Magazin, iulie-decembrie 2014 (Anul 57, nr. 27-52)
2014-10-23 / nr. 43
Orașe care bântuie lumea WUUUUUUUÊUUUÊWUUmUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUÊUUÊUUUUUUUUUUUUeUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUÊÊUUUUÊUUUUUUUU» La fel ca oamenii, și orașele se nasc, duc apoi o viață uneori împlinită, alteori în anonimat și, în cele din urmă, mor. Unele mor pentru a se reîntrupa sub un nou chip, însă altele sunt dizolvate încet în creuzetul timpului, căpătând contururi halucinante și înfricoșătoare de năluci, de stafii. Li se spune, cu un nume generic dătător de neliniști, „orașe-fantomă”. Paris, Franța. Surprinzător sau nu, „orașul luminilor”, centrul mondial al modei, chiar dacă de multe veacuri poate fi admirat în toata splendoarea lui mereu tânără are și o parte a lui efectiv moartă, un fel de spectru urban ale cărui străzi mai captează doar admirația artiștilor fotografi. La câțiva kilometri nord de metropola, vechiul centru Goussainville își expune siluetele scheletice ale unor ziduri ruinate, care altădată adăposteau nenumărate familii, magazine, locașuri de cultură Este și imaginea unui triumf trist al civilizației supertehnologizate asupra ființei umane, căci mortificarea acestei părți din trupul Parisului a fost cauzată de fuga în masă a localnicilor din casele lor, pentru a scăpa de efectele traumatizante ale traficului de pe Aeroportul „De Gaulle” amplasat în vecinătate, Bodie, SUA. Dintre orașele-fantomă acesta este considerat cel mai faimos, fiind construit în vestita epoca a căutătorilor de aur în California în 1880, la apogeul goanei după îmbogățire, orașul număra peste 10.000 de locuitori, în realitate aventurieri veniți de aiurea. La fel s-au și risipit de altfel prin lume, treptat, mai ales dupa ce numeroase incendii au distrus o parte din clădiri. Prîpîat, Ucraina. Este numele unei tragedii cu un ecou sinistru peste timp: accidentul nuclear de la Cernobâl. Construit în anii 1970 pentru angajații centralei nucleare de aici, orașul Pripiat depășise 50.000 de locuitori în momentul catastrofei. Astăzi, locuințele lor pline, până nu demult, de imaginea unei vieți tihnite și optimiste, au devenit lăcaș primitor pentru o faună variata și uluitor de bine dezvoltata! Sanzhi Pod City. Taiwan, un proiect deosebit de spectaculos, dus însa de râpă înainte să se arate în toată splendoarea să se întâmpla în multe locuri de pe bătrâna noastră planeta, iar noi știm prea bine ce înseamnă aceasta. Totuși, acest centru de vacanță cu un design futurist fascinant chiar și sub chipul sâu ruinat — fatalmente, abandonat din cauza opririi finanțării - pare a aștepta încă acea inițiativă luminata care să îl așeze în lumina adevăratei sale valori. Călătoria - vorba unei reclame - poate sa continue oriunde pe glob. Uneori cataclisme naturale, alteori seisme sociale, cum sunt războaiele, dar cel mai frecvent interese economice au determinat și încă fac ca așezări omenești întregi, altădată încărcate de speranța împlinirii a zeci și sute de mii de destine, să devină în câțiva ani imaginea pură a deșertăciunii. Nimic mai mult, decât sinistre „orașe-fantomă”... Lapidar „A vorbit scurt și lapidar”. Pleonasmul este cauzat atât de dorința de intensificare a sensului cât și de necunoașterea corectă a cuvântului lapidar. Probabil vorbitorul respectiv a considerat că acesta înseamnă ceva de genul „tăios”, „incisiv”, în realitate adverbul/adjectivul respectiv înseamnă: „concis, laconic, scurt”. Cuvântul, deși vine din francezul „lapidaire", are la origine substantivul latinesc „lapidus”, însemnând „piatră”. O exprimare „lapidară” era aceea „care evoca prin concizie și vigoare stilul inscripțiilor latine”. Aceasta este definiția pe care