Luptătorul, iulie-septembrie 1952 (nr. 1323-1399)
1952-07-01 / nr. 1323
Odihna oamenilor muncii Spre localitățile de munte, spre cele de pe litoralul mării, spre orașele cu izvoare de ape minerale se îndreaptă și în acest an trenuri încărcate cu mii de oameni ai muncii careși petrec concediul la casele de odihnă. 60.000 de oameni ai muncii în plus față de anul trecut, adică 300.000 vârstnici și tineri vor gusta din plin frumusețile naturii Patriei noastre și își vor împrospăta forțele pentru un nou an de muncă. Această minunată realizare a regimului nostru scoate și mai mult în relief contrastul dintre viața luminoasă de azi și viața de odinioară a oamenilor muncii din țara noastră. Nu case de odihnă, ci bordeie mizerabile în care sănătatea se topea încetul cu încetul, aceasta puteau să «sfere în cel mai bun caz exploatatorii care jefuiau altă dată poporul muncitor. Un muncitor bolnav n’avea fericirea să știe ce înseamnă un sanatoriu sau o stațiune balneară. Țara noastră a fost și este o țară bogată în locuri propice stațiunilor balneoclimaterice. In anii regimului burghezo-moșieresc, stațiunile erau pline de jefuitori de tot soiul și de cozile lor de topor care veneau aici să-și omoare plictiseala. In timpul acesta, oamenii muncii bolnavi se stingeau din lipsă de îngrijire. Mortalitatea infantilă înregistra un" procent"de 19,2 la sută. 69,3 la sută din populația satelor trăia în condițiuni insalubre; pelagra și tuberculoza făceau ravagii. Asemănătoare e situația astăzi în țările capitaliste. In Turcia și în Iugoslavia, mor anual peste 100.000 oameni bolnavi de tuberculoză. Un corespondent al ziarului american DAILY HERALD scrie : „Oricine vizitează Turcia e înspăimântat de condițiile insuportabile în care trăește poporul turc. La sate, nenumărați bărbați, femei și copii, se află la limita dintre viață și moarte”. Măreața învățătură stalinistă care consideră omul drept cel mai prețios capital, este pusă în aplicare de Partidul nostru sub conducerea înțeleaptă a iubitului conducător al poporului nostru, tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej. Omul se bucură într’adevăr în țara noastră de toată atenția : sănătatea lui e în centrul atenției întregului aparat sanitar al țării. La noi, bolile sociale își găsesc tot mai puține sălașe. Ridicarea permanentă a nivelului de trai al celor ce muncesc, pune pe fugă bolile sociale. Câtă deosebire față de situația popoarelor robite imperialismului, la hinduși de exemplu, vârsta maximă până la care poate trăi un muncitor este în medie 24 ani. Investițiile din acest an pentru stațiunile balneo-climaterice, sunt cu 50 la sută mai mari decât cele din anul trecut. Condițiile de viață la stațiuni se îmbunătățesc neîncetat. Anul acesta, s’au deschis noi preventorii TBG la Soveja, Poiana Mărului, Valea Putnei, Bran, Borsec. Noi case de odihnă și-au deschis porțile anul acesta. Pentru stahanoviști și pentru familiile lor s’au amenajat pavilioane speciale. Crearea și organizarea stațiunilor balneo-climaterice se face după minunatul exemplu al Uniunii Sovietice. Crearea de cât mai bune condiții este sarcina de bază a celor ce organizează casele de odihnă. In stațiunile din regiunea noastră se poate constata aceaș lucru. Refacerea stațiunii de la Bălțătești raionul Tg. Neamț, a necesitat investiții de peste 20.000 lei asigrrându-se într’adevăr condiții minunate din toate punctele de vedere celor ce-și fac cura acolo. La Slănic s’au făcut deasemeni noi îmbunătățiri. Un cinematograf cu câteva sute de locuri a intrat în funcțiune la începutul lunii Mai. Regiunea noastră este la rândul ei bogată în ape minerale. Chiar în raionul Bacău sunt numeroase izvoare care exploatate ar putea aduce foloase considerabile sănătății oamenilor muncii. E vorba de izvoare încă necaptate și a căror punere în folosință constitue o preocupare a Sfatului Popular