului popor. A fost un an de luptă îndârjită, dar și de victorii hotă­râtoare pentru instaura­rea regimului de demo­crație populară în Ro­mânia. Anul 1947, ne-a găsit în lipsuri mari. Efectele răboiului și a celor 2 ani de secetă, trebuiau să-și atingă apogeul în primăvara lui 1947. Și’n adevăr, sunt încă proas­pete în mintea noastră, acele eforturi suprao­menești ale muncitorimii, când cu un terciu de fă­ină de porumb, orz sau ovăz, intrau în fabrici sau coborau în mină, pentru a realiza Propu­nerile P. C. R. de a mări producția. Sunt încă proaspete eforturile su­praomenești ale țărăni­mii muncitoare din tim­pul campaniei însămân­­țărilor de primăvară, când au renunțat la ul­timul bob pentru hrana lor și a copiilor spre a-i pune în pământ, când au păscut ca vi­tele urzici și buruieni pentru a-și lucra ogorul până la noua recoltă. Nici intelectualii cinstiți, funcționărimea n’au fost scutiți săracă, de e­­forturi, căci salarul de milioane nu le-a permis să-și acopere nevoile de hrană nici pe 10 zile din lună. Dar toate aceste lip­suri ar fi fost mai ușor de suportat dacă și în România nu s’ar fi gă­sit acele hiene cu chip de om, purtând diferite nume: speculanți, sabo­tori, chiaburi, fasciști, reacționari etc., care au trăit și trăiesc încă din truda celor mulți, spe­culând lipsurile, nevoile, strecurând prin vorbe a­­parent nevinovate, o­­trava neîncrederii în puterile proprii, în efor­turile și sacrificiile co­lectivității, în rolul is­toric al clasei munci­toare. Comuniștii, permanent în mijlocul maselor, au cunoscut și trăit pe te­ren toate aceste frămân­tări. Prezenți în mijlocul muncitorimii, a țărăni­mii, dând exemplul lor prin muncă și sacrificii, au ținut permanent sus, steagul victoriei efortu­rilor clasei muncitoare. Greutățile economice și politice ale anului 947 au pus clasa muncitoare la grele încercări, dar a fost o experiență și un examen din care s’au tras învățăminte sănă­­toatoase. încrederea clasei muncitoare în ro­lul său istoric, n’a scă­zut o clipă, din contra, dârzenia cu care a luptat în tot cursul acestui an sunt dovada unei înalte conștiințe de clasă. Sabotajul patronilor, anarhia în producție, lipsa pieselor de schimb etc. au fost piedici în­frânte prin­ convențiile economice cu statele ve­cine și în special cu U. R. S. S., prin raționali­zarea brațelor de muncă, prin introducerea disci­plinei în muncă și a controlului Statului în întreprinderi, toate mă­suri inițiate de P. C. R. și puse în aplicare în special de Ministerul In­dustriei și Comerțului condus de tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej. Datorită acestor mă­suri și faptului că prin alegerile sindicale au venit la conducere comi­tete de compuse din întreprinderi elemente verificate prin luptă, pro­ducția în industria grea și în toate ramurile in­dustriale a mers crescând din lună în lună, creind unul din elementele de bază pentru realizarea reformei monetare. Prin reforma monetară inițiată și realizată de P.C.R., s-a ridicat stan­dardul de viață a între­­gei clase muncitoare, iar specula și bursa neagră au primit lovituri de moarte. Paralel cu lupta pen­tru cucerirea pozițiilor economice, a fost dusă fără cruțare și luptă pe tărâm politic atât in­tern cât și extern. Consfătuirea celor 9 Partide Comunise de la Varșovia, stabilește sar­cinile imediate ale la­gărului ati-imperialist față de tendințele ex­pansioniste și provoca­toare ale lagărului im­perialist în frunte cu U. S. A. Datorită vigilenței co­muniștilor, a fost des­coperit complotul de tră­dare și spionaj, legătu­rile reacțiunii interne cu cea externă. Procesul fruntașilor P.N.Ț.-Maniu desvăluie acțiunea de sabotaj și trădare grupărei liberale a lui­­ Tătărescu. Sentința dată în pro­cesul P.N.Ț.