Luptătorul, iulie-septembrie 1952 (nr. 1323-1399)

1952-07-01 / nr. 1323

Odihna oamenilor muncii Spre localitățile de munte, spre cele de pe litoralul mării, spre orașele cu izvoare de ape minerale se în­dreaptă și în acest an trenuri încăr­cate cu mii de oameni ai muncii care­­și petrec concediul la casele de o­­dihnă. 60.000 de oameni ai muncii în plus față de anul trecut, adică 300.000 vârstnici și tineri vor gusta din plin frumusețile naturii­ Patriei noastre și își vor împrospăta forțele pentru un nou an de muncă. Această minunată realizare a regi­mului nostru scoate­ și mai mult în relief contrastul dintre viața lumi­noasă de azi și viața de odinioară a­­ oamenilor muncii din țara noastră. Nu case de odihnă, ci bordeie mizera­bile în care sănătatea se topea în­cetul cu încetul, aceasta puteau să «sfere în cel mai bun caz exploatato­rii care jefuiau altă dată poporul muncitor. Un muncitor bolnav n’avea fericirea să știe ce înseamnă un sana­toriu sau o stațiune balneară. Țara noastră a fost și este o țară bogată în locuri propice stațiunilor balneo­climaterice. In anii regimului burghe­­zo-moșieresc, stațiunile erau pline de jefuitori de tot soiul și de cozile lor de topor care veneau aici să-și omoare plictiseala. In timpul acesta, oamenii muncii bolnavi se stingeau din lipsă de îngrijire. Mortalitatea infantilă în­registra un" procent"de 19,2 la sută. 69,3 la sută din populația satelor trăia în condițiuni insalubre; pelagra și tuberculoza făceau ravagii. Asemă­nătoare e situația astăzi în țările ca­pitaliste. In Turcia și în Iugoslavia, mor anual peste 100.000 oameni bol­­n­avi de tuberculoză. Un corespon­dent al ziarului american DAILY HE­RALD scrie : „Oricine vizitează Tur­cia e înspăimântat de condițiile in­suportabile în care trăește poporul­­ turc. La sate, nenumărați bărbați, fe­mei și copii, se află la limita dintre viață și moarte”. Măreața învățătură stalinistă care consideră omul drept cel mai prețios capital, este pusă în aplicare de Parti­dul nostru sub conducerea înțeleaptă a iubitului conducător al poporului nostru, tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej. Omul se bucură într’adevăr în țara noastră de toată atenția : sănă­tatea lui e în centrul atenției întregu­lui aparat sanitar al țării. La noi, bo­lile sociale își găsesc tot mai puține sălașe. Ridicarea permanentă a nive­lului de trai al celor ce muncesc, pu­ne pe fugă bolile sociale. Câtă deose­bire față de situația popoarelor robite imperialismului, la hinduși de exemplu, vârsta maximă până la care poate trăi un muncitor este în medie 24 ani. Investițiile din acest an pentru stațiunile balneo-climaterice, sunt cu 50 la sută mai mari decât cele din a­­nul trecut. Condițiile de viață la sta­țiuni se îmbunătățesc neîncetat. Anul acesta, s’au deschis noi preventorii TBG la Soveja, Poiana Mărului, Va­lea Putnei, Bran, Borsec. Noi case de odihnă și-au deschis porțile an­ul a­­cesta. Pentru stahanoviști și pentru familiile lor s’au amenajat pavilioane speciale. Crearea și organizarea stațiunilor­­ balneo-climaterice se face după minu­natul exem­plu al Uniunii Sovietice. Crearea de­ cât mai bune condiții este sarcin­a de bază a celor ce organizea­ză­ casele de odihnă. In stațiunile din regiunea noastră se poate constata ace­­aș lucru. Refacerea stațiunii de la Băl­țătești raionul Tg. Neamț, a nece­sita­­t investiții de peste 20.000 lei asi­­g­­r­rându-se într’adevăr condiții minu­na­­te din toate punctele de vedere ce­­lor ce-și fac cura acolo. La Slănic s’au f­ăcut deasemeni noi îmbunătățiri. Un­­ cinematograf cu câteva sute de locuri a intrat în funcțiune la începutul lunii Mai. Regiunea noastră este la rândul ei bogată în ape minerale. Chiar în ra­ionul Bacău sunt numeroase izvoare care exploatate ar putea aduce foloase considerabile sănătății oamenilor mun­cii. E vorba de izvoare încă necaptate și a căror punere în folosință consti­­tue o preocupare