Magazin, ianuarie-iunie 2013 (Anul 56, nr. 1-26)
2013-05-23 / nr. 21
Nr. 21 (2894) Mail: redactia@revistamagazin.ro Adresă INTERNET: www.revistamagazin.ro SĂPTĂMÂNAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT ■ Inima e cel mai bun prieten al omului, îl trădează o singură dată. Gruio Leto ■ Toți trăim sub același cer, dar nu toți avem același orizont Konrad Adenauer In urmă cu exact 60 de ani, omenirea a făcut unul dintre cei mai importanți pași spre înțelegerea misterului vieții pe Pământ descoperirea structurii ADN, molecula care păstrează și transportă informația genetică de la o generație la alta, molecula pe care oamenii de știință au denumit-o „cărămida vieții”. De atunci, cercetătorii tot caută locurile tonice ale ADN, tenace, e drept dar fără prea mult spor. Deocamdată. Poate că la acel moment, puțini au dat importanță unei fraze oarecum simple: Această structură are caracteristici noi, cu un efect biologic considerabil”. Și cu toate acestea, fraza apărută într-o lucrare publicată în aprilie 1953 de James Watson și Francis Crieck este una dintre cele mai faimoase afirmații științifice care a deschis drumul către cunoașterea celui mai misterios și deocamdată de nepătruns element al vieții în general și al celei umane în special, molecula de ADN. Nouă ani mai târziu, până ce lumea s-a mai dezmeticit și a înțeles profunzimea abisală a acestei descoperiri, în 1962, cei doi au împărțit cu Maurice Wilkins un premiu Nobel pentru Medicina pentru rezolvarea uneia dintre cele mai importante ghicitori din istoria biologiei. Azi, o jumătate de secol mai târziu, ies la lumină tot felul de noi aspecte și implicații ale unei descoperiri epocale, chiar dacă cercetările sunt încă în fază de început, iar așteptările încă foarte mari. Evident, una dintre cele mai mari așteptări este legată de nemurire. Ideea este că dacă molecula ADN conține informația genetică a unui individ, care se transmite urmașilor în momentul fecundării, atunci și informația legată de durata vieții, T, care acum are o valoare medie de aproximativ 100 de ani, ar putea fi modificată printr-o multiplicare de, să zicem, 1000 de ori, ceea ce ar face ca durata vieții unui individ să crească la 100.000 de ani! Acesta este visul secret al biologilor care se străduie de decenii să descifreze codul genetic uman. Ideea este s.f., dar chiar dacă, într-o bună zi, cineva ar găsi posibilitatea de a modifica valoarea T a moleculei ADN, nemurirea tot n-ar putea fi asigurată și asta pentru că informația genetică nu conține doar pe cea legată de T, ci de alte milioane de variabile care ar trebui modificate pentru a putea atinge visul nemuririi. Trecând peste vise, pot fi observate anumite curiozități legate de durata de viață a unor ființe, durată care este dictată de informația din ADN. Moartea ființei se datorează, după unii specialiști, faptului că celulele sangvine nu se pot reproduce decât de aproximativ 50-60 de ori, îmbătrânirea se datorează faptului că, la fiecare multiplicare celulară ADN devine tot mai slab. Există însă unele specii la care ADN-ul pare să nu aibă de suferit pe măsură ce celulele se multiplică. E cazul unor specii de crabi, de pești dar și multe dintre țestoase, care par că nu îmbătrânesc o dată cu trecerea anilor. Acestea sunt câteva exemple pentru cei care visează că, măcar teoretic, nemurirea e posibilă. Cea mai bătrână țestoasă din lume a fost Adwaita (foto), un gigant de Aldabra, originar din Insulele Seychelles, care a trăit 225 de ani, și a murit în 2006 la Grădina Zoologică din Calcutta, India. Partea proastă este că deși parcă nu îmbătrânesc, aceste animale, totuși, se pot îmbolnăvi în urma unor accidente sau răni. Adwaita a murit din cauză că i-a cedat ficatul, după ce carapacea i-a crăpat de-a Dumnezeu Chiar dacă acum 100 de ani nu se știa nimic despre structura ADN, încercări genetice se făceau prin clasicele împerecheri controlate. Una dintre acestea viza împerecherea între oameni și cimpanzei. Se pleca de la observația că deși oamenii și cimpanzeii au evoluat diferit (cimpanzeii având 2 cromozomi în plus față de oameni), ADN lor este surprinzător de asemănător. Se spune chiar că oamenii și cimpanzeii au 99,4 la sută din ADN identic, ceea ce e nu doar controversat, ci mai degrabă o dorință neo-darwinistă fantezistă decât o realitate. De unde a apărut mitul celor 99,4 procente? Ei bine, în 1975 Mary-Claire King a determinat că succesiunea de aminoacizi din câteva proteine găsite atât la om, cât și la cimpanzeu prezenta o similaritate de 99% ! De aici a explodat mitul asemănării oamenilor cu cimpanzeii. Ideea a fost preluată pe scară largă de cercetători neo-darwiniști, deși aceștia au ignorat deliberat faptul că „studiul” lui Mary-Claire King fusese făcut pe doar câteva proteine identice la om și la cimpanzeu, organismul uman având câteva sute de mii de proteine unice. In plus, studii recente au demonstrat că 80% din proteinele umane sunt diferite de proteinele cimpanzeului. Așa se și explică de ce joaca de-a Dumnezeu, a ingineriilor genetice umane este lipsită de șansă. Chiar dacă se cunosc cazuri care au dorit să demonstreze că reproducerea dintre om și cimpanzeu este posibila. Astfel, mulți ani s-a crezut că un cimpanzeu celebru, Oliver, ar fi fost rezultatul unei astfel de împerecheri, însă, în ciuda aspectului neobișnuit pentru un cimpanzeu și a poziției preponderent bipede, testele genetice din anii ’90 au arătat că, în realitate, în cazul Oliver, fusese vorba despre un cimpanzeu 100%. Așadar, rămâne cercetătorilor să renunțe la a fi sclavii teoriilor teziste, și mai degrabă de a fi arheologii ființei umane, un univers mai fabulos decât cel de dincolo de galaxii, unde ar putea descoperi răspunsul la milenarele trei întrebări fundamentale: Cine suntem? De unde venim? încotro ne îndreptăm ? întrebări care s-ar putea afla ascunse chiar în complexa și deocamdată de nepătruns structură a creierului uman. Așteptând nemurirea Femina dub !Pentru dumneavoastră, doamnă" F Câte ceva despre precizii ceasornicului biologic în Dosarele frumuseții Remedii pentru scioare obosi SPIONI de modă veche o privire curioasă asupra „cărămizii vieții” 5 a TVR 1 ■ Pro TV ■ Antena 1 ■ TVR 2 ■ Prima TV ■ Acasă ■ Pro Cinema Joaca REÎNTOARCEREA HEPATITELOR __» Județean öMUREȘ SUDOK jocul săptămânii:U21