Milcovul, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 35-49)
1968-10-19 / nr. 37
V Imperative agricultură ■ Recoltatul porumbului nu suferă aminare! ■ Fiecare oră și zi bună de lucruj folosite pentru terminarea grabnică a insămințatului! ■ Mecanizatori! Asigurați un randament maxim tractoarelor și semănătorilor ! ■ Investițiile reclamă : inițiativă și operativitate. ■ Cooperatori! Toamna nu ține o veșnicie. Grăbiți recoltatul in grădinile de legume ! După filele calendarului, toamna a intrat deplin de drepturi. Faptul este confirmat odată în plus și de lucrările înscrise pe agenda agricolă, Sintem în toiul lucrărilor agricole de toamnă. Se recoltează porumbul și sfecla de zahăr, se ară și se pregătește terenul, se insămințează griul și cite și mai cite alte treburi in grădina de legume, In însilozat, pregătirea adăposturilor pentru iarnă etc. etc. Condițiile anului atesta au făcut ca unele dintre lucrări, să se suprapună. Acum, în aceste zile, în județul nostru citeva lucrări se impun pentru a fi rezolvate urgent, făcând apel la priceperea și operativitatea mecanizatorilor și membrilor cooperatori, la inițiativa consiliilor de conducere, in organizarea cit mai temeinică ai muncii acestora." Ar fi nedrept să nu amintim faptul că in județul nostru sînt cooperative agrișele de producție, cum ar fi cele din Ciorăști, Tătăranu, Timboiești, Mihălceni, Rîmniceni și altele, care au terminat sau sunt pe cale de a termina nu numai ' recoltatul porumbului 'dar și insâmîrițărea griului, totodată fiind înaintați și cu efectuarea celorlalte lucrări, printre care și recoltatul sfeclei de zahăr, a legumelor, asigurarea hranei animalelor pe timpul iernii și altele. Nu mai puțin adevărat este insă și faptul că, pe județ, situația la recoltatul porumbului și la iisămința ul griului nu este de natură să mulțumească. Mai mult decât atât, ritmul executării acestor lucrări este încă lent, nesatisfăcâtor, dacă avem în vedere faptul că, media realizărilor dintr-o zi de lucru, a fost în ultimul timp, cu mult sub cea planificată. Față de această situație, nu există scuze, nici măcar dacă avem in vedere ploile căzute în ultima vreme. Și afirmația o susținem cu argumente culese intr-un raid efectuat prin cooperativele agricole de producție din județul nostru. m rr*țrr mm IVTOMlWflLW. INTERNATIONAL.sI DIN PRESA STRÂINĂ!| opnic TARI DIN TOATO TARII.E. tIPJITI-VAI ADUNĂRI DE DĂRI DE SEAMA ȘI ALEGERI IN OrgAnizatul DE PARTID Pag. II .ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN.VRANGEA AL PM SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU RM I.I NR. 37 SIMBATA 19 OCTOMBRIE 1968 6 pagini 30 bani |------- „Practica" remedierilor In 9 luni de zile-valoarea refuzurilor de calitate, aflată. In plină „ascensiune", a atins suma de 3,5 milioane lei. ’ O. pată uriașă pe haina Fabricii de confecții Focșani, în plus, a ținut să adauge tovarășul Zamfir Cheresteș, directorul Sucursalei județene Vrancea a Băncii Naționale „această situație produce, multă, nemulțumire în rîndurile cumpărătorilor, micșorează volumul producției (valoric) și „umflă" arbitrar prețul de cost". Ne-am deplasat la" unitate " ca , să cunoaștem ce „soartă" au produsele refuzate de clienți și cura influențează acestea asupra indicatorilor mai sus amintiți.— Exista două situații, ne-a spus tovarășul Joțj Cagea, șeful serviciului C.T.C. Uneori, produsele sunt re- - economice turnate, adică ■ se aduc din nou în magazii. Alteori,j.noi ne deplasăm în beneficiari și efectuam pe loc remedierile de rigoare. In privința influentei cred că este insesizabilă, așa că nu merită comentarii. Așadar un volum de refuzuri de 3,5 milioane lei nu provoacă nici un fel de cheltuieli, care să afecteze prețul de cost. Ciudat. Dar să-l ascultăm pe contabilul șef, tovarășul Vasile Laza, care ne-a descris un sistem original de remediere. — Cheltuieli în acest sens nu avem. .Totul, se repară după program, iar transportul, diurna și manopera sunt suportate de către cei ce au produs defecțiunile sau C.T.C.-iștii care'„scapă""produse de calitate necorespunzătoare. Și tovarășului Gagea i s-a imputat adeseori lipsa de vigilență... Trebuie retinut totuși că in general volumul retușărilor este M. STERE (Continuare In pag. a III) Una caută IV ; ; n j ) -| alta găsesc Ia magazine cumpărătorii " 1 ’ 1 ■' ' ‘ 1 > ■* ‘1 de la sate Călătorind pe drum,unii ® Vrane«!, cu satele ei înconjurate de podgorii, sau aciuate la poale de codri, am făcut citeva popasuri la magazinele cooperației de consum. Instalate în localuri noi, spațioase, cu vitrine atrăgătoare, cele mai multe •dintre ele se deosebesc prea puțin de magazinele de la orașe. Pina la începutul lunii septembrie prim -magazine!