a Sfatului Popular regional. Sunt însă și localități ca Să­rata și Tg. Ocna unde sunt posibilități cunoscute și unde Sfaturile Populare vor trebui să sprijine întemeierea unor case de odihnă. La Oglinzi raio­nul Tg. Neamț, băile sunt încă ne­folosite, deși sunt cunoscute pentru eficacitatea lor curativă. In casele de odihnă trebue să se desfășoare o permanentă activitate culturală și politică. Oamenii muncii care-și petrec concediul, trebue să păs­treze neîncetat contactul cu proble­mele la ordinea zilei, să participe ac­tiv la toate evenimentele. Concediul trebue folosit pentru ridicarea nivelu­lui cultural și ideologic, pentru ca cu adevărat muncitorul întors din conce­diu să intre în producție cu forțe noi. La Slănic, acest lucru nu e înțeles prea bine de administrația stațiunii. Biblioteca, deși bine înzestrată cu cărți și broșuri, nu are colecțiile ziarelor și revistelor la zi, astfel că cei dornici să citească din presa noas­tră unele materiale de care au nevoe în studiul lor, n’o pot face. Stația de radioamplificare a stațiunii din Slănic n’a funcționat timp de 3 săptămâni și acest lucru se datorește lipsei de in­teres manifestată de Comitetul raio­nal de partid Tg. Ocna. O mare atenție va trebui acordată odihnei copiilor și școlarilor. Din re­giunea noastră vor pleca spre tabere și colonii un număr de 1.050 de copii și școlari. Comitetul regional N­.T.M. trebue să lichideze de urgență lipsu­rile ce mai există în direcția organi­zării plecărilor spre tabere și colo­nii, să dea atenție coloniilor organi­zate în regiunea noastră pentru ca ti­nerele vlăstare să petreacă o vacanță plăcută și folositoare. In stațiunile balneo-climaterice, tre­bue să existe toate condițiile pentru ca odihna oamenilor muncii să fie cât mai utilă și mai plăcută. Faptul că la Slănic, chioșcurile nu se deschid la ore fixe, trebue să intereseze admi­nistrația stațiunii care să ia măsuri, deoarece deși nu prea însemnată in a­­parență, această lipsă crează greu­tăți în buna desfășurare a odihnei. Sfaturile Populare locale trebue să sprijine conducerile stațiunilor de o­­dihă pentru a ușura aprovizionarea stațiunilor. Casele de odihnă fie că aparțin Confederației Generale a Muncii, Ministerului Sănătății sau altor instituții, trebue să se bucure de tot sprijinul, din partea Comitetelor raionale de partid, din partea Sfatu­rilor Populare raionale și a organiza­țiilor de m­assă. Viața culturală și sportivă din stațiuni să fie susținută și din afară, adică de către organiza­țiile locale U.T.M., U.F.D.R., S.R.S.C., etc. Sfatul Popular regional trebue să controleze temeinic felul în care este organizată munca personalului admi­nistrativ din casele de odihnă, cum sunt lichidate lipsurile și cum se desfășoară în general odihna oameni­lor muncii. Deputații din localitățile respective vor trebui mobilizați în acest sens. Toate forțele pentru a face din con­cediul oamenilor muncii un minunat prilej pentru întărirea forțelor lor, pentru ca odată întorși la locurile de producție să lupte cu și mai mult a­­vânt pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, pentru pace și socialism ! Fruntași ia întreținerea culturilor Hotărîți de a dobândi o­­ recoltă bo­gată, țăranii muncitori din raionul Roman muncesc cu eforturi sporite pentru întreținerea culturilor. In frun­te s’au situat comunele Porcești, But­­nărești și Icușești. Până la 28 iunie a.c., țăranii mun­citori din comuna Porcești, priviseră de buruieni toate culturile de păioase. Efectuând la timp prașiia întâia la culturile prășitoare, țăranii muncitori din această comună au reușit ca până la data de mai sus să prășească în în­tregime pentru a doua oară culturile de floarea soarelui și cartofi. En număral de azi Membrii întovărășirii „Progre­sul“ exemplu pentru țăranii muncitori în aplicarea agromi­­nimului '(pag­­­ II-a)' Actualități din Uniunea Sovie­tică . (pagină specială) (pag. III-a)1 Pentru continua întărire Partidului: Ședința activului a comitetului regional de partid Bacău •­­­(pag. II-a) O reușită demonstrație aero­nautică în orașul nostru (pag. II-a)1. Cuvântarea lui I. A. Malik ros­tită în ședința din 25 Iunie a Consiliului de Securitate (pag. IV-a). Berlinul se pregătește să pri­mească pe solii păcii (pag. IV-a). Femeile americane cer înceta­rea războiului din Coreea (pag. IV-a). In prezența tovarășului GH. GHEORGHIU-DE­ s’a deschis la Petroșani consfătuirea pe țară a muncitorilor mineri din industria carboniferă PETROȘANI (Agerpres). — .