Magazin Sălăjean, noiembrie 2014 (Anul 19, nr. 206-225)

2014-11-18 / nr. 217

Magazin Sălăjean Marți, 18 Noiembrie 20147 Ce trebuie să știm cu privire la percheziția domiciliară? Ce facem când vin „mascații” peste noi? în fiecare zi auzim în presă sau media că au loc percheziții imobiliare în diverse locații? Vezi și Craiova: 112 percheziții ale DIICOT pentru infracțiuni informatice „Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (D.I.I.C.O.T.) - Serviciul Teritorial Craiova, împreună cu polițiștii specializați în combaterea criminalității organizate, având suportul de specialitate al Serviciului Român de Informații și Departamentului de Informații și Protecție Internă, au documentat activitatea infracțională a unei grupări criminale cu caracter transfrontalier, axată pe trei direcții de acțiune: trafic de substanțe cu caracter psihoactiv, skimming și fraudarea firmelor de transferuri monetare situate, de regulă, în state din centrul și vestul Europei. Față de membrii grupului infracțional organizat există suspiciunea rezonabilă că au instalat fraudulos un program informatic (malware) în sistemul informatic folosit și pentru servicii copy-shop de un agent/subagent de transferuri monetare, aflat de regulă în țări din centrul și vestul Europei (de ex. Marea Britanie, Germania, Austria, Belgia, Norvegia, etc.), sistem informatic pe care au ajuns astfel să-l controleze de la distanță. Conform unui comunicat al DIICOT, astăzi, a fost declanșată o operațiune de mare amploare, pentru anihilarea grupului infracțional organizat fiind efectuate 112 percheziții domiciliare în România la care au participat polițiști din cadrul Brigăzilor de Combatere a Criminalității Organizate Craiova, București, Pitești, precum și lucrători de la Inspectoratul Județean de Poliție Dolj, de la Inspectoratul Județean al Jandarmeriei Dolj, Gruparea de Jandarmi Mobilă Craiova. Cu sprijinul autorităților judiciare franceze, au fost efectuate simultan percheziții și în Franța, unde unii dintre membrii grupării desfășurau acțiuni de skimming, în aria metropolitană Paris, iar întreagă acțiune a beneficiat de sprijinul EUROPOL." Ne punem întrebarea:ce se întâmplă dacă vin la domiciliul meu­ legal sau din greșeală? Ce drepturi am? Ce fac în concret? In următorul articol voi încerca să răspund ,că avocat penalist, la aceste întrebări 1. Când se poate dispune o percheziție domiciliară? Codul de procedura penală reglementează în dispozițiile art. 157 al. 1 și 2) cazurile și condițiile în care se poate dispune percheziția domiciliară. Astfel, percheziția domiciliară ori a bunurilor aflate în domiciliu poate fi dispusă dacă există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de către o persoană ori la deținerea unor obiecte sau înscrisuri ce au legătură cu o infracțiune și se presupune că percheziția poate conduce la descoperirea și strângerea probelor cu privire la această infracțiune, la conservarea urmelor săvârșirii infracțiunii sau la prinderea suspectului ori inculpatului. 2. Cine încuviințează o percheziție domiciliară, procurorul sau judecătorul? Percheziția domiciliară este dispusă de judecătorul de drepturi și libertăți iar la baza încuviințării unei astfel de dispoziții trebuie să existe o suspiciune rezonabilă de săvârșire a unei infracțiuni. Cu alte cuvinte procurorul care instrumentează dosarul trebuie să aibă un minim de probe care să demonstreze și să convingă o persoană neutră că persoană percheziționată (suspectul/inculpatul) ar fi săvârșit o infracțiune. 3. Când chem avocatul? Se contactează un avocat specializat în dreptul penal după ce organele însărcinate să efectueze percheziția pătrund în încăpere. 4. Ce drepturi am la percheziția domiciliară? In practică, odată cu emiterea mandatului de efectuare a percheziției domiciliare pe numele persoanei percheziționate se dispune și un mandat de aducere la sediul Parchetului pentru declarații. Persoană percheziționată trebuie să-și cunoască drepturile ce derivă dintr-o astfel de măsură a judecătorului de drepturi și obligații, în caz contar, este de recomandat că acesta să contacteze un avocat, pentru că acesta din urmă să vegheze la respectarea întrutotul a drepturilor sale. Să luăm un exemplu din practică în care persoană percheziționată trebuie fie foarte atentă și să demonstreze organelor de poliție însărcinate cu efectuarea percheziției că anumite înscrisuri/sume de bani provin din relații comerciale legale. Intr-o percheziție domiciliară relativ recentă, organul de poliție a dorit să ridice­ o suma însemnată de bani, considerând că această suma provine din săvârșirea unei infracțiuni, încălcându-se astfel prezumția de nevinovăție a persoanei percheziționate. Trebuie să demonstrezi prin înscrisuri sumele de bani găsite în domiciliul persoanei percheziționate (de