Magazin, ianuarie-iunie 2021 (Anul 64, nr. 1-25)

2021-01-14 / nr. 2

N RECENT STUDIU, ROD AL UNEI NOI ANALIZE GE­NETICE A ZECI DE RES­TURI FOSILE ANTICE сo­lectate în întreaga Europă, scoate la iveală teoria conform căreia „unii dintre primii locuitori ai Europei au dispărut în mod misterios spre sfârșitul ultimei ere glaciare și au fost în mare parte înlocuiți de alții”. Ar fi vorba despre o „răstur­nare” genetică, probabil rezulta­tul unei schimbări rapide a cli­mei, la care locuitorii anteriori ai Europei nu s-au putut adapta suficient de repede, a declarat coautorul studiului. Cosimo Posth, specialist în arheogene­­tică la Universitatea din Tübin­gen din Germania pentru Live Science. Se pare că „schimbarea tem­peraturii în acea perioadă a fost enormă în comparație cu schim­bările climatice care au loc în se­colul nostru”, declara Posth. „Tre­buie să vă imaginați că și mediul s-a schimbat destul de drastic.” Un arbore genealogic încâlcit Europa are o lungă și încâl­cită moștenire genetică. Studiile genetice din ultimul deceniu au arătat că primii oameni moderni care s-au revărsat din Africa, un­deva între 40.000 și 70.000 de ani în urmă, s-au împerecheat cu neandertalienii locali, ceea ce-i face pe cercetători să afirme că 1,5 până la 2,1 la sută din ADN-ul oricărui om care locuiește în afa­ra Africii de astăzi, are origine neandertaliană. Rămânea însă neclar când, mai exact, a avut loc încrucișarea dintre oamenii moderni și nean­­dertalieni. Estimările anterioare ale acestor evenimente au va­riat. Un răspuns mai precis pri­vind acest moment, rezolvând misterul, a venit o dată cu anali­za unui fragment de coapsă des­coperit în apropierea așezării SERIE NOUĂ - 1531 • ANUL LXIV • 14 IANUARIE 2021 • 16 PAGINI • Nr. 2 (3281) LEI3 E-mail: redactia.revistamagazin@yahoo.com • redactia.revistamagazin@gmail.com WhatsApp: 0722.625.622 SAPTAMANAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT CUM AU DISPĂRUI­T Femina club Pentru dumneavoastră, doamnă Fascinația pietrelor prețioase Dosarele frumuseții Măști naturale Usta-Ishim din vestul Siberiei, în urma calculelor, s-a ajuns la concluzia că vârsta osului bărba­tului este de aproximativ 45.000 de ani. „Acesta este cel mai vechi om modern datat direct din afa­ra Africii și Orientului Mijlociu și cel mai vechi (genom) modern uman care a fost secvențiat”. Și atunci, cum a dispărut a­­ceastă linie genetică? Câteva lu­cruri au contribuit de-a lungul timpului. La începutul revoluției agri­cole, petrecută cândva cu 10.000-12.000 de ani în urmă, cultiva­torii din Orientul Mijlociu au migrat în Europa, înlocuindu-i treptat jie vânătorii-culegători nativi. în urmă cu aproximativ 5.000 de ani, călăreții nomazi numiți Yamnaya au ajuns în Eu­ropa venind din stepele Ucrainei și s-au amestecat cu populația na­tivă. Și cum asta n-ar fi fost de a­­juns, linia genetică a unui alt grup de europeni antici s-a trans­format în mod misterios în urmă cu aproximativ 4.500 de ani, după cum susținea un studiu din 2013 publicat în revista Nature Communications. Adevărul este că se știa rela­tiv puțin despre migrația umană în Europa în perioada cuprinsă între prima migrație din Africa și sfârșitul ultimei ere glaciare, cu aproximativ 11.000 de ani în urmă. In acea perioadă, vastul strat de gheață Weichselian aco­perea o mare parte din nordul Europei (se întindea din Munții Scandinavi, nordului Germaniei, Poloniei și nord-vestul Rusiei), în