regional. Sunt însă și localități ca Sărata și Tg. Ocna unde sunt posibilități cunoscute și unde Sfaturile Populare vor trebui să sprijine întemeierea unor case de odihnă. La Oglinzi raionul Tg. Neamț, băile sunt încă nefolosite, deși sunt cunoscute pentru eficacitatea lor curativă. In casele de odihnă trebue să se desfășoare o permanentă activitate culturală și politică. Oamenii muncii care-și petrec concediul, trebue să păstreze neîncetat contactul cu problemele la ordinea zilei, să participe activ la toate evenimentele. Concediul trebue folosit pentru ridicarea nivelului cultural și ideologic, pentru ca cu adevărat muncitorul întors din concediu să intre în producție cu forțe noi. La Slănic, acest lucru nu e înțeles prea bine de administrația stațiunii. Biblioteca, deși bine înzestrată cu cărți și broșuri, nu are colecțiile ziarelor și revistelor la zi, astfel că cei dornici să citească din presa noastră unele materiale de care au nevoe în studiul lor, n’o pot face. Stația de radioamplificare a stațiunii din Slănic n’a funcționat timp de 3 săptămâni și acest lucru se datorește lipsei de interes manifestată de Comitetul raional de partid Tg. Ocna. O mare atenție va trebui acordată odihnei copiilor și școlarilor. Din regiunea noastră vor pleca spre tabere și colonii un număr de 1.050 de copii și școlari. Comitetul regional N.T.M. trebue să lichideze de urgență lipsurile ce mai există în direcția organizării plecărilor spre tabere și colonii, să dea atenție coloniilor organizate în regiunea noastră pentru ca tinerele vlăstare să petreacă o vacanță plăcută și folositoare. In stațiunile balneo-climaterice, trebue să existe toate condițiile pentru ca odihna oamenilor muncii să fie cât mai utilă și mai plăcută. Faptul că la Slănic, chioșcurile nu se deschid la ore fixe, trebue să intereseze administrația stațiunii care să ia măsuri, deoarece deși nu prea însemnată in aparență, această lipsă crează greutăți în buna desfășurare a odihnei. Sfaturile Populare locale trebue să sprijine conducerile stațiunilor de odihă pentru a ușura aprovizionarea stațiunilor. Casele de odihnă fie că aparțin Confederației Generale a Muncii, Ministerului Sănătății sau altor instituții, trebue să se bucure de tot sprijinul, din partea Comitetelor raionale de partid, din partea Sfaturilor Populare raionale și a organizațiilor de massă. Viața culturală și sportivă din stațiuni să fie susținută și din afară, adică de către organizațiile locale U.T.M., U.F.D.R., S.R.S.C., etc. Sfatul Popular regional trebue să controleze temeinic felul în care este organizată munca personalului administrativ din casele de odihnă, cum sunt lichidate lipsurile și cum se desfășoară în general odihna oamenilor muncii. Deputații din localitățile respective vor trebui mobilizați în acest sens. Toate forțele pentru a face din concediul oamenilor muncii un minunat prilej pentru întărirea forțelor lor, pentru ca odată întorși la locurile de producție să lupte cu și mai mult avânt pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, pentru pace și socialism ! Fruntași ia întreținerea culturilor Hotărîți de a dobândi o recoltă bogată, țăranii muncitori din raionul Roman muncesc cu eforturi sporite pentru întreținerea culturilor. In frunte s’au situat comunele Porcești, Butnărești și Icușești. Până la 28 iunie a.c., țăranii muncitori din comuna Porcești, priviseră de buruieni toate culturile de păioase. Efectuând la timp prașiia întâia la culturile prășitoare, țăranii muncitori din această comună au reușit ca până la data de mai sus să prășească în întregime pentru a doua oară culturile de floarea soarelui și cartofi. En număral de azi Membrii întovărășirii „Progresul“ exemplu pentru țăranii muncitori în aplicarea agrominimului '(pag II-a)' Actualități din Uniunea Sovietică . (pagină specială) (pag. III-a)1 Pentru continua întărire Partidului: Ședința activului a comitetului regional de partid Bacău •(pag. II-a) O reușită demonstrație aeronautică în orașul nostru (pag. II-a)1. Cuvântarea lui I. A. Malik rostită în ședința din 25 Iunie a Consiliului de Securitate (pag. IV-a). Berlinul se pregătește să primească pe solii păcii (pag. IV-a). Femeile americane cer încetarea războiului din Coreea (pag. IV-a). In prezența tovarășului GH. GHEORGHIU-DE s’a deschis la Petroșani consfătuirea pe țară a muncitorilor mineri din industria carboniferă PETROȘANI (Agerpres). — .