exemplu, un extras de cont ce demonstrează o suma de bani primită că urmare a unei despăgubiri), în caz contrar aceste sume sunt indisponibilizate și restituite, dacă­ e cazul, la momentul finalizării procesului. Mențiunile persoanei percheziționate cu privire la proveniență sumelor de bani sunt consemnate în procesul­­verbal ce se va întocmi la momentul finalizării percheziției. Cine poate află motivele pentru care s-a dispus percheziția domiciliară? Un alt aspect destul de important ce trebuie reținut de către persoană percheziționată este faptul că acesta poate obține informații cu privire la motivele pentru care judecătorul de drepturi și libertăți a dispus efectuarea unei percheziții domiciliare. Potrivit dispozițiilor art. 94 al 1 C.proc.pen. „Avocatul părților și al subiecților procesuali principali are dreptul de a solicită consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal. Acest drept nu poate fi exercitat, nici restrâns în mod abuziv" Așadar, suspectul/inculpatul cu ajutorul avocatului ales poate lua la cunoștință de probele ce- l incriminează, urmând să-și pregătească apărarea în funcție de incriminările concrete aduse. Ce trebuie să cuprindă procesul-verbal de percheziție? Activitățile desfășurate cu ocazia efectuării percheziției sunt consemnate într-un proces-verbal, iar acest proces verbal trebuie să cuprindă: - numele, prenumele și calitatea celui care îl încheie; - numărul și dată mandatului de percheziție; - locul unde este încheiat; - dată și ora la care a început și ora la care s-a terminat efectuarea percheziției, cu menționarea oricărei întreruperi intervenite; - numele, prenumele, ocupația și adresa persoanelor ce au fost prezente la efectuarea percheziției, cu menționarea calității acestora; - efectuarea informării persoanei la care se va efectua percheziția cu privire la dreptul de a contacta un avocat care să participe la percheziție;­­ descrierea amănunțită a locului și condițiilor în care înscrisurile, obiectele sau urmele infracțiunii au fost descoperite și ridicate, enumerarea și descrierea lor amănunțită, pentru a putea fi recunoscute; mențiuni cu privire la locul și condițiile în care suspectul sau inculpatul a fost prins; - obiecțiile și explicațiile persoanelor care au participat la efectuarea parcheziției, precum și mențiunile referitoare la înregistrarea audio video sau fotografiile efectuate; - mențiuni despre obiectele care nu au fost ridicate, dar au fost lăsate în păstrare;­­ mențiunile prevăzute de lege pentru cazurile speciale. Care este sancțiunea pentru încălcarea dispozițiilor legale ce reglementează procedura percheziției domiciliare și unde se poate contesta? Răspunsul îl avem în dispozițiile art. 280-282 C.pr.pen. ce reglementează „Nulitățile". In funcție de normă legală încălcată, persoană percheziționată trebuie să invoce neregularitățile în procesul-verbal de percheziție, trebuie să aducă la cunoștință procurorului de caz și cel mai târziu în procedura de camera preliminară trebuie să invoce nelegalitatea administrării probei . Un aspect foarte important de remarcat este faptul că neregularitățile sancționate cu nulitatea relativă se acoperă dacă nu sunt invocate. In ce interval se poate efectua percheziția? Potrivit art. 27 al 4 din Constituție, perchezițiile în timpul nopții sunt interzise, în afară de cazul infracțiunii flagrante. Deoarece textul din Constituție nu definește expresia „în timpul nopții", în legea procesual penala se arată că ridicarea de obiecte și înscrisuri, precum și percheziția domiciliară se pot face între orele 06:00-20:00, iar în celelalte ore numai în caz de infracțiune flagrantă sau când percheziția urmează să se efectueze într-un local public. Percheziția începută între orele 06:00-20:00 poate continuă și în timpul nopții. Considerăm că interdicția efectuării percheziției în timpul nopții este motivată de faptul că o acțiune a autorității publice, efectuată în condiții de legalitate, nu trebuie să producă efecte nedorite cât privește nu numai persoană celui vizat, dar și a membrilor familiei sale. Totodată, o percheziție efectuată pe timpul zilei oferă mai multe garanții în ceea ce privește corectitudinea, dar și posibilitatea de depistare, găsire a bunurilor căutate. Cum mă comport la audieri după percheziție? Dacă am hotărât să nu dau nicio declarație decât după ce îmi sunt aduse la cunoștință acuzațiile, atunci, mă prezint în față procurorului de caz/organului de cercetare penală și precizez acest lucru. Dacă doresc să dau o declarație, atunci trebuie să spun tot ce știu despre aceea fapta. Cabinet de avocat Coltuc av.COLTUC MARIUS (p) www.coltuc.ro www.salatulpenet.ro/magazin­ sportiv S.C.QVICK& SIMPLY S.R.L. servicii profesionale de curățenie pentru birouri, instituții și persoane fizice Tel.: 0744 646 170

Next