Magazin, iulie-decembrie 2010 (Anul 53, nr. 26-52)

2010-09-16 / nr. 37

Nr. 37 (2755) din 16 septembrie 20Ю Specialiștii în arome parfumul este o bijuterie invizibilă, dar de neuitat Parfumul prezice venirea unei femei și răsună după plecarea ei. ” Coco Chanel Puțini dintre noi știu cum este creat și structurat un parfum. Are parfu­mul o ...inima? în industria de parfu­­muri se susține că acesta este viu. Aroma caracteristică fiecărui parfum e supranumită „inima” lui. Ea poate conține nuanțe calde, florale, care încep să se simtă după abia 20 de mi­nute de la pulverizare și pot persista aproape o oră. Parfumul este ultimul detaliu dintr-o toaletă elegantă și sti­lată. Miresme complexe Dacă oamenii recunosc doar pa­tru gusturi de bază - dulce, acru, amar și sărat -, ei bine, mucoasa ol­factivă este mult mai dezvoltată. Ea are aproximativ 350 de receptori olfactivi diferiți. Se presupu­ne că numai molecu­lele specifice de aro­me pot fi identificate de acești receptori care stimulează sen­zația în creier. Aro­mele puternice și complexe activeaza simultan un număr destul de mare de receptori, în acest timp amplificându­­se multitudinea de mirosuri perceptibi­le. Știți câte mires­me poate distinge un nas fin? Peste 10.000!!! Parfumurile sintetice la întrecere cu cele naturale Secole de-a rândul, creatorii de parfumuri au fost nevoiți să se folo­sească exclusiv de componente natu­rale, multe dintre ele gâsindu-se foar­te rar. Cercetările în domeniu au tre­zit mult interes astfel că s-a trecut la parfumurile sintetice odată cu fabri­carea vaniliei (1874) și a moscului (1888). Din 1930 Badische Anilin und Soda Fabrik (BASF) a început să producă parfumuri cu alcool fenile­­tilic, o substanță identic-naturală din uleiul de trandafir cu miros de lemn de trandafir și petale de trandafir. Anii au trecut, cercetările în aceas­tă direcție au continuat și, prin anul 1960, aceeași com­panie a adoptat ca bază pentru pro­ducția de vitamine și arome chimice ci­­tralul. Un compus cu aromă plăcută de lămâie și cu deo­sebite calități anti­­microbiene. Ime­diat a fost folosit în industria producă­toare de parfumuri, în sintetizarea vita­minei A, a ionului și methyliononului, cu scopul de a for­tifica uleiul natural de lămâie și chiar pentru a masca mi­rosul fumului. în prezent, pe plan mondial există apro­ximativ 3000 de arome produse pe cale sintetică. Citralul sintetic, echivalentul corespon­denților naturali? Aproape, toate cremele, detergen­ții, șampoanele aflate pe piață, pentru a căpăta un miros plăcut, necesită cantități reduse de compuși aromatici fini. Unul dintre aceștia este citralul. Pentru că întotdeauna oamenii vor avea nevoie de produse pentru baie sau pentru spălat, producătorii citra­­lului (BASF din Germania) s-au gân­dit să intensifice cercetările astfel că s-a ajuns ca pe lângă aromele din fa­milia citralului să fie create și altele,­­cum ar fi, de exemplu, oxidul de trandafir, o componentă a aromei de trandafir utilizat și ca „intensificator de aromă”. Citralul sintetic nu redă doar mi­reasma de citrice. Prin unele modifi­cări aduse structurii moleculare, cer­cetătorii de la BASF au obținut mi­resme florale (linalolul, care miroase a lavandă și geraniolul, care miroase a trandafir). „Aceste miresme florale au struc­turi moleculare foarte asemănătoare. Toate trei au structură identică, for­mată din zece atomi de carbon, și, ca o caracteristică speciala, un atom de oxigen. Diferența majoră este repre­zentată de poziția exactă și de tipul de legătură ale oxigenului” avea să expli­ce doctorul Klaus Ebel, manager de cercetare în cadrl BASF. Din punct de vedere chimic, aces­te arome reprezintă exact echivalentul corespondenților naturali. Nici cel mai fin nas nu poate detecta diferența dintre cel natural și cel sintetic. Aro­mele sintetice, identice cu cele na­turale au avantajul că se vor putea produce în cantități necesare pentru industria de parfumuri la un preț ac­ceptabil. Și totuși, specialiștii în arome își folosesc nasul la maxim pentru fie­care amestec de ingrediente parfu­mate înainte de a fi trimise pe piață. Până la urmă, după cum afirmă chiar Alfred Jen Haas, specialist în evaluare senzorială din cadrul Labo­ratorului analitic central al BASF, nici o analiză gaz-cromatograficâ din lume nu se poate compara cu rafina­mentul nasului uman. N. FLORIA Caleidoscop LITORALUL ROMÂNESC un nou Eldorado eolian. Aflat în exil pe țărmul Mării Negre în urmă cu 2000 de ani, poetul roman Ovidiu, s-a confruntat, fără îndoială, cu vânturile puternice care suflau la frontierele orientale ale Imperiului Roman. Un fenomen atmosferic ce continuă și azi, mai ales în zonele aflate la zeci de kilometri în largul mării. O mare parte din litoralul Mării Negre e arid, im­propriu pentru culturi, sărăcind populația din zonă, un alt motiv al scăderii nive­lului de trai fiind abandonarea pes­cuitului, întrucât în Marea Neagră, în ultimii zeci de ani, stocurile de pește s-au redus drastic. Prin anii 60-70 era suficient să arunci o lan­setă cu fir pe care erau legate 10-15 ace cu momeli, și să aduci la mal la fiecare drill, 8-10 