ne-o dă dicționarul, adăugând apoi celelalte explicații. De fapt, sensul cuvântului este cât se poate de clar. O inscripție săpata în piatră nu poate fi decât scurtă și foarte concentrată. Aceleași calități sunt împrumutate vorbirii, care ne cere întotdeauna să-i acordăm mai multă atenție. (I.S.) Nr. 43 (2967) din 23 octombrie 2014 CEi OldOSCQP Baloane toxice ocazia unor sărbători sau comemorări sunt 1 anin atmosfera a numeroase baloane colorate umplute cu heliu. Un spectacol apreciat de cei care îl urmăresc, dar cu efecte ecologice negative. Un recent semnal de alarmă a fost emis din partea organizației ecologice franceze ,„obin Hood”, după lansarea unui număr de 2.000 de baloane, organizație care a avertizat primăria orașului Reims sa înceteze aceasta practica, deoarece pune în primejdie sânatatea și viața păsărilor, broaștelor țestoase, peștilor, a unor mamifere marine, în stomacul cărora au fost depistate deșeuri provenind din baloane sparte. Unele dintre aceste animale pur și simplu se sufocă dupa ce înghit resturile. Fața de cantitățile uriașe de deșeuri din plastic provenind din ambalaje (în special din pungi, saci), fragmentele de baloane par cu totul nesemnificative. Ei, bine, lucrurile nu stau așa. Un raport al programului Națiunilor Unite pentru mediu relevă faptul că baloanele nu sunt „o picătură de apă în ocean”. In urma unei operațiuni mondiale de curățare a plajelor și a apelor apropiate de țărmuri, cuprinzând un număr de 132 de țari, au fost colectate peste 1 milion de resturi din baloanele lansate. Adică de 10 ori mai puțin decât deșeurile din plastic de altă proveniența! Participarea unui număr foarte mare de voluntari a permis numărarea lor, un demers care pare absurd, dar relevant statistic, în mod evident, cantitățile existente în largul mărilor și oceanelor sunt cu mult, mult mai mari. DORIN MARAN Un veac pentru eternitate щюнмямп яиммк " ' ' Щ ' ' ' * :: ^тжтттттяшяЁЯШИЁЁЯЯшиаЁЁШЁЁШИ1/ЁШЁЯЁЁШвЁШКЁШИитятияяншшмш încheiem incursiunea noastră în olimpism — prilejuită de împlinirea a 100 de ani de când acest extraordinar fenomen ce depășește cu mult domeniul sportului s-a împământenit cu drepturi depline și la noi — cu peria со [UNK]оапе [UNK], participarea și performanțele românești. Mici, dar... uriași Comitetul Olimpic Român a fost fondat pe 27 martie 1914 la București, fiind al 22-lea comitet național recunoscut de către CIO, însă prima noastră prezență la Jocurile Olimpice a fost în 1900 la Paris, în cadrul celei de-a I1-a ediții a JO de vară, când România a fost reprezentată de un singur sportiv, George Plagino, membru al CIO, care a participat la tir, proba de talere. Abia în 1924 a avut loc prima participare oficială a sportului românesc la JO, tot la Paris, cu 51 de sportivi, toți bărbați. Cu acea ocazie, România câștiga și prima medalie olimpică, bronz la rugby. Până în prezent, România a participat la 40 de olimpiade, lipsind la două ediții de vară (1932 și 1948), și una de iarnă (1960). Primul sportiv român care a purtat drapelul țării la o ceremonie de deschidere a JO a fost Șerban Mănciulescu, la Berlin, în 1936, unde a avut loc și prima olimpiadă televizată. în total, sportivii români au adunat la JO 302 medalii, 301 la jocurile de vară și numai una la cele de iarnă (bronz la bob). Primul titlu olimpic a venit în 1952 la Helsinki (Iosif Sârbu, tir), iar România s-a clasat prima dată între primele 10 țări la 10, ca număr de medalii (13), în 1956, la Melbourne. Cea mai mare performanță s-a înregistrat la Los Angeles, în 1984, locul 2, după SUA, cu 53 de medalii olimpice, din care 20 de aur. Pe sporturi, gimnastica a adunat un total de 72 de medalii (25 de aur). La canotaj avem 19 titluri olimpice din 37 de medalii, iar