Magazin, ianuarie-iunie 2020 (Anul 63, nr. 1-21)
2020-01-16 / nr. 3
SERIE NOUĂ -1485 • ANUL LXIII • 16 IANUARIE 2020 • 16 PAGINI • 2,5 LEI 3 (3235) E-mail: redactia.revistamagazin@yahoo.com • redactia.revistamagazin@gmail.com WhatsApp: 0722.625.622 SAPTAMANAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT Femma club Pentru dumneavoastră, doamnă Cafeaua și... longevitatea Dosarele frumuseții „Urmele emoțiilor I STUDIU PUBLICAT RECENT ÎN REVISTA NATURE anunțĂ că cercetătorii de la Google, companie care a inventat motorul de căutare folosit azi pe întreaga planetă, au ajuns la stadiul „supremației cuantice”, o reușită care „ar putea schimba istoria proceselor de calcul". La ce ar folosi, totuși, această supremație? înainte de publicarea studiului Google în revista Nature, care pomenea despre performanța unui computer cuantic care a reușit „să efectueze o operațiune de calcul pe care computerele obișnuite nu sunt capabile să o execute”, au existat mai multe zvonuri și chiar întrebări legate de „supremația” anunțata doar pe câteva situri obscure. Cu două zile înainte ca studiul sâ fie publicat în Nature, analizând informațiile apărute pe un sit al NASA, înainte de a fi eliminate din pagina, compania IBM a susținut câ „studiul este eronat deoarece Google a supraestimat dificultatea sarcinii și cât timp i-ar lua unui computer clasic să o realizeze. In plus, cercetătorii IBM criticaseră anterior anunțul Google cu privire la reușita, sugerând că „noua descoperire nu este atât de profundă cum se promisese”. Rezervele par îndreptățite deoarece cercetătorii de la IBM sunt ei înșiși implicați în realizarea unor computere cuantice. Iar cât privește sintagma „supremație cuantică”, ea a atras, de asemenea atenția, mai întâi din cauza asemănării cu sintagma „supremația alba” (un concept care se referă la un sistem politic sau socio-economic în care oamenii albi se bucură de un avantaj/privilegiu structural asupra altor grupuri etnice, atât la un nivel colectiv cât și individual, cât și pentru faptul „că ar putea încuraja raportarea la tehnologia cuantică”. Este sau nu este? Nebăgând în seama rezervele unora sau altora din lumea MUREȘ TÂRGU-MUREȘ științifică, totuși, Google anunța în studiul din Nature ca „supremația cuantică marchează primul pas într-un domeniu despre care cercetătorii susțin ca ar putea schimba lumea”. „Primul pas” înseamnă că aceste „computere cuantice sunt capabile să execute sarcini mult mai rapid în comparație cu cele obișnuite utilizate în prezent și ar putea modifica în mod fundamental ceea ce se cunoaște despre capacitatea mașinilor de calcul”. Și ca sa înțeleagă toata lumea, concluzia studiului Google susține că „Sycamore, computerul utilizat de ei, este capabil să efectueze în 200 de secunde o sarcină care ar dura aproximativ 10.000 de ani pe un sistem obișnuit”. Super-viteza lui Sycamore „în comparație cu toți algoritmii clasici cunoscuți este o realizare experimentala a supremației cuantice pentru această sarcină de calcul specifica, anunțând o paradigmă de calcul mult așteptată”, mai susțin cei de la Google în Nature: întrebarea valida, dincolo de performanță, este care ar fi utilitatea acestei „supremații cuantice”? Dupa cum se prezintă lucrurile, evidențiate și de unele publicații, „sarcina utilizata de cercetătorii Google pentru a-și testa sistemul este deocamdată inutila, iar funcția sa principala este de a genera numere aleatorii. Insă, este prima dată când orice sarcina de acest fel a fost demonstrată cu succes și ar putea duce foarte curând la aplicații mai practice, susțin cercetătorii”. în postarea de