Magazin, ianuarie-iunie 2020 (Anul 63, nr. 1-21)
2020-03-26 / nr. 13
Nr. 13 (3245) din 26 martie 2020 Animale deștepte în mentalitatea noastră, a oamenilor, s-a înfipt solid ideea că un etalon al prostiei și al lipsei de civilizație este animalul, oricare are acesta. S -au inventat și o sumedenie de expresii și zicale care ilustrează aceasta pretinsă superioritate humanoidă față de celelalte vietăți, numai că prea puțin cunoaștem despre abilități și dovezi de inteligență genială - izvorâtă sau nu din instinct - ale multor necuvântătoare de la care am putea lua lecții. Da, recunoaștem calități ale albinelor și caracatițelor, ale câinilor și furnicilor, ale delfinilor, lupilor și așa mai departe. Dar сi-ați zice de mult blamatul porc? O fi el sau nu, măcar puțintel, acolo, deștept? Mai multe tipuri de experimente, realizate pe reprezentanți ai acestei specii asimilate în mintea noastră cu grătarul, au demonstrat că porcul are o inteligență destul de evoluată. De pildă, el a dat dovadă de memorie pe termen lung, care îi permite să își amintească evenimente trecute, dar și să anticipeze ceea ce urmează să se întâmple, condiții în care efectiv reacționează pe baza propriei sale experiențe. De asemenea, porcii au un sistem social complex și structurat, la fel ca între indivizii aceleiași rase ori între unele animale și oameni. Mai mult decât atât, un experiment cu totul aparte a dovedit că, plasat în fața unui ecran și dotat cu un joystick, un porc este capabil să miște cursorul către un loc bine precizat. Este o formă de inteligență care plasează porcul foarte aproape de câine, de exemplu. Nu în ultimul rând, porcul se poate „descurca” pentru a ieși dintr-un labirint simplu și atenție! - are o personalitate cu certitudine distinctă! Identificarea poziționării terestre a unui vehicul, aparat, obiect, persoană, prin intermediul semnalelor satelitare, se află pe cale de a porni într-o interesantă aventură cosmică. NASA lucrează la dezvoltarea unui instrument similar binecunoscutului GPS pentru a cartografia Luna, o tehnologie care trebuie să fie capabilă de a funcționa fără utilizarea recepției prin sateliți aflați pe orbită circumterestră. Obiectivul principal urmărit astfel este de a optimiza munca astronauților în timpul viitoarelor misiuni selenare. în această idee, agenția și-a declarat deja intenția de a trimite o femeie pe Lună până în anul 2024, în cadrul misiunii Artemis, iar în orice situație, un dispozitiv de orientare acolo, „sus”, e mai mult decât binevenit. Aflați în reverul lor selenar, astronauții vor ști ce cale să urmeze pentru a ajunge, de pildă, de la Oceanul Procellarum la Marea Liniștii. Este o muncă titanică, întrucât, dacă pe Terra un GPS ne poate indica unde ne aflăm cu o precizie de câțiva metri, Luna nu este înconjurată de sateliți de comunicație, pentru a se urmări performanțe similare. Pe Pământ, timpul necesar să ne parvină semnalele de pe orbită este de o fracțiune de secundă, în timp ce pe Lună se poate ajunge la o secundă și jumătate. Pare rezonabil, dar maniera în care sistemele de recepție și tratament trebuie construite va fi puternic afectată. Astfel a apărut ideea unui GPS autonom selenar. NavCube lunar ar fi numele său și va fi testat pe zboruri în direcția satelitului planetei noastre. Totodată, facilitarea viitoarelor misiuni lunare va beneficia și de ajutorul unui nou orologiu atomic, de asemenea proiectat de NASA. GPS selenar Despre accente. Un lucru mai ciudat în vorbirea unora dintre noi este folosirea absolut aiuritoare a unor cuvinte accentuate altfel decât s-a obișnuit ani la rând. Unul dintre acestea este „prevedere”, accentuat, prevedere, mai ales la plural. Nu înțelegem de ce, pentru că, în cazul cuvintelor compuse se menține accentul cuvântului de bază. Un altul este „vector” a cărui pronunțare vector, nu o putem explica decât ca o influență din altă limbă slavă sau germanică, dar nu putem garanta că acesta este adevărul. Cel mai mult ne supără cuvântul „deunăzi”, pronunțat în patru silabe de-u-nă-zi, cu accent pe ultima silabă când toate dicționarele arată clar că în cazul respectiv avem numai trei silabe de-ună zi cu accentul pe u. Asta ca să nu mai vorbim de atât de popularul „bojdeucă” din trei silabe: bojdeucă și nu patru cum obișnuiesc unii vorbitori, boj-deucă. Pentru acesta din urmă ar