Magazin, iulie-decembrie 2017 (Anul 60, nr. 27-52)

2017-10-19 / nr. 42

Timiditatea arborilor De obicei, când mergem printr-o pădure, suntem foarte atenți la spectacolul feeric ce ni se așterne, realmente, la picioare, pajiști verzi cu zeci și zeci de frunzulițe crude, decorate din belșug cu petalele multicolore ale florilor sălbatice, dar și alte vegetale precum ciupercile ori chiar fragmente de crengi rupte, de forme care ne stimulează imaginația. P­rea rar ne întrebăm ce­­ se întâmplă și sus, la vârfurile vii ale crengi­lor arborilor, care duc și ele o viață nebănuit de bogată și de surprinzătoare. Poate că unii au auzit despre stra­niul fenomen numit „timiditatea vârfurilor”, încă un mister pentru cercetătorii naturii vii. El stă mărturie capacității unor copaci de a menține - am îndrăzni să spunem chiar intenționat, conș­tient - o anume distanță între vâr­furile crengilor lor cele mai vigu­roase, iar surpriza șocantă e că nu o fac deloc la întâmplare. Ei cre­ează astfel o „fantă de timiditate” ce măsoară de regulă între 10 și 50 de centimetri. Fotografiile realizate de cer­cetători în acest sens arată cum această „timiditate” constituie o trăsătură clară și neregulată ce ia forma unei veritabile opere de artă naturale. Acest comporta­ment vegetal a fost remarcat prin anii 1920 și a fost apoi nevoie să treacă alte câteva decenii pentru ca acest concept să se impună, mai întâi în Australia. Ulterior, el a fost foarte puțin studiat, ceea ce a permis perpetuarea misterului. Ceea ce totuși se știe este că „timiditatea” nu afectează chiar toți arborii și că se manifestă deopotrivă la nivelul vârfurilor crengilor, dar și la cel al rădăci­nilor. Fără a se găsi explicații, s-a observat însă că uneori sunt „timide” doar crengile, nu și rădăci­nile. Sau invers. Până la depistarea unor ex­plicații plauzibile, se emit deocamdată ipo­teze și speculații. Unii cercetători cred că e vorba despre o ati­tudine defensivă care vizează reducerea răs­pândirii insectelor dău­nătoare între arbori. Alții invocă chiar o anume „prudență” a acestora, o protecție împotriva eventualelor ruperi și fisuri ce s-ar putea produce dacă un arbore afectat cade peste altul, vecin cu el; în fine, se crede și că prin ținerea la distanță a vârfurilor crengilor, arborii nu vor decât să optimizeze astfel expunerea la lumina diurnă, făcând astfel mai eficace procesul de fotosinteză. Dar până când „atoateștiutorul” om va reuși să explice astfel de enigme ale lumii vegetale, suntem obligați să recu­noaștem că și arborii sunt ființe vii, înzestrați fiind chiar cu un anume gen de rațiune și inteligență. Prietenul rubricii noastre, Iuliu Pop ne întreabă cum se spune „a administrației” sau „al administrației”. Ambele forme sunt corecte. Depinde însă de contextul în care sunt folosite, în cazul articolului posesiv­­genitival, care ar pune probleme cititorului nostru, amintim că acordul acestuia se face în gen și număr cu obiectul posedat, nu cu posesorul. Spunem astfel: „băiat al mamei”; „fetiță a tată­lui”; „băieți ai mamei”; „fetițe ale tatălui”; „băieți ai părinților”; și tot așa. Este clar că în situația res­pectivă spunem „raport al admi­nistrației” și „hotărâre a admi­nistrației”, respectiv „raporturi ale administrației”, „hotărâri ale administrației” sau „funcționari ai administrației”. Formulele acestui articol sunt „al”, „a”, „ai”, „ale”. Ei pot lipsi când substantivul care de­numește obiectul posedat pri­mește articolul hotărât: „raportul administrației” „hotărârea administrației” etc. (I.S.) Nr. 42 (3121) din 19 octombrie 2017 în circa 30 de ani, deo­­dorantul a devenit accesoriul indispensabil toaletei indivi­duale în Franța. Potrivit unui studiu Kantar Media, 85% din francezii de peste 14 ani folosesc un deodorant, față de 91 % în SUA și numai 3% în China; 53,7% din acești 42 de milioane de utilizatori sunt femei, aerosolii rămâ­nând forma de o privilegiată pentru ambele sexe (58,5%). Dar, de fapt, de când se folo­sește deodorantul? Marca americană Mum a creat în 1888 primul deodo­rant antibacterian sub forma unei creme. Primul antipers­­pirant a apărut apoi în 1903 sub marca Everdry, însă aceste produse iritau pielea și deteriorau îmbrăcămintea, iar în plus nimeni nu resim­țea cu­ adevârat nevoia să se parfumeze la subsuori. In 1912, o studentă din Ohio a decis să comercializeze un lichid inventat de tatăl său, chirurg de meserie, pentru ca mâinile acestuia să nu mai transpire în fața mesei de operație. L-a numit Odo­­rono (de la... exclamația „Odor? Oh, no!”). Deși suferea de aceleași deficiențe ca și predecesorii săi, produsul a fost plasat pe o pistă de promovare menită să creeze nevoia folosirii