-Maniu, li­chidează vârfurile cele mai periculoase ale reac­țiunii interne, apoi demi­terea din guvern a gru­pului Tătărescu și pre­luarea de către frun­tașii clasei muncitoare a ultimelor departamen­te deținute de burghezie, situiază România în mod hotărît și definitiv în lagărul anti-imperialist, cu regimul ei de demo­crație populară. Măsurile luate până azi în domeniul industriei și comerțului, a finan­țelor, a justiției, a co­operației și politica ex­ternă, sunt de natură a duce cu pași siguri la reconstrucția țării, înbunătățirea standardu­lu­lui de viață al întregului popor, și la întărirea democrației populare. Realizările clasei mun­citoare în decursul anu­lui 1947 sunt mărețe, iar anul 1948 începe cu de­finitivarea sarcinei celei mai importante pentru clasa muncitoare, aceia a unității ei ideologice și organizatorice, con­cretizată prin înfăptuirea P. U. M. P. U. M. este o reali­tate în curs de înfăptu­ire, iar­ anul 1948 înce­pând cu acest act istoric atrage după sine reali­zări ce trebue să ducă hotărît la cre­area socie­tății socialiste în Ro­mânia. Anul 1948 aduce în fața clasei muncitoare din România, sarcini mari și mărețe. El aduce noui condițiuni de luptă, el va pune în fruntea cla­sei muncitoare, avant­­garda sa, P.U.M. Cu guvernul muncito­resc și țărănesc, cuprin­zând elementele cele mai valoroase și încer­cate în luptă, cu Parla­mentul care a dat do­vadă de aptitudini și sacrificii pentru intere­sele întregului popor, sprijinit pe unitatea de voință și disciplină a P. U. M., clasa muncitoare este sigură că lupta sa va duce la victorii stră­lucite pentru realizarea idealului său. Cu Anul Nou 1948, îna­inte spre socialism 1 \ ANUL II Nr. 89 Proletari din toate țările, uniți-vă 1 Omani kiithnil Bbcím « P. C. W, Redest­ie «| Administrația s Biela* Celei Mârfișișîi || Abonamente ! Apare ,n fiecare Marti » Tilsfon 12!$ ! | Pentru 3 iuni !e! 40 || FORMAREA GUVERNULUI GRECIEI LIBERE a provocat dezorientarea certurilor imperialiste muntsmmamarim». ® S55SA0365 S653Bm3Ks33*HBisfw Ofensiva forțelor populare a creiat panică în rândurile monarho-fasciștilor Presa reacționarii apelează la intervenția armata anglo-americana Atena 30 (Radio) For­marea guvernului demo­crat al Greciei Libere provocat dezorientare în a cercurile imperialiste din Occident și de peste o­­cean. Deși au ținut ascunse opiniei publice situația din Grecia, cercurile­­ im­­­­perialiste recunosc astăzi­­ că forțele democrate gre­­­­cești de eliberare contro­lează mai mult de o tre­ime din tot teritoriul Greciei, care se află de­­acum sub administrația forțelor democratice și a guvernului Greciei Libere. Forțele democratice, de sub comanda generalului Markos, pregătesc actua­lmente o puternică ofen­sivă pe întreg frontul pentru cucerirea unor importante localități din Nordul cât și din Sudul Greciei. Ofensiva declanșată de forțele populare în^ap­r­i­­de la 25 Decembrie este continuată cu succes la Nord și Sud, deasemeni, continuă ofensiva din 25 Decembrie pe frontul al­banez din Nord-Vest și până la localitatea Ko­­nitza. „Times" despre situația din Grecia Londra 30 (Radio) Cer­curile imperialiste, prin glasul autorizat al zia­rului englez „Times­“ își desmint singure — co­mentând situația din Grecia — toate poveștile referitoare la sprijinul din afară dat armatei democratice grecești, care luptă pentru elibe­rarea națională. Astfel „Times“ scrie că formarea guvernului Greciei Libere este o evoluție normală a stă­rii deplorabile în care a dus Grecia, guvernul monarho-fascist de la A­­tena. Massele populare, care nu au mai putut suporta jugul exploatării și al teroarei, au înțeles să sprijine cu toate puterile lor forțele democratice de eliberare națională, îngroșând tot mai mult rândurile celor ce luptă împotriva teroarei fas­ciste, condusă de guver­nul vândut americanilor de la Atena. „Times“ arată apoi succesele Armatei Demo­cratice, care nu pot fi stăvilite de monarho­­fasciști. Articolul din „Times“ constitue o amară des­­mințire a tuturor svonu­­rilor răspândite de im­perialiști, care susțin că puteri străine dau aju­tor forțelor populare grecești. Alte telegrame în pag. IV-a