« Petroșanii și întreaga Vale a­­ liuîni tra­­esc o mare sărbătoare cum nu a fost nici­odată pe această vale . Sâmbătă după amia­ză s’a deschis la Petroșani consfătuirea pe țară a muncitorilor mineri din industria carboniferă din întreaga țară. Consfătuirea a fost convocată din iniția­tiva tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej, iar la consfătuire minerii au marea bucurie de a avea în mijlocul lor pe iubitul conducă­tor al partidului și poporului nostru mun­citor. Vestea sosirii la Petroșani a tova­rășului Gheorghiu-Dej a stârnit un puter­nic entuziasm printre miile de mineri și printre toți oamenii muncii din această parte a țării. Nicicând nu au mai pomenit minerii ca un prim ministru să vină atât de aproape în mijlocul lor, pentru a se in­teresa în mod amănunțit de traiul lor, de îmbunătățirea condițiilor de viață, de soar­ta lor și de măsurile necesare în vederea măririi producției și productivității mun­cii lor. Fecare miner, fiecare om al muncii din Valea Jiului e plin de dorința de a-și ex­prima dragostea și devotamentul pentru conducătorul iubit, tovarășul Gh. Gheorghiu- Dej, pentru partid, pentru regimul de demo­crație populară. Cu brațele încărcate cu flori, au coborît în gara Petroșani minerii din Valea Jiului, dela Filipești și Șotânga, de la Șorecani și Aninoasa, minerii și tehnicenii din ba­zinul carbonifer al Comăneștilor, de la Derna-Tătăruș, din întreaga patrie. Ora­șului a fost frumos împodobit­, cu ghirlande de verdeață și steaguri roșii și tricolore, ce-și fluturau faldurile în vânt. Lozinci scrise cu litere mari și roșii exprimau ho­­tărîrea miilor de mineri din patria noastră de a da tot mai mari cantități de căr­bune pentru măreața operă de industriali­zare a țării, pentru întărirea capacității de apărare a patriei noastre. In cinstea consfătuirii, minerii și-au in­tensificat eforturile în producție, hotărîți să-și exprime dragostea și devotamentul față de partid și guvern, față de tovarășul Gheorghiu-Dej, prin cât mai însemnate realizări în producție. In fiecare exploatare carboniferă, mi­nerii au­ întâmpinat consfătuirea cu însem­nate succese în producție. Succesele mi­nerilor au exprimat prin fapte devotamen­tul lor față de partid și de tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, hotărirea lor de a lupta pentru stârpirea oricărei manifestări a de­vierii de dreapta și a împăciuitorismului față de ea, condamnarea aspră a celor ce au încercat să frâneze industrializarea so­cialistă și au lovit în acțiunea de ridicare a nivelului lor de trai. Lucrările consfătuirii s’au­ deschis la ora 16. Sala Teatrului Muncitoresc era plină până la ultimul loc. Se aflau aci cei mai buni mineri din toate exploatările car­bonifere, stahanoviști și fruntași in pro­ducție, care s’au distins în mod deosebit în măreața luptă pentru a da patriei tot mai mult cărbune atât de necesar pentru industrializarea socialistă a țării, pentru continua desvoltare a economiei naționale. Iată-l pe minerul Kopetin Geza, de la mina Jieț-Lone, care, în cinstea consfătuirii, a început să dea cărbune în contul anului 1954. Din delegația minerilor de la Jieț- Lonea mai fac parte tovarășii Kompoch Ion, Marian Andrei, Deac Andrei și Brunn Francisc, cunoscuți pentru realizările lor în producție. Delegația minerilor de la Lu­­peni este alcătuită din cunoscuții mineri stahanoviști