Magazin, ianuarie-iunie 2017 (Anul 60, nr. 1-26)
2017-01-26 / nr. 4
SĂPTĂMÂNAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT îmbălsămaților Anul care s-a încheiat a adus pentru umanitate un număr de tehnologii ale căror prime aplicații sunt așteptate să-și facă simțită prezența în viitorul apropiat, începând chiar din acest an. Situl Scientific American, preluat de Agerpres, a prezentat un clasament al celor mai spectaculoase tehnologii ale viitorului, de la automobilele autonome (despre care am scris și noi în câteva rânduri anul trecut) și progresele optogeneticii în domeniul neurologiei, până la dezvoltarea sistemelor de inteligență artificială (AI). Iată câteva exemple. Mașinile fără șofer Despre dezvoltarea acestei tehnologii scriam că e promițătoare, dar problemele sunt deocamdată mai mari și mai numeroase decât soluțiile de depășire a lor. Testele mașinilor fără șofer, sau „vehicule autonome” cum sunt ele numite mai pompos, se fac doar în poligoane speciale, nu sunt pregătite pentru ieșirea în traficul „adevărat” și asta din cauza milioanelor de variabile, cărora o mașină fără șofer ar trebui să le facă față, inclusiv a hazardului. Primul deces petrecut chiar cu un asemenea vehicul ieșit pe o autostradă n-a întârziat să apară. Probabil că, după entuziasmul exagerat al testelor de început, acum vehiculele autonome se îndreaptă spre ceea ce se numește „siguranța crescută în trafic”. Cu alte cuvinte, automobilele autonome renunța la visele spectaculoase și se concentrează pe o siguranță a conducerii în trafic în care șoferul nu dispare, ci este înlocuit de un fel de pilot automat (asemănător cu cel din cazul avioanelor) pe unele sectoare ale drumului. Cum în această industrie a automobilului, nu s-au produs revoluții spectaculoase, conceptul de „vehicul autonom” este numit de promotori un fel de „revoluție 2.0”, adică trecerea de la vehicule conduse de oameni la vehicule care se conduc singure. Impactul pe termen lung pe care această nouă categorie de vehicule îl va avea asupra societății în ansamblul său rămâne greu de prevăzut, așa cum e greu de prevăzut dacă proiectul mașinii fără șofer este unul fezabil și va prinde contur vreodată în varianta în care este gândit azi. Și asta în primul rând din cauză că el face apel la folosirea Inteligenței Artificiale și a Internetului care deocamdată nu sunt protejate de o siguranță cibernetică, existând oricând pericolul ca întregul control asupra sistemului să fie preluat de terțe persoane chiar în timpul condusului. Tehnologic, putem vorbi de rezultate încurajatoare, Google, dar nu numai această companie, testând prototipuri de vehicule fără șofer de mai mulți ani. Aceste vehicule sunt capabile să proceseze volume mari de date culese de sistemele radar de la bord, de camerele video cu care sunt dotate, de sistemele cu ultrasunete pentru păstrarea distanței, sistemele GPS și hărțile actualizate online pentru a naviga și pentru a răspunde adecvat și în timp real la situațiile mereu în schimbare din trafic, fără a fi necesară implicarea umană. Numai că trecerea la automobilele care se conduc singure va fi (sau nu) făcută prin implementarea constantă a unor dispozitive și subansambluri din ce în ce mai inteligente pe automobilele obișnuite. Unii producători au dotat deja ultimele generații de automobile cu sisteme de parcare automată, de menținere automată a benzii de mers, frână de urgență sau cu sisteme semi-autonome de control al croazierei. In octombrie trecut, spre exemplu, Tesla Motors a pus la dispoziția clienților care și-au cumpărat automobile Tesla un pachet software a cărui instalare permite o formă limitată de pilot automat. Dar să nu uităm: când vorbim de software implementat trebuie să avem în vedere că el poate fi piratat, adică controlat de alte persoane care pot prelua comenzile vehiculului! Nano-obiecte