pe blogul propriu, echipa cuantică a IBM mai spunea ca afirmația Google de supremație cuantica a fost defectuoasă, deoarece procesorul cuantic Sycamore nu a depășit deocamdată capacitățile computerelor clasice, adâugând: „Pentru ca sensul inițial al termenului supremație cuantică, propus de profesorul CalTech, John Preskill în 2012, urma să descrie punctul în care calculatoarele cuantice pot realiza lucruri pe care calculatoarele clasice nu le pot face, un prag pe care Sycamore nu l-a atins”. Cu toate acestea, specialiștii de la Google sunt convinși că „ne aflăm la doar un algoritm creativ distanță de aplicațiile valoroase pe termen scurt”. Și care ar fi acestea? Deocamdată, „supremația cuantica” e la nivelul promisiunilor. „De exemplu’ В [UNK] cum calculul cuantic va ajuta la proiectarea de noi materiale - baterii ușoare pentru mașini și avioane, catalizatori noi pentru îngrășământ mai eficace (un proces care produce astăzi peste 2 la sută din emisiile de carbon COMPUTERUL SYCAMORE ESTE CAPABIL SA EFECTUEZE ÎN 200 DE SECUNDE O SARCINĂ CARE AR DURA APROXIMATIV 10.000 DE PE UN SISTEM OBIȘNUIT din lume) și medicamente mai eficiente. Atingerea capacităților de calcul necesare va necesita încă ani de muncă grea și inginerie științifica. Dar acum vedem clar o cale și suntem dornici sa mergem mai departe”, au ținut sa precizeze cercetătorii de la Google. Un război pe qи biți ШиПШ^Ш1ШШШвиШШи1ШШШШЯ1ШиЁ1вШ1Ш^иШ1^Ш Dincolo de reușita Google și de rezervele IBM, se pare ca lupta pe piața supercomputerelor e în plină desfășurare. In proiectul de studiu apărut online, înainte de publicarea în Nature, specialiștii de la Google explicau ca ei au formulat o problemă de statistica matematică atât propriului prototip cuantic timbre cât și celui mai rapid supercomputer din lume numit Summit, al cercetătorilor de la Laboratorul Național Oak Ridge, SUA. Studiul Google estima că procesorul cuantic al lui Sycamore poate calcula în 200 de secunde o sarcina pentru care supercomputerele de azi ar avea nevoie de aproximativ 10.000 de ani. Totuși, IBM care a fost implicata și în dezvoltarea supercomputerului Summit susține că „supercomputerul ar fi putut să realizeze calculele în doua zile și jumatate și, eventual, chiar mai rapid, dacâ i s-ar fi acordat mai mult timp pentru a perfecționa implementarea. Deși acest lucru nu ar face totuși Summit-ul mai rapid decât Sycamore, în definiția sa originala a „supremației cuantice”, Preskill afirma că un computer cuantic va trebui să facă ceva ce este imposibil pentru un computer, pentru a se spune că a atins acest reper. „Deși s-a atins un punct de reper, este foarte, foarte departe de a fi un computer cuantic care poate calcula orice este util”, scria fizicianul Jonathan Oppenheim de la University College London, referitor la Sycamore. „Calculatoarele cuantice nu sunt „supreme” în comparație cu computerele clasice, doar din pricina unui expeNriment de laborator conceput pentru a implementa în mod esențial (și aproape sigur exclusiv) o procedura foarte specifică de eșantionare cuantica, fara aplicații practice”, scria și directorul de cercetare de la IBM, Dario Gil, într-o declarație trimisa câtre Science News. IBM este preocupat sa-și dezvolte propria linie de calculatoare cuantice, iar cercetătorii de aici preferă să vorbească nu despre „supremația cuantica”, ci despre „avantajul cuantic”, pe care îl definesc drept „punctul în care aplicațiile cuantice oferă un beneficiu semnificativ și practic dincolo de ceea ce sunt în stare computerele clasice”. Reușita lui Sycamore nu trece acest standard. GEORGE CUȘNARENCU