Dol­u Avram, Mătăsăreanu Ion și alții, iar delegația de la Petrila este alcătuită din mineri fruntași ca: Hajdu Iu­­liu, Szilagy Ion, Șiler Grigore, Valea Nicolae și alții. Din delegația minerilor din Comănești-Bacău, fac parte tovarășii Gherasim Vasile, Frățilă Alexandru, Bâl­­băe Simion, Mocanu Vasile, Munteanu Ion, etc., iar de la Derna-Tătăruș au venit minerii Coca Ion, Barabas Iosif, Oțelar Ion­ și alții. Sala în care se desfășoară lucrările consfătuirii este frumos împodobită cu flori, lozinci și portrete. Scena, bogat dra­pată în roșu și încadrată de steaguri și tricolore, este dominată de portretele roșii lui Lenin și Stalin, precum și de portretul tovarășului Gheorghiu-Dej. Deodată, un n­or puternic de emoție și bucurie străbate întreaga asistență. Toate fețele se întorc spre intrare, de unde își fac apariția conducători ai partidului și guvernului. în aceste clipe, deosebite, în care inimile bat repede, un singur gând un singur nume se află pe buzele tuturor: Gheorghiu-Dej. Clipă impresionantă și măreață este întâlnirea dintre tovarășul Gheorghiu-Dej și minerii veniți din toate colțurile țării. In picioare, cu ochii strălucind de emo­ție și bucurie, sutele de mineri ovaționează pe iubitul conducător al partidului și guvernului. Se cutremură clădirea teatru­lui de aplauze, urale și ovații. Este o înăl­țătoare manifestație a dragostei și meniului pe care clasa muncitoare, devota­între­gul nostru popor muncitor, le poartă con­ducătorilor partidului, în frunte cu tova­rășul Gheorghiu-Dej. Ea devine o caldă manifestare a recunoștinței față de Uniu­nea Sovietică, eliberatoarea și­ prietena poporului nostru, față de cel mai mare ge­niu al omenirii muncitoare, tovarășul Stalin. Tovarășul Gheorghiu-Dej a urcat la masa prezidiului și cu o privire caldă, plină de dragoste părintească, îmbrățișează întreaga adunare. La masa prezidiului au luat loc, de asemenea, tovarășii : Ale­xandru Moghioroș, Miron Constantinescu, Chivu Stoica, acad. M. B. Mitin, Mihai Music, Stelian Moraru, Gh­eovaci, mi­nistru adjunct la Ministerul Industriei Pe­trolului și Industriei Cărbunetului, G. V. Zubarev, director general al societății Sov­­romcărbune, Vintilă Marin prim secre­tar al comitetului regional P.M.R. Hune­doara, Țecov Țvetan, prim secretar al co­mitetului raional P. M. R. Petroșani, Kope­­tin Geza, stahanovist de la Lonea, Marton Vasile, stahanovist dela Aninoasa, Siler Grigore stahanovist dela Petrila, Călin Ion, stahanovist dela Filipeștii de Pădure, Cincă Ion, stahanovist man Petre, inginer dela dela Șorecani, Ro­mulcan, Băcăianu Teodor, tehnician dela Aninoasa, Mărcuș Grigore, stahanovist dela Bihor, Ghera­sim­ Vasile, stahanovist de la Comănești, Mătăsăreanu Ion, stahanovist de la Lupeni. Deschizând lucrările consfătuirii tova­rășul Mihai Music, membru supleant al C.C. al P.M.R., a arătat că prezența to­varășului Gheorghiu-Dej la această consfă­tuire la care participă mineri de frunte, tehnicieni, ingineri și conducători ai în­treprinderilor, cu multă experiență, repre­zentanți ai organizațiilor de partid și ai organizațiilor de m­assă, miniștri și con­ducători de instituții de stat, este o dovadă a grijii deosebite pe care partidul și gu­vernul o poartă desvoltării industriei car­bonifere, precum și îmbunătățirii continue a condițiilor de muncă și de trai ale mun­citorilor și tehnicienilor mineri. Scopul acestei consfătuiri, organizată din inițiativa tovarășului Gheorghiu-Dej personal — a arătat mai departe vorbi­torul— este de a analiza adânc proble­mele industriei carbonifere și în mod deosebit problema îmbunătățirii nivelului de tratat material și cultural al muncito­­rilor p­rininari, precum și măsurile tehnice­­ortanizatorice necesare în vederea ridi­cării productivității muncii, sporirii pro­ducției, reducerii prețului de cost, rea­lizării de cât mai însemnate economii, în­tăririi disciplinei în muncă, lichidării ră­mânerii în urmă a minelor