« Petroșanii și întreaga Vale a liuîni traesc o mare sărbătoare cum nu a fost niciodată pe această vale . Sâmbătă după amiază s’a deschis la Petroșani consfătuirea pe țară a muncitorilor mineri din industria carboniferă din întreaga țară. Consfătuirea a fost convocată din inițiativa tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej, iar la consfătuire minerii au marea bucurie de a avea în mijlocul lor pe iubitul conducător al partidului și poporului nostru muncitor. Vestea sosirii la Petroșani a tovarășului Gheorghiu-Dej a stârnit un puternic entuziasm printre miile de mineri și printre toți oamenii muncii din această parte a țării. Nicicând nu au mai pomenit minerii ca un prim ministru să vină atât de aproape în mijlocul lor, pentru a se interesa în mod amănunțit de traiul lor, de îmbunătățirea condițiilor de viață, de soarta lor și de măsurile necesare în vederea măririi producției și productivității muncii lor. Fecare miner, fiecare om al muncii din Valea Jiului e plin de dorința de a-și exprima dragostea și devotamentul pentru conducătorul iubit, tovarășul Gh. Gheorghiu- Dej, pentru partid, pentru regimul de democrație populară. Cu brațele încărcate cu flori, au coborît în gara Petroșani minerii din Valea Jiului, dela Filipești și Șotânga, de la Șorecani și Aninoasa, minerii și tehnicenii din bazinul carbonifer al Comăneștilor, de la Derna-Tătăruș, din întreaga patrie. Orașului a fost frumos împodobit, cu ghirlande de verdeață și steaguri roșii și tricolore, ce-și fluturau faldurile în vânt. Lozinci scrise cu litere mari și roșii exprimau hotărîrea miilor de mineri din patria noastră de a da tot mai mari cantități de cărbune pentru măreața operă de industrializare a țării, pentru întărirea capacității de apărare a patriei noastre. In cinstea consfătuirii, minerii și-au intensificat eforturile în producție, hotărîți să-și exprime dragostea și devotamentul față de partid și guvern, față de tovarășul Gheorghiu-Dej, prin cât mai însemnate realizări în producție. In fiecare exploatare carboniferă, minerii au întâmpinat consfătuirea cu însemnate succese în producție. Succesele minerilor au exprimat prin fapte devotamentul lor față de partid și de tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, hotărirea lor de a lupta pentru stârpirea oricărei manifestări a devierii de dreapta și a împăciuitorismului față de ea, condamnarea aspră a celor ce au încercat să frâneze industrializarea socialistă și au lovit în acțiunea de ridicare a nivelului lor de trai. Lucrările consfătuirii s’au deschis la ora 16. Sala Teatrului Muncitoresc era plină până la ultimul loc. Se aflau aci cei mai buni mineri din toate exploatările carbonifere, stahanoviști și fruntași in producție, care s’au distins în mod deosebit în măreața luptă pentru a da patriei tot mai mult cărbune atât de necesar pentru industrializarea socialistă a țării, pentru continua desvoltare a economiei naționale. Iată-l pe minerul Kopetin Geza, de la mina Jieț-Lone, care, în cinstea consfătuirii, a început să dea cărbune în contul anului 1954. Din delegația minerilor de la Jieț- Lonea mai fac parte tovarășii Kompoch Ion, Marian Andrei, Deac Andrei și Brunn Francisc, cunoscuți pentru realizările lor în producție. Delegația minerilor de la Lupeni este alcătuită din cunoscuții mineri stahanoviști