Magazin, iulie-decembrie 2017 (Anul 60, nr. 27-52)

2017-09-21 / nr. 38

ipgazin­­ă-mi o insulă! Am preluat titlul unei mai vechi piese muzicale a unui interpret britanic, dar pentru a face trimitere către o realizare de excepție­ nu a vreunei echipe de savanți, ci a locuitorilor unei zone aparținând Scoției, care timp îndelungat au fost foarte afectați de imposibilitatea alimentării cu energie electrică. I­nsula Rigg are doar 9 km în lungime și circa 5 km lăți­me. Ea se alimentează ex­­­clusiv din contul surselor de energie regenerabilă și poate servi drept exemplu despre cum va arăta energetica viitorului. Să ne gândim că aproximativ 20% din populația planetei (1,3 miliarde de oameni) nu au acces la energie electrică. Mulți dintre ei trăiesc în zone greu accesibile și fă­ră infrastructură. Este greu să te co­nectezi la rețea, când ea se află de­parte sau nu funcționează la para­metrii cuveniți, în special de aceea, energia regenerabilă poate fi utilă. Ea înseamnă energie pură și ieftină și nu are nevoie de rețeaua de tran­sport la care sunt conectate stațiile atomice puternice. E necesar prin urmare să folosim panourile solare sau generatoare eoliene mici, cum fac locuitorii insulei Rigg, în 2008, Eigg a devenit prima comunitate din lume care a lansat un sistem energetic autonom, ce folosește apa, vântul și soarele. To­tul a fost realizat de localnici cu propriile lor forțe. In prezent, acolo funcționează patru centrale eoliene ce furnizează 24 kW în rețea, iar panourile solare produc până la 50 kW. Instalarea panourilor solare pe insulă ar putea părea stranie, pen­tru că anual ele nu produc multă energie, în schimb, vara, dau pro­­­ducția de vârf. Pe insulă mai sunt trei hidrocentrale - una de 100 kW și două de 5 și respectiv 6 kW. Un alt fapt insolit este că locuitorii insulei Bigg au implementat acest proiect fără a avea studii sau experi­­­ența în domeniu, între ei ne­existând niciun inginer elec­trician. Există însă și un mare dezavantaj: investițiile sunt mari. Construcția siste­mului a costat 1,66 milioane de lire sterline, o mare parte fiind acordată de Uniunea Europeană. Dar în țările cu o economie mai slabă, unde acest ajutor financiar devine inaccesibil, implementarea unor asemenea proiecte e incompa­rabil mai complicată. De asemenea, pe Bigg există și perioade, mai ales primăvara, când vremea nu „colaborează” și locui­torii insulei sunt nevoiți să includă în rețea câteva generatoare diesel. Totuși, 95% din an, insula folo­sește exclusiv energie curată! y oсо .g paliative Auzim în jurul nostru că, într-o anumită situație, atitu­dinea lui X sau Y nu repre­zintă altceva decât un „palia­tiv temporar”. Cuvântul este folosit corect în contextul respectiv, cu sens evident, figurat dar, din nefericire, atributul adăugat, ad­­­jectivul „temporar”, creează o construcție Greșeala este cau­zu­lată de necunoașterea corectă a substantivului „paliativ”. Acesta este definit de dicționar drept „medicament care atenuează boala fără să o vin­dece, soluție temporară apa­rentă, a unei situații dificile”. Se înțelege că tot greșite sunt asociațiile: „paliativ apa­rent / momentan / provizoriu / vremelnic” și lista ar putea continua. Menționăm totodată că am întâlnit adesea și pro­­­nunția „paleativ”, aceasta nefiind acceptată de dicțio­­­nare. (I.S.) C^s­со pleonastică. Nr. 38 (3117) din 21 septembrie 2017 Săpunul, de la sumerieni la romani Nimeni nu se mai întreabă astăzi, cănd piața cosmeticelor e supraaglomerată de produse de toaletă pentru toate gusturile și buzunarele, cui i-a venit prima dată ideea să prepare ceea ce numim de o vreme încoace săpun. Ei bine, aflați că originea acestuia urcă în timp preț de mai multe milenii. In urmă cu peste 4.500 de ani, în antica Mesopotamie, sumerienii știau să combine în mod surprinzător igiena cu sănătatea, utilizând pentru curățarea hainelor și a pielii același prepa­rat, un amestec de grăsi­me cu carbonat de pota­siu, pe care l-am putea numi strămoșul săpu­nurilor parfumate din zilele noastre. De fapt, era un fel de săpun pri­mitiv, care servea tot­odată la protejarea împo­triva bolilor de piele. Săpunul destinat doar spălării corpului a apărut mult mai târziu.. El a fost folosit numai în acest scop abia din secolul al II-lea d.Chr. Ulterior, în secolul al Illl-lea, a venit rândul arabilor să îmbunătățească substan­țial calitățile acestui produs, adăugându-i mai multe ingrediente noi. Astfel a luat naștere săpunul „dur”, strămoșul celebrului „ Savon de Marseille’’ (săpun de Marsilia) de astăzi. Nu prea e clar de ce Statelor Unite ale Americii li se spune și „țara tuturor posibili­tăților”, dar e logic să ne așteptăm să aflăm și despre aceasta lucruri