cherali în greutate de până la 1 kg. Azi, de pe mal, aș­tepți o zi întreagă cu câteva lansete aruncate în mare ca să prinzi 2-3 cherali puțin mai mari decât palma. Vânturile puternice ar putea sa-i favorizeze pe acești dezmoșteniți ai soartei. Din noiembrie 2008, com­pania cehă CE 2 a început să insta­leze la Fântânele cel mai mare parc eolian terestru din Europa. O mană cerească pentru locuitorii care și-au pus terenurile la dispoziție primind între 1800-3000 de euro pe an. Pâ­nă acum s-a ajuns la instalarea unui număr de 115 eoliene ce urmează să fie racordate la o rețea electrică ro­mânească. Cea de-a doua etapă va fi finali­zată în 2011, cu instalarea a încă 120 de turbine eoliene, în total, a­­vând o putere de 600 megawați, adică echivalentul unui reactor al centralei nucleare de la Cernavodă. Intenția cehilor este aceea de a asi­gura 10% din energia „verde” a Ro­mâniei, cu o investiție de 1,1 mili­arde de euro. Din păcate, suntem în mare în­târziere în materie de producție de energie „verde”, România făcând investiții minore în acest domeniu. Angajamentele luate în fața Comi­siei Europene sunt promițătoare dacă vor fi puse în practică. Oricum ele se referă la anul 2020 când, teo­retic, producția de energie alternati­vă se va alinia la obiectivele UE. DORIN MĂRAN Natalitatea ® o[LÆ­ oR eși populația lumii se află în creștere verti­ginoasă, totuși în țările dezvoltate natalitatea e în scădere, exceptând me­diile sărace și mai puțin educate. Este denatalitatea o tragedie?­­ se întreabă spe­cialiști din diverse domenii legate de acest fenomen. Nu e chiar sigur, se explică într-un text publicat de o revistă canadiană, care s-a inspirat din date raportate de faimoasa C.I.A., aceasta invitând la relativizarea ci­frelor demografice; în reali­tate, toate țările bogate - cu excepția Noii Zeelande și a Israelului - se situează sub „linia roșie” care indică pe­acest impas din care nu există căi facile de ieșire. Vă veți fi întrebând însă de ce C.I.A. este preocupată atât de mult de problema de­mografică. Interesul este oa­recum firesc: de toate com­ponentele fenomenului de­pinde­ strategia de securitate a oricărei țări, sau mai precis însăși supraviețuirea aceste­ia și, prin extrapolare, însuși viitorul planetei noastre. TEODOR MIHNEA cunditatea și garantează reînnoirea populației (naște­rea în medie a 2,1 copii pen­tru fiecare femeie). De pil­­­dă, în Quebec indicele este de numai 1,4, adică apropiat de cel al Germaniei, Rusiei, Spaniei, Italiei și Japoniei, dar depășind cu 70% numă­rul de copii concepuți de chinezii din Hong-Kong. In ceea ce privește îmbă­trânirea populației, același serviciu, C.I.A., arată că în Quebec se înregistrează 154 de nașteri la 100 de decese, unul dintre cele mai bune raporturi din lumea indus­trializată. In Suedia, echili­brul e perfect (100 de nașteri la 100 de decese); în Ger­mania, apare un raport negativ (76 de nașteri la 100 de decese), ca și în Rusia (68 de naș­teri la 100 de dece­se). Concluzia nu pare a fi una roz, privind viitorul omenirii și al calității populațiilor uma­ne, iar cursul evenimentelor pe plan mondial adâncește Era să... Am auzit multe persoane spunând: „Eram să cad (să alunec, să merg acolo... etc.)”. Greșeala constă în folosirea incorectă a verbului „a fi”. în exemplul nostru verbul a G este folosit ca impersonal cu sensul „a se întâmpla”, „a fi gata să se întâmple”, și este urmat de o propoziție subiectivă. Formularea corectă este „Era să cad” sau, dacă vrem o exprimare mai „stufoasă” și ținem la formele personale ale verbului, putem spune: „Eram obosit și gata să cad”. (7.5.? Săptămânalul „Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ „MAGAZIN” S.R.L. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 1­40/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața Presei Libere nr.1, cod. 013701. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU -Președintă GEORGE CUȘNARENCU­­Administrator NICUȘOR DINCA - Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.64 Paul Ioan, Dorin Maran, Gabriel Tudor, Irina Stoica, N. Floria, Ionel Cojocaru ECHIPA DE SERVICIU: Responsabil de număr: Gabriel Tudor Secretar de redacție: Gabriela Nițu PUBLICITATE: Tel./Fax: 021.317.89.66 DIFUZARE: TeL/Fax: 021.317.89.65 Nicușor Dinca (director)­­ 0722.625.622, Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: Natașa Munteanu Cont:R074 BACX 0000 0030 0016 0000 (LEII Uniaedit Țiriac Bank S.A. - Sucursala Panduri COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU Președintă a Consiliului de Administrație Tel.­Fax: 021.317.89.66 GEORGE CUȘNARENCU Redactor șef DOREL DORIAN, ADRIAN HORJA, PAUL IOAN Cititorii din străinătate se pot abona prin Casa Editoriala „Magazin” S.R.L. Piața Presei Libere nr.l, sector 1, București, România Fax: 021.317.89.66 Redactorii semnatari ai articolelor publicate în revistă sunt direct răspunzători, material și penal, conform art. 205. 206 Cod penal, de exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declină orice responsabilitate. TEHNOREDACTARE =­ COMPUTERIZATA. ..MAGAZIN” Gabriela Nițu. Rodica Nițu Țipând: INTACT S.A.J

Next