Magazin Sălăjean, august 2016 (Anul 21, nr. 146-166)

2016-08-02 / nr. 147

2 Marți 2 August 2016 Editorial Alexandru Tamba Corelația economie - sport între economie și sport există o corelație clară, și anume faptul că o infrastructură sportivă dezvoltată trebuie să aibă în spate o economie dezvoltată. Numai că pentru ca această corelație să funcționeze este nevoie și de o strategie în domeniul sportului. Dacă se dorește ca într-o țară să se practice sport la nivel de performanță, cu rezultate importante la diferite competiții de nivel european sau mondial, este necesar, cel puțin în opinia mea, să existe o strategie pe termen scurt, mediu și lung, în care să se creioneze pe diferite etape unde trebuie să ajungem, cu măsuri în domeniul educațional (cu referire la orele de sport din școli), legislativ (cu referire la legislația în domeniul sportului) și cu măsuri de încurajare a mediului privat pentru sprijinirea activităților sportive. Dacă suferim de ceva în acest domeniu, al sportului, pe lângă multe alte probleme, una foarte importantă cred că este aceea a necorelării legilor sportive cu măsurile de încurajare a mediului privat de a sprijni aceste activități. Și avem un exemplu concret în proiectul de modificare a Legii educației fizice și a sportului, respectiv Legea 69/2000, prin care salariile sportivilor nu mai pot fi finanțate din bugetele locale. Dacă acest proiect de modificare a legii se va aproba, atunci multe cluburi de sport vor avea probleme serioase, probleme care vor duce chiar la dispariția multora dintre acestea. Poate că pe undeva această modificare este îndreptățită, dar cred că este nevoie de o perioadă de tranziție în care să se modifice și legislația economică, mai ales cea în domeniul sponsorizărilor, astfel încât odată cu interzicerea finanțării anumitor categorii de cheltuieli din bugetele locale (salariile în speță), acest lucru să se poată compensa prin finanțări din mediul privat. Iar această compensare se poate face doar prin îmbunătățirea legislației fiscale, respectiv prin majoarea limitei cheltuielilor care se pot face cu sponsorizarea și care să fie și deductibile fiscal pentru mediul de afaceri. Altfel, de ce ar face cineva cheltuieli pe care să nu le poată deduce fiscal? Și iată cum, într-o perioadă de timp, lucrurile s-ar așeza, sportul să fie finanțat cu precădere de mediul privat și de asemenea s-ar scoate de sub imperiul suspiciunilor finanțarea din bugetele locale. Magazin Salajenit fondat 1997 www.magazinsalajean.ro e-mail: redactie@magazinsalajean.ro; publicitate@magazinsalajean.ro; marketing@magazinsalajean.ro Adresa redacției: str. Nicolae Titulescu nr.ltel/fax: 0260 611364; 0360 566067; 0360 566076 Editor: S.C. SIMAR S.R.L. ZALĂU ISSN 1453-1283 Tiparul executat la Tipografia “Garamond” Cluj Napoca Director: Daniel Mureșan Consiliere juridică: Jr. Cornel Merișan Redactor-șef: OUvian Vădan Tehnoredactare: Redactori: Silviu Mocan Andreea Vilcovschi Anca Bartha Daniel Săuca Distribuție: Marius Morar Ștefan Bordeianu Florin Negoiță Potrivit art. 205 și 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conținutul articolului aparține autorului. De asemenea, în cazul unor agenții de presă și personalități citate, responsabilitatea juridică le aparține. Magazin Sălăjean Din 1 august, Salarii mărite cu zece procente pentru bugetarii din învățământ și Sănătate Florin Negoiță Peste jumătate din cei aproximativ 1.190.000 de angajați ai statului primesc de luni, 1 august, salarii mai mari, în urma intrării în vigoare a unei ordonanțe de urgență ce are în vedere eliminarea inechităților din sistemul salarizării bugetarilor. Prevederile ordonanței se aplică în două etape - prima din 1 august 2016 și a doua din decembrie 2017. De prevederile actului normativ beneficiază aproximativ 650.000 de angajați, iar impactul bugetar pe care îl provoacă această Ordonanță este de 870 de milioane pentru anul acesta, și de 2,6 miliarde lei pentru anul următor. In primele șase luni din an, cheltuielile de personal în bugetul general consolidat au crescut cu 10,7 la sută, până la 27,8 miliarde de lei (3,7 la sută din PIB), ca urmare a majorărilor salariale decise la finalul anului trecut. Cheltuielile cu salariile în bugetul general consolidat se vor apropia anul acesta de opt la sută din PIB. Creșterile salariale