timp ce ghețarii din Pirinei și Alpi blocau traversarea dinspre est spre vestul continentului. Linii genetice pierdute Pentru a obține o imagine cât mai bună a moștenirii gene­tice a Europei în timpul acelei perioade, Posth și colegii săi au analizat ADN-ul mitocondrial, material genetic transmis de la mamă la fiică, extras din rămă­șițele a 55 de fosile umane dife­rite, cu o vârstă cuprinsă între 35.000 și 7.000 de ani, provenind din mai multe zone ale continen­tului, din Spania până în Rusia. Pe baza mu­tațiilor, a modi­ficărilor acestui ADN mitocon­drial, geneticie­nii au identificat populații geneti­ce mari, sau su­­per-haplogrpuri, care au strămoși comuni îndepăr­tați. „Practic, toți oamenii moderni din afara Africii, de la Europa până la nordul Americii de Sud, aparțin acestor două super-haplogrupuri care sunt M sau N”, afirmă Cosimo Posth. ^ In zilele noastre, toată lumea de origine europeană are haplo­­tipul N mitocondrial, în timp ce subtipul M este comun în toată Asia și Australiasia. Echipa a constatat că la oa­menii antici, haplogrupul M a predominat până acum apro­ximativ 14.500 de ani, când a dispărut în mod misterios și brusc. Haplotipul M existent la vechii europeni, care nu mai există astăzi în Europa, avea un strămoș comun cu purtătorii moderni de haplotip M, în urmă cu aproximativ 50.000 de ani. 99 ȘTIM CÂND AU DISPĂRUT DINOZAURII, DAR CÂND ȘI MAI ALES CUM AU DISPĂRUT PRIMII EUROPENI, EUROPENII ANTICI, ESTE UN MISTER. UN STUDIU RECENT ÎNCEARCĂ SĂ RĂSPUNDĂ LA ACESTE ÎNTREBĂRI. NUCLETOUCH Analiza genetică a relevat, de asemenea, că europenii, asia­ticii și australienii ar putea să provină dintr-un grup de oameni care au venit din Africa și s-au dispersat rapid pe întregul conti­nent european, nu mai devreme de 55.000 de ani în urmă, afir­mau cercetătorii din 2016, studiu publicat în revista Current Biolo­gy- Refugiul climatic Echipa de cercetători apre­ciază că această migrare ar fi pu­tut fi cauzată de schimbări cli­matice dramatice. In plină eră glaciară, cu aproximativ 19.000- 22.000 de ani în urmă, oamenii s-au adăpostit în „refugiul” cli­matic european, în regiunile eu­ropene fără gheață, cum ar fi Spania actuală, Balcanii și sudul Italiei, afirmă Posth; în același timp, populațiile care au supraviețuit în locuri aflate mai în nordul continen­tului s-au redus dramatic. Apoi, în urmă cu aproxi­mativ 14.500 de ani, temperatu­ra a crescut semnificativ, tundra a cedat locul pădurilor și multe specii de animale cum ar fi mamuții lânoși și tigrii cu dinți sabie, au dispărut din Eurasia, este de părere cercetătorul. In­diferent de motiv, populațiile deja mici aparținând haplogrupului M nu au reușit să supraviețuiască acestor schimbări climatice în habitatul lor, iar o nouă popu­lație, purtând subtipul N, a înlo­cuit grupul M din epoca de gheață, presupun experții. Cum exact s-au petrecut aces­te înlocuiri rămâne, deocamda­tă, un mister. O posibilă explica­ție ar fi că „noua genera­ție de europeni să provină din refugia­ții din sudul Europei, care erau conectați la restul Europei, odată ce gheața s-a retras”, este de pă­rere Posth. Emigranții din sudul Europei ar fi fost, de asemenea, mai bine adaptați la condițiile de încălzire din Europa centrală, a mai adăugat el, în fine, cel mai important lu­cru pe care îl știm de acum des­pre noi, europenii, este acesta: facem parte din haplotipul N mi­tocondrial. Cel puțin, în teorie, GEORGE CUȘNARENCU

Next