O frumoasă înfăptuire a Consiliului Sindical ^* in prima inauguram Clubului Muncitoresc din Bacău Peste câteva zile, clubul muncitoresc va fi inaugurat. Sala cazinoului din grădina publică a fost transformată complet. Aspectul ei de „dancing“, pus la dispoziția unor anumi­te cercuri de Înstăriți, pentru plăceri sarbede, a dispărut. Luminoasă și plăcută, noua înfățișare a sălii subliniază preocuparea de frumos, care a condus pe înfăptuitorii ei. Realizat cu contribuția orelor de muncă donate de toți salariații orașului nostru, muncitori și funcționari, „Clubul muncitoresc“ poate fi, fără exagerare, considerat ca o mândrie pentru mișcarea sindicală din Bacău. De la bufet la bibliotecă în fund, sala care în trecut adăpostea vitri­nele și tejghelele unui „bufet“ se înșirue acum mese pentru lectură. O vitrină cu cărți— biblio­teca,­­ ziare și reviste vor sta permanent la dispoziția muncitorilor, înlesnindu-le îmbogăți­rea cunoștințelor, și ri­dicarea nivelului lor in­telectual, într’o ambianță plăcută. Sala In sala cea mare, sunt deasemeni înșiruite me­­suje și scaune noui, pen­tru lectură s­au jocul de șah. Pe peretele din fund, o pictură înfățișează un minier, în plin efort de sfredelire a adâncurilor pământului. In față, pe peretele de lângă scenă, o altă pic­tură ne arată un tânăr muncitor concentrat asu­pra unei cărți. Iar pe peretele late­ral, cinci fresce repre­zintă plastic eliberarea poporului român,reforma agrară, sdrobirea rămă­șițelor fasciste și reac­ționare din țara noastră, efortul poporului pentru reconstrucție și refacere și în fund la dreapta, țăranul, muncitorul intelectualul, pășesc în­și frățiți pe drumul care duce spre flamura roșie, care fâlfâe în zare sub lumina unui soare înnoi­tor. O scenă micuță, dar cochetă și bine utilată. ____________AL. ȘEICA continuare în pag. IV-a Scena De sărbători in unitățile militare Un an de muncă și realizări — Planuri pentru viitor De clini intri în Regimentul 3 Greu, ca de altfel și în dulce te izbește, Orânduirea democrației populare. Intr’adevăr, muunca neobosită a aparatului E. C. P. pentru pulare în rândul ostașilor, este de netăgăduit. Dictatura, disciplina impusă cu forța de fostele regimuri reacționare, sunt astăzi în no­ua orânduire a democrației populare­­ dispărute. Libertățile cetățenești, acordate de guvernul democrat Dr Petre Groza, sunt adânc în­rădăcinate în rândul ostașilor. O vizită în bateriile acestui regiment este destul de elocventă. La invitația d-lui Col. Ciobanu, de a merge prin dormitoarele bateriilor respective, am răspuns afirmativ, întrucât până la tradiționala serbare a Pomului de Crăciun mai era timp. Prima baterie vizitată, bateria s-a sub comanda celelalte regimente, o nouă eran­­introducerea democrafiei pe­ Cpt. Trăsnitu și a Socot. Cociorvei. In sală, ca și în dor­mitorul trupei, unde al­tădată se odihneau un tablou, două pe pereții reci de cărămidă, astăzi o înfățișare mult schim­bată, care dovedește munca ostașilor și a a­­paratului educator. Pereții frumos împo­dobiți c­u portretele membrilor guvernului, a oamenilor care luptă pentru o pace trainică între popoare și a îm­bunătățirii traiului fie­cărui vis. Portretele tov. I. V. Stalin, Gh. Gheorghiu­, Dej, Vasile Luca, Ana Pauker sunt cele mai nu­meroase în toate bate­riile__________________ Continuare în pag. III-a ­MW u­sini al nila Iși va păstra Arlus-ul locul în Divizie ? Sarcinile clubului sportiv „A. S. Arlus" Uniunea Sovietică este țara care a stârnit uimirea și ad­mirația tuturor popoarelor prin realizările ei. Desigur că și în domeniul sportiv, tot ea este acela, care a arătat adevărata menire a sportului, practicat astăzi de massele populare, pentru ele și nu de elemente profesioniste, urmărind a face din sport o sursă de câștig, ca în țările capitaliste retrograde. Foot-ballul, ca și celelalte sporturi, este practicat de elemente neprofesioniste, mun­citori din fabrici și uzine, care au dat neînvinselor