sub plan, des­voltării mecanizării, extracției de cărbuni și însușirii de către cât mai mulți mineri a tehnicii noi. * S’a dat apoi cuvântul delegaților la consfă­tuire. Sehiimb de onoare la Carbonifera Comănești în cinstea consfătuirii pe țără a muncitorilor mineri din industria carboniferă <ia nespusă bucurie au primit mi­nerii și tehnicienii din bazinul carbo­nifer al Comăneștilor, vestea că la Petroșani va avea loc consfătuirea pe țară a muncitorilor mineri din in­dustria carboniferă, consfătuire con­vocată din inițiativa celui mai iubit fiu al poporului nostru muncitor, tova­­­­rășul ch­eorghe Gheorghiu-Dej. In cinstea acestui important eveni­ment în viața minerilor noștri, colec­tivul întreprinderii Carbonifere de Stat „Comanești“ a organizat în ziua de 28 iunie un schimb de onoare, schimb în care și-au propus să reali­zeze tot mai mari și mai frumoase succese în lupta pentru tot mai mult cărbune pentru Patrie, pentru pace. Ziua schimbului de onoare în cin­stea consfătuirii pe țară a muncitori­lor mineri din industria carboniferă, a fost o zi de mare sărbătoare. Schim­bul s’a făcut la locul de muncă, per­foratoarele și ciocanele de abataj au prins a fi mânuite cu și mai multă dârzenie cu și mai multă pricepere.­­ In ziua schimbului de onoare să nu precupețim niciun efort pentru a obține tot mai mari și mai frumoase succese" a spus minerul Ferchiu Si­mion dela mina „Lumina“. Cuvintele acestui miner au stârnit un puternic ecou în rândul minerilor dela exploatarea Comanești. Ele au devenit lozinca din acea zi a tuturor muncitorilor, maiștrilor și inginerilor mineri, lozincă care după o zi de muncă îndârjită a căpătat viață. Minerii de la Leorda au sărbătorit acest important eveniment îndepli­­nindu-și planul zilnic în proporție de 125 la sută. Multe echipe de la această mină au reușit să obțină însemnate succese. Echipele minerilor Manea Ioan și Apopii Neculai de pildă au înregistrat depășiri de normă ce trec de 20 la sută. Succese frumoase în ziua schimbu­lui de onoare au obținut și colecti­vele celorlalte mine aparținând între­prinderii Carbonifere de Stat „Comă­­nești“. Minerii de la Asău și-au depă­șit planul zilnic cu 17,6 la sută, iar cei de la Lumina și Galion au dat în ziua schimbului de onoare cu 16,5 și I­ la sută mai mult cărbune peste plan. Minunate sunt succesele obținute de echipele de mineri. La mina „Lumina” de pildă echipele minerilor Ferchiu Si­mion și Marco Nicolae și-au depășit normele de lucru cu 50 și 46 la sută, îot* In mini­n Dofîen r­­t­» î ♦ -» «-» ~y. _] _ 101 xxxxxtci X\cilii Ci­uumpa GUUAU30 u.c Belchim N., în ciuda greutăților de ordin tehnic întâmpinate și-a îndepli­nit norma de lucru în proporție de 121 la sută. Succesele obținute de minerii măneșteni în ziua schimbului de ca­­o­­noare organizat în cinstea consfătui­rii muncitorilor mineri din industria carboniferă, vor constitui — așa cum de altfel minerii acestei întreprinderi și-au luat angajamentul — punctul de pornire­­ spre noi și noi succese în bătălia cărbunelui, în lupta pentru construirea socialismului în patria noastră, pentru apărarea celui­ mai de preț bun al omenirii muncitoare a PACEA. Cu mult succes a trecut la aplicarea metodei sovietice de foraj rapid, bri­gada condusă de sondori de la sonda 362 Modârzău condusă de bri­gadierul Atihai Gh. La această sondă conducerea administrativă a oficiului de foraj a asigurat condiții tehnice­ Doua norme zilnic organizatorice pentru buna desfă­șurare a muncii, mica mecanizare dă putință echipelor de sondori să scur­teze timpul de introducere și scoatere a garniturii de prăjini. Conduse de maiștrii Manea Traian și Crăciun Vasile, echipele de sonde­­ de la această sondă și-au depășit nor­­mele de lucru încă, din primele zile de la începerea forajului cu 60 la sută.­­Cu o săptămână mai târziu, echipele din această brigadă au început să realizeze zilnic câte două norme. Coresp. ANDREI GRIGORE

Next