fi suficient ca și fără dicționar, respectivii să fie atenți la orice emisiune culturală în care se vorbește despre Ion Creangă. (I.L.) Nicio legătură cu miliția noastră din așa-numita „epocă de aur” într-un articol precedent despre tabloul supranumit ,flondul de noapte ” al marelui pictor olandez Rembrandt, am făcut o referire pasageră la aceste formațiuni apărute în veacul al XVII-lea în Țările de Jos, care se aflau într-un incredibil progres economic datorat în primul rând comerțului și manufacturilor. Orașele adunau rapid bogății fabuloase, condiție în care, desigur, era nevoie ca toate aceste bunuri să fie apărate cât mai eficient. Astfel au luat naștere acele Schutterijen (milițiile urbane), alcătuite din cetățeni înarmați care protejau localitățile de amenințările armate din exterior și, la nevoie, ajutau la stingerea incendiilor. în Evul Mediu, securitatea urbană era asigurată de unitățile de trăgători numite Schuttergilden, cu funcții militare, sociale, dar și religioase, întrucât aveau un altar al lor în biserica parohială. La bază se aflau corpurile de ofițeri recrutați din elitele politice locale, însă toți bărbații valizi erau obligați să servească în rândurile milițiilor, cu excepția celor ce aveau interdicția de a purta arme, din rațiuni religioase, privilegiu compensat totuși printr-o sumă de bani. Schütter (milițianul) și burger (cetățeanul burghez) erau deseori „interșanjabili”. Unii dintre ei erau inspirați de Machiavelli, în dorința lor de a apăra afacerile și privilegiile orașului. Nici democrați, nici revoluționari, ei delegau gestiunea politică a urbei către elitele locale. Când însă crizele se acutizau, se transformau în purtători de cuvânt în privința revendicărilor politice ale clasei urbane: adunări publice pentru a culege doleanțele cetățenilor, redactarea de petiții și chiar de pamflete etc. Totuși, numeroși bărbați refuzau să întoarcă armele împotriva concetățenilor lor, în special în timpul mișcărilor iconoclaste. Milițiile urbane au dobândit însă un rol atât de important, încât Olanda le-a cedat posibilitatea de a interveni în caz că revoltele afectau afacerile statului. Astăzi însă îi putem admira pe unii dintre acești bravi militari... civili organizând sărbători, antrenându-se la tir, jucând diverse jocuri datorită unor pictori de talie mondială. Fiindcă își puteau permite să-i plătească pe aceștia cu generozitate! Pagină realizată de ADRIAN-NICOLAE POPESCU Milițiile „secolului de aur” Săptămânalul „Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ „MAGAZIN" S.R.L. »magazin _________ înmatriculata la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 1 40/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața Presei Libere nr.1, corp C3, etaj 1, cam. 49-52, cod. 013701. REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.65 CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: Responsabil de număr: COLEGIUL ECATERINA BÂTRÂNEANU -Ionel Cojocaru DE REDACȚIE: Președintă Secretar de redacție: ECATERINA GEORGE CUȘNARENCU -Gabriela Nițu BÂTRÂNEANU Administrator NICUȘOR DINCA - Administrator PUBLICITATE: Tel.: 0722.625.622 GEORGE CUȘNARENCU Redactor-șef Irina Stoica, Gabriel Tudor, Unicredit Bank S.A. - Sucursala Panduri ADRIAN HORJA, Ionel Cojocaru, Cont. R024ANCB 0072 0496 8985 0001 PAUL IOAN, Adrian-Nicolae Popescu B.C.R. — Sector 1, București MELANIA CONSTANTINIU ISSN 0258-1523 DIFUZARE: Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia.revistamagazin@yahoo.com Nicușor Dinca (director) 0722.625.622. Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: ContR074BACK 0000 0030 0016 0000 (LEI) Președintă a Consiliului de Administrație Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia.reviaamagazin@yahoo.com Cititorii din strâinatate se pot abona prin Casa Editoriala,Magazin” S.R.L. Piața Presei Libere nr. 1, sector 1, corp C3, etaj 1, cam. 49-52, sector 1, București, România Tel: 021.317.89.65 E-mail: redactia.revistamagazin@yahoo.com 4 Redactorii semnatari ai articolelor publicate în revista sunt direct răspunzători, material și din punct de vedere juridic, pentru exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declina orice responsabilitate. TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: *4 „MAGAZIN” GaBRIeLa Nițu, Rodica Nițu TIPaRul: TIP CART IDEA STUDIO S.R.L. JJ