echi­pe sovietice elanul, forța băr­bătească lipsită de brutalitate, tehnica superioară și tactica nouă, făcându-le invincibile pe orice teren ar juca. Cluburile sportive sovietice, nu s-au limitat să dea atenție numai foot-ball-ului, ci în a­­ceiași măsură au căutat să ri­dice la un rang înalt atletis­mul, luptele, boxul, alergările, înnotul, sportul de masă, spor­turile de iarnă, etc. Iată pentru ce, cluburile spor­tive din țara noastră, care s’au ocupat în mod preponde­rent de foot-ball, neglijând celelalte categorii de sport, trebue să-și îndrepte atenția către Uniunea Sovietică, să învețe și să facă și ele la fel. Va rămâne Arlușul in B­e lată problema care muncește gândurile tutu­ror sportivilor băcăuani. Acum, când divizionara locală, după un campio­nat greu, a reușit să se claseze la locul 7 (desi­gur că dacă ar fi ajutat­­o și norocul puțin, putea fi la locul al doilea) e necesar să facem o pri-Continuare în pag. IV-a Itlui Hl­liliom MMoiii din județul Bacău Sfârșitul acestui an, gă­sește sindicatul învățăto­rilor din județul nostru, în posesia unor frumoase rea­lizări. De la ultimile alegeri sindicale pe plan organiza­toric, învățătorimea a con­stituit 75 grupe sindicale, care au ținut bilunar șe­dințe, prelucrând tezele date de C. G. M. Sindicatul posedă un cor compus din 58 învă­țători, care s’a produs la diverse serbări și solemni­tăți, din care 14 activea­ză în corul Consiliului Sindical Județean.­­ In prezent se fac pregă­tirile unui festival artistic ce se va da în cursul lunii ianuarie 1948. A fost înființată biblio­teca sindicatului, care nu­mără 529 volume și care e în curs de a­­ fi mărită. Comitetul sindical, cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județian, a amenajat pentru găzduirea dascălilor care vin la Bacău­­„Cămi­­nul învățătorilor“, ce se compune din 2 camere care posedă în total 9 paturi. învățătorimea s’a alătu­rat luptei țărănimea pen­tru câștigarea bătăliei în­­sămânțărilor de toamnă. Tot învățătorii sunt acei care conduc cursurile de educație și alfabetizare la­­ fabricile și regimentele din localitate. Pentru ținerea legături­lor cu grupele sindicale din județ, apare Hamar, „Buletinul Sindicatului în­vățătorilor“. Iată numai o parte din realizări care ne întăresc convingerea că luminătorii satelor își vor îndeplini cu adevărat misiunea înaltă care o au, slujind intere­sele nouii democrații po­pulare din țara noastră și nu pe ale cete ce au ex­­plorat până mai «ri țără­nimea. înv. I. Heisu închiderea școlii de cadre țărănești din Bacău a P.C.R. In ziua de 22 Decem­brie 1947 a avut loc în­chiderea școlii de cadre țărănești a P. C. R. din județeană Bacău. Solemnitatea închide­­rii cursurilor s’a făcut în prezența tov. Pașcu și a tov. Filip din biroul ju­dețean. Cu această ocazie s’au împărțit însemnate pre­mii în cărți, absolvenți­lor. A luat cuvântul tov. Pascu care a vorbit de­spre însemnătatea ace­stei școli și a răspuns din partea absolvenților tov. Gh. Stan, care, în nu­mele absolvenților, și-a luat angajamentul să du­că mai departe, în ma­sele largi populare, în­vățătura Partidului Co­munist. Joi 1 Ianuarie 1948 Tineri, înainte la luptă și la muncă pentru victoria clasei muncitoare de MIHAI BORCA Secretarul Jud. Bacău a U.T.M. din­ organizația sa de avangardă UNIUNEA TINERET­ULUI MUNCITORESC, în cadrul că­reia — unii — să contribuie crearea unui Viitor mai bun în­ta­tregului popor. In cursul acestui an tineretul din Jud. Bacău, educat în spi­ritul marxist- leninist și ajutat de PARTIDUL COMUNIST ROMÂN a reușit să realizeze: 32.062 ore de muncă voluntară, colectarea și trimiterea la uzi­nele Reșița și Titan Nădrag a 41.500 ikgr. fier vechi, culesul porumbului de pe2l ha. Brigăzile Chivu­ Stoica și Dumitru Hagiu au construit dooo metri cale ferată pe distanța Bacău—Ad­ Ji­d. Cu ocazia însămânțărilor s-au trimis echipe de reparat u­­nelte la sate, iar pentru ridica­rea nivelului cultural al țărani­lor, în