Magazin Sălăjean, iunie 2016 (Anul 21, nr. 105-124)

2016-06-07 / nr. 109

^ Marți 7 Iunie 2016 Magazin Sălăjean Legenda lui Toldi Miklós își are originea în Sălaj Mirel Mátyás Sunt multe locuri în județul Sălaj încărcate de istorie, în care au avut loc diferite evenimente și care în timp, au devenit legende transmise prin viu grai din generație în generație. Una dintre aceste legende, poate mai puțin cunoscută în mediile culturale românești, a inspirat pe doi dintre scriitorii maghiari care au și ei origini sălăjene. Vorbim despre Isosvai Selymes Péter și respectiv Arany János, iar legenda care s-a unit în istoria literaturii maghiare este cea a viteazului Toldi Miklós, în anul 1846, cu doar doi ani înainte ca flăcările Revoluției să cuprindă întreaga Europă, scriitorul Arany János (1817-1882) reușește să-și facă intrarea în lumea mare a literaturii maghiare cu poemul epic Toldi. Este atât de bine primit de către critica de specialitate încât chiar marele poet și revoluționar maghiar Petőfi Sándor (1823-1849) îi trimite pe 4 februarie 1847 o scrisoare entuziasmantă și-i dedică chiar și o poezie intitulată "Arany Jánosház". Iată ce scria Petőfi Sándor: "Lui Arany János, Pesta, 4 februarie 1847. Vă salut! Azi am citit Toldi, azi am scris acestă poezie pe care v-o trimit. Vreau cât mai repede să vă aduc la cunoștință surpriza, bucuria și încântarea pe care opera dumneavoastră a trezit-o în mine. Degeaba, adevărata poezie este cea populară. Să fim de acord ca aceasta să devină dominantă. Dacă poporul va fi stăpân în poezie, nu va fi departe să stăpânească nici în politică, iată ce ne învață acest secol, iată țelul pe care trebuie să-l urmărim, pentru asta trebuie să lupte toate persoanele nobile care s-au săturat să vadă cum fac pe martirii milioane, pentru ca unii să profite și să huzurească. Sus poporul, în Iad aristrocrația! Să-mi scrieți Dumneavoastră dacă nu vă sfi­ți, orice despre dumneavoastră, câți ani aveți, dacă sunteți însurat sau nu, blond sau brunet, înalt sau scund...toate mă vor interesa. Dumnezeu cu Dumneavoastră, Dumnezeu cu Dumneavoastră! Prieten sincer, Petőfi Sándor." Dar cine era tânărul poet care l-a impresionat atât de mult pe Petőfi Sándor? Arany János, s-a născut la data de 2 martie­ 1817 la Salonta (Nagyszalonta) din comitatul Bihor (Bihar vármegye), fiind al zecelea copil al unei familii sărace, dintre care au supraviețuit până la maturitate doar doi. Așa cum scrie doamna Somogyi Vengli Judith - bibliotecară la Biblioteca Comunală "Arany János" din Nușfalău în numărul din 2008 a revistei I.C.E.I a Bibliotecii Județene "Ioniță Scipione Bădescu" Sălaj, părinții lui Arany János s­­au mutat la Salonta (Szalonta) venind din Nușfalău (Szilágynagyfalu) aflat pe atunci în comitatul Crasna (Kraszna vármegye). Chiar dacă unii exegeți consideră că originea familiei Arany ar fi fost localitatea Nagyfalu din Bihor, există o notiță făcută de poet pe o pagină a operei sale de căpătâi "Toldi szerelme" ("Dragostea lui Toldi") în care scrie că familia lui s-a mutat la Salonta venind din Nușfalău, comitatul Crasna. De altfel, potrivit aceleiași surse, există la o familie din Nușfalău un document din 1880 în care apare și numele lui Arany János - străbunic al poetului care ar fi fost înnobilat datorită serviciilor de devotament și a vitejiei personale. Comunitatea locală din Nușfalău păstrează amintirea marelui poet, în sat funcționând o bibliotecă comunală ce poartă numele "Arany János" iar în parcul din centrul satului situat lângă biserica reformată se află bustul acestuia, în fiecare an, în luna octombrie sunt organizate "Zilele Arany János". Oricum, poetul Arany János a scris în 1846 poemul eroic­ Toldi pornind de la un alt sălăjean,__cvasi-necunoscutul Isosvai Selymes Péter. De altfel, atât în "Toldi" (1846) cât și în "Toldi estéje" ("Seara lui Toldi") (1847-1854) sau în "Toldi szerelme" ("Dragostea lui Toldi") (1863-1879) - ultimele două scrise la îndemnul lui Petőfi Sándor - toate capitolele încep cu citate semnate de Ilosvai, versuri ale primei epopei dedicate legendarului Toldi Mikklós. Milosvai Selymes Péter -primul care a scris egenda lui Toldi Cu mai bine de 270 de ani înainte, în anul 1574 apare la Debrecen cartea "Az hires Tholdi Miklósnak jeles cselekedeteiről és bajnokoskodásáről való história" sau mai pe scurt "Toldi Miklós históriája" ("Istoria lui Toldi Miklós") carte semnată Ilosvai Péter. Este pentru prima dată când, faptele legendarului Toldi Miklós sunt consemnate în versuri. Despre viața autorului cărții, Ilosvai Selymes Péter, nu se știu prea multe, deși au fost vehiculate mai multe variante cu privire la locul de naștere al acestuia. Potrivit unor critici literari, s-ar fi născut în localitatea sălăjeană Ilișua, situată la 10 km de orașul Șimleu Silvaniei, de cealaltă parte a Măgurii. 