uimitoare, care poate niciodată nu ne-ar fi trecut prin minte, la fel cum, de altfel, găsim în orice comunitate din lume. Aflați însă despre confrații noștri de peste Ocean că... • în statul Montana, există de trei ori mai multe vaci decât oameni; • un american consumă resurse cât 32 de kenyeni; • unul din trei americani este obez; • prima persoană deținătoare de sclavi în America a fost un negru; • în SU­A, erorile medicale constituie a treia cauză de deces; • dacă ai numai 10 dolari și nicio datorie la bancă, ești mai bogat decât 25% dintre americani; • în fiecare zi, în SUA se servesc 400 km2 de pizza; • 13,27% din americani nu cred că omul a ajuns pe Lună; • 40% din nașteri sunt ale femeilor nemăritate; • în SUA sunt consumate zilnic 22 de milioane de păsări; • unul din 8 americani a fost angajat la McDonald într-o perioadă a vieții sale; • Compania Apple, specializată în calculatoare de înaltă tehnologie, are mai mulți bani decât Trezoreria Statelor Unite; • 42% din jucăriile vândute pe glob sunt cumpărate de părinții americani, deși numai 3,1% dintre copiii lumii trăiesc în Statele Unite; • statul Virginia a dat mai mulți președinți ai SUA decât oricare alt stat american; • numai 31 de state din cele 50 care alcătuiesc SUA au engleza declarată oficial limbă națională, deși majoritatea americanilor vorbesc această limbă. Egi­ptenii antici, „rude” alle eur­openilor­ în secolul 21, e aproape imposibil să susțină cineva cu argumente incontestabile că, într-un anume loc de pe Terra, o anume populație s-a păstrat până azi la fel ca acum două, trei, patru mii de ani. Este și ca­zul unei părți din reprezentanții uneia dintre cele mai uluitoare civilizații multimilenare ale lu­mii noastre: Egiptul antic. Pen­tru prima dată, un grup de cerce­tători a analizat ADN-ul de la un număr mare de mumii, folo­­­sind o metodă pe care o consi­deră sigură, neexistând riscul de contaminare cu ADN-ul altor etnii, într-un studiu publicat în jurnalul Nature Communicati­­­ons, savanții au analizat mate­rialul genetic a 151 de mumii egiptene, care au fost îngropate din 1400 î.Chr. până în 400 d.Chr., potrivit Newsweek. Ei au des­coperit că materialul genetic al mumiilor prezenta mai multe si­­­militudini cu popoarele antice din Orientul Apropiat și al celor de pe coasta estică a Mării Medi­­terane, precum Israelul și Pales­tina, decât cu populația actuală a Egiptului. Analiza mai sugerează că invaziile nu au avut un efect atât de mare asupra bazinului ge­netic decât se credea. Studiul arată și o legătură genetică între egiptenii antici și popoarele neolitice din Asia Mică și Europa. Astfel, cerceta­rea a avut succes acolo unde alte studii asupra ADN-ului mumi­ilor au eșuat. Mumiile provin din situl ar­heologic Abusir el-Meleq, de lângă fluviul Nil (centrul Egip­tului antic). Totuși, deoarece toate mumiile provin din ace­eași zonă, cercetătorii precizea­ză că rezultatele nu pot fi gene­ralizate pentru alte zone din su­dul și nordul Egiptului, care au fost mai mult sau mai puțin afectate de cuceriri și invazii. Pagină realizată de ADRIAN-NICOLAE POPESCU 4 Săptămânalul „Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ „MAGAZIN” S.R.L. Г -п­-У.­-П înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 1/40/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața Presei Libere nr.1, cod. 013701. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BA­TRÂNEANU - Președinți GEORGE CUȘNARENCU - Administrator NICUȘOR DINCA - Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.65 Paul Ioan, Irina Stoica, Ionel Cojocaru, Adrian-Nicolae Popescu Responsabil de număr: Adrian-Nicolae Popescu Secretar de redacție: Gabriela Nițu PUBLICITATE: Tel.: 0722.625.622 DIFUZARE: Tel./Fax: 021.317.89­65 Nicușor Dinca (director)­­ 0722.625.622, Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: Cont R074BACK 0000 0030 0016 0000 (LEI) Unicredit Țiriac Bank SA - Sucursala Panduri Cont R024 BNCB 0072 0496 8985 0001 BCR. — Sector 1, București COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU Președinta a Consiliului de Administrație Tel.­Fax: 021.317.89.66 GEORGE CUȘNARENCU Redactor-șef ADRIAN HORJA, PAUL IOAN, MELANIA CONSTANTINIU Cititorii din străinătate se pot abona prin Casa Editorială „Magazin” S.R.L. Piața Presei Libere nr. 1, sector 1, București, România Fax: 021.317.89.66 . Redactorii semnatari ai articolelor publicate in revistă sunt direct răspunzători, material și din punct de vedere juridic, pentru exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista iși declina orice responsabilitate. TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: „MAGAZIN” Gabriela Nițu,­­ Rodica Nițu , Tiparul: TIPOMEDIA PROD S.R.L. A

Next