fiecare sărbătoare echi­pele artistice au plecat la sate, unde au dat festivaluri artisti­ce. Tineretul școlăresc a parti­cipat, împreună cu tinerii mun­citori la strâns recolta, au vi­zitat fabricile în care au dat festivaluri artistice, legând o strânsă prietenie cu tineretul muncitoresc. Pentru ridicarea nivelului politic și cultural al tineretului muncitor au funcțio­nat 2 școli de cadre, una me­die la Comănești și una serală la Bacău. Luna „TÂNĂRULUI MUNCITOR“ s’a soldat cu di­fuzarea a 12.350 ziare. Aceste realizări ale anului 1947 dovedesc că tineretul din Județul Bacău a meritat încre­derea acordată de către popor și guvernul său. Uniunea Tine­retului Muncitoresc, Județeană Bacău, folosind experiența mun­­cii din trecut, pășește cu încre­dere și hotărîre spre nouă rea­lizări. In spiritul muncii trasate de către eroicul tineret de la Agni­­ta­ Botorca, care prin frig, ploa­ie, zăpadă, lucrând zi și noap­­te, a reușit intr’un timp record să Îndeplinească lucrarea de in­teres național ce i s’a încredin­țat, tineretul din județul nostru, având în fruntea și tineretul muncitoresc, își ia angajam­entul să continue lupta pentru recons­trucția țării, să fie exemplu în munca de mărirea producției în fabrici și pe ogoare, pregăit­ind li­se de zi pentru marele șantier de primăvară, încredințat tinere­­­tuilui de către poveni, din ini­­fîrtiva tov. Gh. Ghe­orghiu-Dej. ffind .mereu alături 4% Înf.a­­rășii iPatm UNIUNEA TINE­RE­TUL­UI M­UNUI­TORES­C con­­­­tinuă lupta pe­ntru lichidarea ră­mășițelor fasciste, contra impe­rialismului ațâțător de razboiu și pentru instaurarea regimului socialist la noi in țară. Tineri ! Lozinca noastră în a­­nul 1948 să fie: „ÎNAINTE, CU TOATE EFORTURILE PÂNĂ LA VICTORIA TOTALĂ A CLASEI MUNCITOARE­". Munca­­ tineretului in anuil 1047 s’a caracterizat prin două perioade distincte, prima aceea de strângere a tineretului în­­tr’un tot unit, puternic, capabil să fie o forță și apoi cea de a doua, de participare a tineretu­lui la lupta de întărire­­ și des­­voltarea regimului nostru popu­lar, prin munca de reconstrucție. In perioada când in țara noastră clasa muncitoare lupta pentru măturarea greutăților e­­conomice, împotriva tineretul muncitoresc, reacțiunii, conștient de rolul și menirea sa, și­ acre- DE muu Nou „LupTĂtoRul“ mun CITITORILOR SAI LI MOLN­­HI ȘI SPOR­IA MUNCA PENTRU FĂURIREA UNEI VIEȚI MAI BUNE SEMNALAM Piața orașului nostru a devenit un veritabil focar de infecție, care amenință sănătatea publică. Cetățenii din jurul ei își aruncă toate resturile, transformând-o într’o ade­vărată ladă de gunoiu. Ne întrebăm ce face Pri­măria cu întreaga ei ar­mată de măturători? Sperăm că noul an, va spori grija organelor de resort asupra curățeniei urbei noastre și se vor lua măsuri pentru a schimba în bine această stare de lucruri. .Distribuția... apei și luminei a șchio­pătat (mult de tot) de Crăciun și în virtutea o­bîșnuinței continu­ă să se facă în acelaș mod. Pe străzi nu s’au mai aprins nici acele Câteva ftr­mini­țe“, aflate la kilo­metrui unele de altele, așa că orașul nostru, s’a transformat adevărat în­­tr’un oraș al întunericului. Moș Crăciun nu a adus Primăriei becuri, dar spe­răm că Anul Nou va fi mai harnic și mai harnic, (poate că se va și instala). Funcționari spolțari... Am scris în ziarul nos­tru de criteriile după care acordă împrumuturi banca „Luceafărul“ din Bacău. Am așteptat ca o an­chetă se­ arate opiniei pu­blice pe toți acei funcțio­nari necinstiți, care pentru a da solicitatorului banii îi cere ceva parale, pentru „ungerea osiilor“. Ca pe vremuri frate ! Co­bii... Nu despre cei care sboa­­ră cu puiul în ghiare e vorba, ci despre acei corbi care cumpără de câteva ori pe zi mărfuri fără puncte de la magazinul „Sarcit“ și le plasează cu prețuri duble și triple la alți corbi cu ghiare și mai mari. Funcționarii magazinului nu cunosc încă pe acești clienți așa de deși? Nu se pot lua măsuri împotriva lor?

Next