inteligente în acest domeniu vorbim inevitabil despre ceea ce se numește Internetul Lucrurilor (IL), acele tehnologii care vor să transforme toate dispozitivele casnice în tehnologii inteligente, controlate prin Internet. Acest lucru nu poate fi posibil fără existența senzorilor nano, senzorii la scară nanometrică, suficient de mici pentru a circula prin fluxul sanguin sau pentru a fi integrați direct în materialele de construcție. Aceștia pot conduce medicina, domeniul energetic, dar și multe alte domenii și sectoare, spre o dimensiune cu totul nouă în viitor. Internetul lucrurilor, construit din microsenzori ieftini și microprocesoare cuplate la mici surse de energie și la antene wireless, extinde a cancerului cu rapiditate universul online în afara calculatoarelor și dispozitivelor mobile, spre obiecte de multe ori prozaice cum ar fi termostate, automobile, sisteme de închidere a ușilor și ferestrelor sau chiar sisteme de monitorizare a animalelor de casă. Noi dispozitive din IL sunt anunțate aproape zilnic, iar analiștii se așteaptă ca până în 2020 nu mai puțin de 30 de miliarde de astfel de obiecte inteligente să fie funcționale. Uneori, lucrurile sunt mult mai spectaculoase: unii dintre cei mai performanți nanosenzori din prezent au fost realizați cu instrumentele biologiei sintetice pentru a modifica organisme unicelulare, așa cum sunt bacteriile. Obiectivul în acest domeniu este de a concepe biocomputere simple care să folosească ADN- ul și anumite proteine. Compania Synlogic din Cambridge, Massachusetts (SUA), comercializează deja lanțuri de bacterii probiotice cu capacități computaționale simple ce pot fi folosite împotriva unor afecțiuni metabolice rare. Dincolo de medicină, astfel de nanosenzori celulari pot fi folosiți și în agricultura sau în industria farmaceutică. Numeroși nanosenzori au fost realizați din materiale nonbiologice, așa cum sunt nanotuburile din carbon. Pentru că sunt extrem de mici, nanosenzorii pot colecta informații din milioane de puncte diferite. Controlul wifi al nervilor Susținută și îmbunătățită continuu prin dezvoltarea microcipurilor wireless, optogenetica poate oferi noi căi de trata«Sufletul e ca fierul. Nu poți lucra cu el până nu l-ai încălzit» Nicolae Pargament pentru maladii precum Parkinson sau împotriva depresiei. Apariția domeniului optogeneticii a accelerat substanțial ritmul progresului înregistrat în neurologie. Experimentele au fost însă limitate de problema introducerii luminii adânc în țesutul cerebral. Insă în prezent, o nouă generație de microcipuri ultrasubțiri și foarte flexibile, fiecare dintre ele nu mai mare de un neuron, este testată prin injectare pentru a trece nervii sub control wireless. Astfel de microcipuri minim-invazive pot fi introduse adânc în țesutul cerebral. Domeniul optogeneticii a deschis deja noi uși pentru tratarea unor afecțiuni neurologice precum maladia Parkinson, durerile cronice, cecitate și depresie. Neurochimia creierului este importantă pentru anumite afecțiuni neurologice, motiv pentru care medicamentele pot ameliora simptomele până la un anumit punct. Acolo unde este afectat circuitul electric neuronal de mare viteză, optogenetica propune noi căi de tratament. Spre exemplu, studii recente susțin că, în unele cazuri, terapia noninvazivă cu lumină care blochează anumiți neuroni poate trata durerile cronice, oferind o alternativă binevenită la periculoasele medicamente bazate pe opiacee. Maladiile și disfuncțiile neurologice afectează 1 din 4 oameni la nivel global, iar afecțiunile psihiatrice reprezintă principala sursă de dizabilitate pentru oameni, condiții în care promisiunile aduse de noul domeniu al optogeneticii par mai mult decât fascinante. Femina club ule Dosarele frumuseții „Ritual" de iarnă LEGIUNEA SECRETA Noi tehnologii pentru 2 Pentru dumneavoastră, doamnă După 50 de ani...