lui. Interesant este că, începând din 1914, femeile au fost primele vizate, însă cu slo­­gane mai mult decât șocante, inacceptabile astăzi: „Fru­moasă, dar idioată, ea nu a învățat niciodată prima re­gulă a șarmului de lungă du­rată!” Totuși, și după ce deodo­rantul a cucerit piața france­ză în anii 1960, publicitatea a rămas la fel de agresivă. Astăzi, ea vehiculează două tipuri de mesaje: noțiunea de prospețime pentru femei, respectiv cea de seducție și atracție sexuală pentru băr­bați, în special după apariția mărcii Axe în 1983. Albinele știu să numere ! Unele dintre cele mai inte­ligente vietăți terestre sunt - să nu vă mire! - nu mamifere ori animale mai evoluate anato­mic, ci micuțele albine, adevă­rați savanți ai lumii lor și nu de puține ori modele magistrale urmate chiar de om. Albinele par să înțeleagă conceptul de zero, devenind astfel primele nevertebrate care reușesc aceasta, în afară de specia umană, mai sunt alte câteva ani­male care pot în­țelege conceptul de zero. Cimpan­zeii și maimuțele, spre exemplu, pot considera zero ca pe o cantitate a­­tunci când sunt învățate acest lu­cru. Conceptul de zero nu este unul foarte ușor, iar copiii mici în­vață acest număr doar după ce învață altele. Albinele par a fi candidați cu șanse mici să intre în acest club select, însă acestea au cu certitudine anumite aptitudini legate de numere, un studiu din trecut arătând că ele pot chiar să numere până la patru! Pentru a descoperi dacă albi­nele pot să înțeleagă conceptul de zero, Scarlett Howard de la RMIT University din Melbour­ne și colegii săi au antrenat in­sectele pentru a realiza dife­rența dintre două numere. Aceștia au creat platforme cu un număr divers de forme așezate pe ele, de la una la pa­tru. Pe una dintre platforme, albinele primeau o soluție de sucrozâ dulce, iar pe cealaltă, o soluție de chinină cu un gust rău. Aceasta s-a întâmplat de­oarece studiile anterioare au arătat că albinele învață mai re­pede dacă nu sunt doar recom­pensate când au dreptate, ci și dacă sunt „pedepsite” pentru alegerile greșite. Cercetătorii au antrenat al­binele să asocieze o platformă cu mai puține forme cu recom­pensa dulce, până ce alegeau corect în 80% din cazuri. Apoi, ele au fost puse la noi încer­cări, pentru a se confirma că răspund la numărul de forme și nu la înfățișarea acestora. Când li s-a dat de ales între două sau trei forme și zero forme, albi­nele au ales zero de cele mai multe ori. într-un alt experiment, alte albine au fost antrenate similar, dar aveau de ales între a ateriza pe o platformă cu zero obiecte sau cu 1­6 obiecte. Ele au ales constant zero, dar cu cea mai puțină precizie și cu ceva mai mult timp de gândire când a doua opțiune era mai degrabă 1 decât 6. Faptul că distanța nu­merică dintre cele două can­tități le pune pe gânduri pe albine în anumite situații arată că acestea înțeleg că zero este un număr. Astfel de experi­mente sugerează că albinele în­țeleg cifra zero, dar încă nu es­te clar de ce au această abili­tate. Pagină realizată de ADRIAN-NICOLAE POPESCU (Я [UNK] 4 Săptămânalul „Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ .MAGAZIN” S.R.L. Т77 [UNK]Т.I înmatriculata la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 1­40/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața Presei Libere nr.1, cod. 013701. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BA­TRÂNEANU - Președintă GEORGE CUȘNARENCU­­Administrator NICUȘOR DINCA - Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.65 Paul Ioan, Irina Stoica, Ionel Cojocaru, Adrian-Nicolae Popescu Responsabil de număr: Ionel Cojocaru Secretar de redacție: Gabriela Nițu PUBLICITATE: Tel.: 0722.625.622 DIFUZARE: TeL/Fax: 021.317.89­65 Nicușor Dinca (director)­­ 0722.625.622, Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: Cont R074BACK 0000 0030 0016 0000 (LEI) Unicredit Țiriac Bank S.A. - Sucursala Panduri Cont: R024 BNCB 0072 0496 8985 0001 B.C.R. - Sector 1, București COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU Președinți­a Consiliului de Administrație Tel.­Fax: 021.317.89.66 GEORGE CUȘNARENCU Redactor-șef ADRIAN HOAJÄ, PAUL lOAN, MELANIA CONSTANTINIU Cititorii din strainatate se pot abona prin Casa Editoriala „Magazin” S.R.L. Piața Presei Libere nr.1, sector 1, București, România Fax: 021.317.89.66 Redactorii semnatari ai articolelor publicate in revistă sunt direct răspunzători, materia­ și din punct de vedere juridic, pentru exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declină orice responsabilitate. TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATA: „MAGAZIN” Gabriela Nițu, Rodica Nițu Tiparul: TIPOMEDIA PROP S.R.L. JJ

Next