și reducerile de taxe au majorat venitul disponibil al gospodăriilor și, astfel, economia avansează puternic, stimulată de consum, care a crescut la cinci luni cu peste 18 la sută. Insă, în bună măsură, excedentul de cerere este satisfăcut din importuri, deficitul comercial crescând, la cinci luni, un/an, cu 46 la sută. Avantajați de creșterile salariale ce au intrat în vigoare în 1 august, sunt angajații debutanți din educație și sănătate, care primesc salarii mai mari cu aproximativ 10 la sută. In luna mai, ultimele statistici arată că venitul salarial mediu net pe economie a fost de 2.063 de lei, salariul mediu net în învățământ a fost 1.945 de lei, în timp ce în Sănătate a fost de 1.976 de lei. Modificare importantă în legea “rușinii fiscale” După ce s-a trezit cu sute de procese pe cap, Fiscul modifică regulile și nu mai publică pe "Lista rușinii" numele celor cărora și statul le este dator. O singură dată a apucat să fie publicată lista cu cei care sunt datori bugetului de stat, respectiv în mai, pentru situațiile fiscale efectuate în luna martie. Publicarea acestor liste a stârnit vii controverse și un val de indignare populară, cu atât mai mult cu cât în ele se regăseau numele unor contribuabili persoane fizice care, fie și-au plătit taxele, fie se judecau cu Fiscul, considerând că nu trebuie să plătească sumele impuse de către ANAF. S-a decis într-un final că vor fi excluse din lista debitorilor cu obligații fiscale restante persoanele, fizice sau juridice, ale căror datorii la buget sunt mai mici sau egale cu suma pe care trebuie să o primească la rândul lor de la buget, prin restituire sau rambursare, un lucru mai mult decât firesc și decent și care ar fi trebuit luat în calcul înainte ca Fiscul să-și toarne cenușă în cap pentru aceste erori de proporții și cu consecințe care se văd deja în registraturile instanțelor de judecată. De asemenea, spre deosebire de listele publicate în luna mai, următoarele liste ale debitorilor publicate de ANAF vor avea o nouă coloană denumită "Observații", care va conține precizări privind starea juridică a debitorilor insolvență, faliment sau insolvabilitate. în 16 mai, ANAF a publicat lista cu datornicii persoane fizice, cu restanțe de peste 1.500 lei la 31 martie, fiind înregistrați peste 187.000 debitori, care au de plată 3,4 miliarde lei, inclusiv din activități independente sau profesii libere, Fiscul menționând că poate recupera la momentul respectiv circa 2,3 miliarde lei. ■ F. N. Producția industrială a Sălajului a scăzut în ultimul an Florin Negoiță Producția industrială din județul Sălaj a înregistrat o scădere cu 3,7 la sută, în luna mai a acestui an, față de luna mai 2015 și a crescut cu 5,1 la sută față de luna precedentă. Cifra de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de industrie a fost mai mică în luna mai 2016 cu 10,2 la sută comparativ cu linia mai 2015 și cu 5,8 la sută față de linia precedentă. Producția industrială realizată în perioada 1 ianuarie - 31 mai 2016 a fost mai mică cu 10,4 la sută față de perioada corespunzătoare din anul precedent (față de o creștere cu 1,4 la sută pe total țară). Productivitatea muncii în industrie, în luna mai 2016, a crescut cu 5,1 la sută față de luna aprilie 2016 și a scăzut cu 1,9 la sută față de luna mai 2015. In perioada 1 ianuarie - 31 mai 2016 productivitatea muncii în industrie a fost mai mică cu 8,9 la sută comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent. Cifra de afaceri totală a întreprinderilor cu activitate principală de industrie, în luna mai 2016, a fost mai mică cu 5,8 la sută față de lunia aprilie 2016 și cu 10,2 la sută față de luna mai 2015 (față de o creștere cu 5,6 la sută pe total țară). în perioada 1 ianuarie - 31 mai 2016, cifra de afaceri totală întreprinderilor cu activitate principală de industrie a fost a mai mică cu 10,9 la sută comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent (față de o creștere cu 4,5 la sută pe total țară). Investițiile nete realizate în perioada 1 ianuarie - 31 mai 2016, în județul Sălaj, au scăzut cu 54 la sută comparativ perioada corespunzătoare din anul precedent. Din total, 28,8 la sută reprezentau lucrările de construcții noi, 66,9 la sută reprezentau utilajele (inclusiv mijloacele de transport) și 4,3 la sută erau alte cheltuieli de investiții.