1901 Potrivit lui Petri Mór, care a scris în monumentala Monografie Județului Sălaj ("Szilágy Vármegye a Monographija"), numele localității s-a modificat de-a lungul anilor: Ilswa (1321), Ilsua (1338), Iloswa (1441), Ylosva (1503), Ilosfa (1551), Ilossva (1583), Ilozsva (1688), Ilosva (1900), în prezent localitatea se numește Selymesilosva în limba maghiară sau Ilișua în limba română. Denumirea actuală (în limba maghiară) conține numele propriu Selymes și numele vechi Ilosva (care este de origine slavă, provenind din Jelicka / Iolsvá care înseamnă arin). Este un omagiu adus de comunitatea locală celui mai ilustru fiu al său, Ilosvai Selymes Péter. Nu este certă data la care numele localității s-a schimbat, însă dacă-i întrebi pe localnici îți vor spune că se numește Seymes Ilosva de când se știu. Chiar dacă pe timpul regimului comunist, singura denumire oficială era cea în limba română - Ilișua - locuitorii satului îi spuneau așa cum auziseră de la părinții lor. Selymes Ilosva. Despre Ilosvai Selymes Péter se știe că ar fi fost un fel de rapsod popular, care hoinărea dintr-o localitate în alta. Ca an al nașterii este vehiculat anul 1504, potrivit profesorului Möller Ede care publică la Sopronyi în 1878 articolul "Isosvai Péter és Arany János". Dacă viața lui Selymes Peter nu este bine cunoscută, în schimb s-au păstrat operele sale: "Istoria lui Alexandru cel Mare" ("Historia Alexandri Magni" în latină sau "Nagy Sándor története" în maghiară) scrisă în 1548; "Viața și moartea Sfântului Apostol Pavel" ("Az Nagy Szent Pál apostolnak életéről és haláláról való szép história Szentk­ásból") apărută în 1574 și care a mai avut alte trei ediții în 1574, 1577 și 1579. Se pare că ambele lucrări au fost scrise la Satu Mare: "Istoria Regelui Ptolemeu" ("História Regis Ptolemei" în latină și "Ptolemeus király históriája" în maghiară) apărută în 1570 la Cluj- Napoca care ar fi fost scrisă la mănăstirea din Coșei (Kusaly) din județul Sălaj, în perioada în care Isosvai Selymes Péter era învățător acolo. Cel puțin așa rezultă din ultimele versuri ale poemului: "Szerzé el-benn sovăn Szilágyországban, Kusalkőben, az egy havas oldalban, Egy cellában azaz egy füstös házban, Elvégezte el-fenn egy sombokoban." "Compuse versurile în Sălajul cel slăbănog, La Piatra Coșeiului într-o coastă înzăpezită, într-o chilie adică într-o încăpere plină de fum. Și terminat într-o tufe de corni în anul 2003, școala gimnazială din localitatea Ilișua, a primit numele lui Ilosvai Selymes Péter. Un an mai târziu, așa cum scrie ziarul de limbă maghiară Romániai Magyar Szó care apare la București în ediția sa din 21 septembrie 2004, în data de 19 septembrie 2004, cu ocazia manifestărilor "Zilele Dealului Măgura" ("Magurahegy Napok") au fost depuse coroane de flori și la placa memorială cu numele lui Isosvai Selymes Péter la școala din localitate. Tot cu acestă ocazie, a fost lansată cartea „Az idő akkoron szép folyásfal vala" ("Atunci timpul se scurgea frumos") avându-i ca autori pe Erdei Sándor, Horváth József, Kulcsár László și Szabó Éva. Cartea este o veritabilă monografie a localității Ilișua. Numele cărții reprezintă unul din versurile poemului Toldi, scris de Ilosvai Selymes Péter. Cât despre eroul poemului scris de Ilosvai Selymes Péter și dezvoltat ulterior de către Arany János în trilogia "Toldi", se poate spune că și acesta are legături cu județul Sălaj. Chiar dacă personajul a intrat demult în legendă, se pare că a fost un nobil maghiar din comitatul Bihor ce a servit sub regii Carol Robert de Anjou (1308-1342) și Ludovic cel Mare (1342- 1382), participând chiar și la campaniile duse de acesta din urmă în Italia. Toldi Miklós (cca.1320-1390) era renumit pentru vitejia sa dar și pentru faptul că avea o forță fizică neobișnuită: putea să arunce cu pietre de moară, putea să țină cu o singură mână o rudă de car, se luptă cu lupii etc. Unii istorici atribuie ca loc al nașterii acestuia chiar localitatea sălăjeană Nușfalău (Szilágynagyfalu) însă nu sunt date certe în acest sens. Este adevărat, ar putea fi și o altă localitate cu numele maghiar Nagyfalu, însă în monografia comitatului Sălaj a lui Petri Mór sunt amintite denumirile pe care le-a­u avut localitatea de-a lungul timpului: Nagfalu (1341), Nagy Falu (1514), Nagyffalw (1525), Szilagy Nagy Falu (1577) sau Nagifalu (1604). Chiar în lipsa unor dovezi clare, este plauzibilă ipoteza conform căreia, legenda eroului Toldi își are originea în Sălaj, poate chiar la Nușfalău, de unde bunicii lui Arany János mutați la Salonta au dus cu ei legenda, ce a fost ulterior atât de frumos transpusă de către poet. Chiar Isosvai Selymes Péter face referiri la această localitate în poemul său, "Toldi" scris în 1564. A cincea strofă a poemului este: "írtak akkor ezerháromszáas és húszban Toldi Miklós hogy születék Nagufaluban Velencei Károly vala királságban Erős, vastag gyermek Toldi kicsin korában" Arany "Toldi János și trilogia

Next