la atletism, 11 din 35. Alte discipline care au adus medalii sunt: caiac-canoe, tir, scrimă, haltere, box și judo. La sporturile de echipă avem 4 medalii cucerite de echipa de handbal și câte o medalie la rugby și volei. Performanțe unice Este imposibil să menționăm aici fie și numai numele olimpicilor noștri de top, fără a-i nedreptăți pe alții. Totuși, nu putem ocoli câteva realizări de Cartea Recordurilor, care au lăsat fără replică o lume întreagă, Iolanda Balaș a realizat o performanță aproape imposibil de egalat: 150 de concursuri câștigate consecutiv, între anii 1957-1967, depășindu-și propriul record mondial la săritura în înălțime de 14 ori (de la 1,75 până la 1,91 metri). A câștigat titlul olimpic la Roma (1960) și la Tokyo (1964). Ultimul său record a rezistat din 1961 până în 1971; venise însă epoca în care tehnologia începea să ajute tehnica săriturii, iar medicația își făcea efectul din plin. „Revoluție” olimpică pe 18 iulie 1976: organizatorii J0 de la Montreal nu programaseră tabela electronică să afișeze nota 10, așa că pe ecran apărea nota 1,00. Era însă primul 10 într-un concurs olimpic de gimnastică, notă acordată de 7 arbitri. Incredibila și istorica performanță aparținea româncei de 14 ani Nadia Comăneci... Pe cine să mai amintim, pe lângă regretata Lia Manoliu, etern tânărul Ivan Patzaichin ori invincibila Elisabeta Lipă? Poate, la capitolul insolit, dar și fair-play, să-l cităm pe faimosul — astăzi, om de afaceri de mare ținută — Ion Țiriac, cunoscut ca mare tenismen pe plan mondial, dar care a participat la olimpiadă ca hocheist! „în 1960, noi, tovarășii, a trebuit să boicotăm Jocurile Olimpice cu bagajele la ușă, pentru că Germania nu a fost admisă. E nenorocirea vieții mele! A urmat însă Olimpiada din 1964 (Innsbruck, Austria), una dintre cele mai frumoase experiențe pentru mine." Vremuri, oameni, dar și înscrisuri cu litere de aur în cartea eternității. O mică parte din istoria omenirii, deasupra căreia stă nepieritorul îndemn olimpic: „Citius! Altius! Fortius!” — Mai repede! Mai sus! Mai puternic! Pagină realizată de ADRIAN-NICOLAE POPESCU Săptămânalul „Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ MAGAZIN” S.R.L. înmatriculata la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 140/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața sei Libere nr.1, cod. 013701.Are CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BĂTRÂNEANUPreședinte GEORGE CUȘNARENCUAdministrator NICUȘOR DINCĂ - Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.64 Paul Ioan, Dorin Maran, Irina Stoica, Ionel Cojocari, Adrian-Nicolae Popescu ECHIPA DE SERVICIU: Responsabil de număr: Adrian-Nicolae Popescu Secretar de redacție: Gabriela Nițu PUBLICITATE: Tel/Fax: 0722.625.622 DIFUZARE: Tel/Fax: 021.317.89.65 Nicușor Dinca (director) 0722.625.622, Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: Cont: R074 BACX 0000 0030 0016 0000 (LEI) Unicredit Țiriac Bank SA - Sucursala Panduri Cont R 024 BNCB 0072 0496 8985 0001 B.C.R. - Sector 1, București COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BÂTRÂNEANU Președinta a Consiliului de Administrație Tel Fax: 021.317.89.66 GEORGE CUȘNARENCU Redactor șef DOREL DORIAN, ADRIAN HOAJĂ, PAUL IOAN Cititorii din străinătate se pot abona prin Casa Editorială „Magazin” S.R.L. Piața Fresei Libere nr. 1, sector 1, București, România Fax: 021.317.89.66 VA» TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: „MAGAZIN” Gabriela Nițu, Rodica Nițu Redactorii semnatari ai articolelor publicate in revistă sunt direct răspunzători, material și din punct de vedere juridic, pentru exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declină orice responsabilitate. Tiparul: INTACT S.A.J