Dolu Avram, Mătăsăreanu Ion și alții, iar delegația de la Petrila este alcătuită din mineri fruntași ca: Hajdu Iuliu, Szilagy Ion, Șiler Grigore, Valea Nicolae și alții. Din delegația minerilor din Comănești-Bacău, fac parte tovarășii Gherasim Vasile, Frățilă Alexandru, Bâlbăe Simion, Mocanu Vasile, Munteanu Ion, etc., iar de la Derna-Tătăruș au venit minerii Coca Ion, Barabas Iosif, Oțelar Ion și alții. Sala în care se desfășoară lucrările consfătuirii este frumos împodobită cu flori, lozinci și portrete. Scena, bogat drapată în roșu și încadrată de steaguri și tricolore, este dominată de portretele roșii lui Lenin și Stalin, precum și de portretul tovarășului Gheorghiu-Dej. Deodată, un nor puternic de emoție și bucurie străbate întreaga asistență. Toate fețele se întorc spre intrare, de unde își fac apariția conducători ai partidului și guvernului. în aceste clipe, deosebite, în care inimile bat repede, un singur gând un singur nume se află pe buzele tuturor: Gheorghiu-Dej. Clipă impresionantă și măreață este întâlnirea dintre tovarășul Gheorghiu-Dej și minerii veniți din toate colțurile țării. In picioare, cu ochii strălucind de emoție și bucurie, sutele de mineri ovaționează pe iubitul conducător al partidului și guvernului. Se cutremură clădirea teatrului de aplauze, urale și ovații. Este o înălțătoare manifestație a dragostei și meniului pe care clasa muncitoare, devotaîntregul nostru popor muncitor, le poartă conducătorilor partidului, în frunte cu tovarășul Gheorghiu-Dej. Ea devine o caldă manifestare a recunoștinței față de Uniunea Sovietică, eliberatoarea și prietena poporului nostru, față de cel mai mare geniu al omenirii muncitoare, tovarășul Stalin. Tovarășul Gheorghiu-Dej a urcat la masa prezidiului și cu o privire caldă, plină de dragoste părintească, îmbrățișează întreaga adunare. La masa prezidiului au luat loc, de asemenea, tovarășii : Alexandru Moghioroș, Miron Constantinescu, Chivu Stoica, acad. M. B. Mitin, Mihai Music, Stelian Moraru, Gheovaci, ministru adjunct la Ministerul Industriei Petrolului și Industriei Cărbunetului, G. V. Zubarev, director general al societății Sovromcărbune, Vintilă Marin prim secretar al comitetului regional P.M.R. Hunedoara, Țecov Țvetan, prim secretar al comitetului raional P. M. R. Petroșani, Kopetin Geza, stahanovist de la Lonea, Marton Vasile, stahanovist dela Aninoasa, Siler Grigore stahanovist dela Petrila, Călin Ion, stahanovist dela Filipeștii de Pădure, Cincă Ion, stahanovist man Petre, inginer dela dela Șorecani, Romulcan, Băcăianu Teodor, tehnician dela Aninoasa, Mărcuș Grigore, stahanovist dela Bihor, Gherasim Vasile, stahanovist de la Comănești, Mătăsăreanu Ion, stahanovist de la Lupeni. Deschizând lucrările consfătuirii tovarășul Mihai Music, membru supleant al C.C. al P.M.R., a arătat că prezența tovarășului Gheorghiu-Dej la această consfătuire la care participă mineri de frunte, tehnicieni, ingineri și conducători ai întreprinderilor, cu multă experiență, reprezentanți ai organizațiilor de partid și ai organizațiilor de massă, miniștri și conducători de instituții de stat, este o dovadă a grijii deosebite pe care partidul și guvernul o poartă desvoltării industriei carbonifere, precum și îmbunătățirii continue a condițiilor de muncă și de trai ale muncitorilor și tehnicienilor mineri. Scopul acestei consfătuiri, organizată din inițiativa tovarășului Gheorghiu-Dej personal — a arătat mai departe vorbitorul— este de a analiza adânc problemele industriei carbonifere și în mod deosebit problema îmbunătățirii nivelului de tratat material și cultural al muncitorilor prininari, precum și măsurile tehniceortanizatorice necesare în vederea ridicării productivității muncii, sporirii producției, reducerii prețului de cost, realizării de cât mai însemnate economii, întăririi disciplinei în muncă, lichidării rămânerii în urmă a minelor sub plan, desvoltării mecanizării, extracției de cărbuni și însușirii de către cât mai mulți mineri a tehnicii noi. * S’a dat apoi cuvântul delegaților la consfătuire. Sehiimb de onoare la Carbonifera Comănești în cinstea consfătuirii pe țără a muncitorilor mineri din industria carboniferă <ia nespusă bucurie au primit minerii și tehnicienii din bazinul carbonifer al Comăneștilor, vestea că la Petroșani va avea loc consfătuirea pe țară a muncitorilor mineri din industria carboniferă, consfătuire convocată din inițiativa celui mai iubit fiu al poporului nostru muncitor, tovarășul cheorghe Gheorghiu-Dej. In cinstea acestui important eveniment în viața minerilor noștri, colectivul întreprinderii Carbonifere de Stat „Comanești“ a organizat în ziua de 28 iunie un schimb de onoare, schimb în care și-au propus să realizeze tot mai mari și mai frumoase succese în lupta pentru tot mai mult cărbune pentru Patrie, pentru pace. Ziua schimbului de onoare în cinstea consfătuirii pe țară a muncitorilor mineri din industria carboniferă, a fost o zi de mare sărbătoare. Schimbul s’a făcut la locul de muncă, perforatoarele și ciocanele de abataj au prins a fi mânuite cu și mai multă dârzenie cu și mai multă pricepere. In ziua schimbului de onoare să nu precupețim niciun efort pentru a obține tot mai mari și mai frumoase succese" a spus minerul Ferchiu Simion dela mina „Lumina“. Cuvintele acestui miner au stârnit un puternic ecou în rândul minerilor dela exploatarea Comanești. Ele au devenit lozinca din acea zi a tuturor muncitorilor, maiștrilor și inginerilor mineri, lozincă care după o zi de muncă îndârjită a căpătat viață. Minerii de la Leorda au sărbătorit acest important eveniment îndeplinindu-și planul zilnic în proporție de 125 la sută. Multe echipe de la această mină au reușit să obțină însemnate succese. Echipele minerilor Manea Ioan și Apopii Neculai de pildă au înregistrat depășiri de normă ce trec de 20 la sută. Succese frumoase în ziua schimbului de onoare au obținut și colectivele celorlalte mine aparținând întreprinderii Carbonifere de Stat „Comănești“. Minerii de la Asău și-au depășit planul zilnic cu 17,6 la sută, iar cei de la Lumina și Galion au dat în ziua schimbului de onoare cu 16,5 și I la sută mai mult cărbune peste plan. Minunate sunt succesele obținute de echipele de mineri. La mina „Lumina” de pildă echipele minerilor Ferchiu Simion și Marco Nicolae și-au depășit normele de lucru cu 50 și 46 la sută, îot* In minin Dofîen rt» î ♦ -» «-» ~y. _] _ 101 xxxxxtci X\cilii Ciuumpa GUUAU30 u.c Belchim N., în ciuda greutăților de ordin tehnic întâmpinate și-a îndeplinit norma de lucru în proporție de 121 la sută. Succesele obținute de minerii măneșteni în ziua schimbului de caonoare organizat în cinstea consfătuirii muncitorilor mineri din industria carboniferă, vor constitui — așa cum de altfel minerii acestei întreprinderi și-au luat angajamentul — punctul de pornire spre noi și noi succese în bătălia cărbunelui, în lupta pentru construirea socialismului în patria noastră, pentru apărarea celui mai de preț bun al omenirii muncitoare a PACEA. Cu mult succes a trecut la aplicarea metodei sovietice de foraj rapid, brigada condusă de sondori de la sonda 362 Modârzău condusă de brigadierul Atihai Gh. La această sondă conducerea administrativă a oficiului de foraj a asigurat condiții tehnice Doua norme zilnic organizatorice pentru buna desfășurare a muncii, mica mecanizare dă putință echipelor de sondori să scurteze timpul de introducere și scoatere a garniturii de prăjini. Conduse de maiștrii Manea Traian și Crăciun Vasile, echipele de sonde de la această sondă și-au depășit normele de lucru încă, din primele zile de la începerea forajului cu 60 la sută.Cu o săptămână mai târziu, echipele din această brigadă au început să realizeze zilnic câte două norme. Coresp. ANDREI GRIGORE