« ’sătești ■- din județul nostru ,s-au,desfăcut mărfuri în valoare de 256 milioane ■ lei, depășind(continuare în pag..( V-a) -Coloanele energiei Secția-gater de’ la-IPROFIl Gugești, 13—20 OCTOMBRIE a. c. S-au terminat ultimele lucrari de investiții la sectia Doaga a I.M.P.Q. Galati. Prin aceasta s-a dublat capacitatea de producție la 54.000 ma prefabricate. Utilajele montate permit folosirea unor procedee tehnice avansate. Acum, spalierii din beton se produc prin autoelavizare, iar tuburile de canalizare, complet automat. Țăranii cooperatori din Mihălceni au terminat recoltatul porumbului pe întreaga suprafață de 648 hectare, obținând o producție medie de 3.009 kilograme la hectar. Cooperatorii din brigada lui Iorgu Dumitru au recoltat in medic la hectar 3.300 kilograme porumb. In comuna Vintileasca s-a dat în folosință ‘un dispensar, prevăzut cu cabinet de consultații, sală de tratament, farmacie, casă de naștere, etc. .’Dispensarul ’este încadrat cu medic și personal mediu sanitar cit și cu instrumentarul necesar. La ridicarea clădirii cetățenii comunei și-au adus contribuția voluntară bănească, ,și prin muncă patriotică,.. Pe baza contractului ce-l are cu SIRIA, G.A.P. Mărtinești a expediat joi 370 miei, în greutate totală de 14.460 kilograme." Pînă la sfîrșitul anului vor mai expedia încă 30 capete. Pentru anul viitor, contrastul prevede livrarea către Siria de către C.A.P.Mărtinești a 2.000 miei. la cadrul Tîrgolui de toamnă, pînă azi, prn magazinele O.G.L.P. Focșani s-au desfăcut mărfuri de sezon în valoare de 750.000 lei. La ora 18,00 are loc festivitatea centenarului școlii și generala din Soveja. Tot în această zi, la ora 16,30 va avea loc și o Sesiune de comunicări consacrată, vieții și operei marelui geograf român‘Simi’on Mehedinți, în cadrul manifestărior prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la infiintarea Școlii din Soveja și a centenarului marelui geograf român, va avea toc festivitatea de dezvelire a bustului savantului Simion Mehedinți cît și vizitarea expoziției organizate în clădirea școlii. lOc de ani de la nașterea lui SIMION MEHEDINȚI încheierea vizitei conducătorilor de partid și de stat in județele Iași si Botoșani In zilele de 16 și 17 octombrie cr. c. tovarășii NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, ION GHEORGHE MAURER, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, VIRGIL TROFIM, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., PETRE LUPU, membru supleant al Comitetului Executiv al C C. al P.C.R., președintele Comitetului de Stat pentru Probleme de Organizare și Salarizare, și GHEORGHE STOICA, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R, membru al Consiliului de Stat, au făcut o vizită în județele Iași și Botoșani. La Iași au fost vizitate pe rând Uzina de fibre și fire sintetice,"Fabrica de tricotaje „Moldova", Uzina mecanică-Nicotină, Centru Universitar, un complex social al studenților ieșeni, Casa tineretului. In Piața Unirii, unde erau adunați zeci de mii de oameni - muncitori din noua zonă, industrială a orașului, studenți, intelectuali, tineri și vîrstnici, bărbați și femei, locuitori ai lașului, a avut. Ioc , un grandios miting. In aplauzele și ovațiile furtunoase, prelungite, ale tuturor celor prezenți, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Cieușescu, Insuflețitul miting din Piața Unirii, se transformă intr-o uriașă demonstrație a dragostei și încrederii maselor largi populare i» Partidul Comunist Român, în conducătorii săi. ■ Lozincile scandate din mii de piepturi exprimă unitatea de granit dintre partid, guvern și popor, atașamentul față de politica marxist-leninistă internă și externă a, partidului și statului nostru, hotărîrea de a o înfăptui ,neabătut, pentru, continuu, înflorirea României socialiste, potrivit intereselor cauzei, păcii și socialismului în lume, ......... în după-amiazai aceleeași zile, conducătorii de partid și de stat s-au întilnit cu intelectualii municipiului Iași și cu abctivul de partid din județul Iași. Cu prilejul acestor întîlniri a luat cuvîntul tovarășul Nicolas Ceaușescu. In continuarea vizitei pe care au făcut-o în nordul Moldovei, conducătorii de partid și de stat sau1 fost în cursul zilei de joi "Oaspeții județului Botoșani. Un prim popas are loc in comuna Flamînzi unde, în semn de pios omagiu adus memoriei celor căzuți în 1907, conducătorii, de partid și „de ® stat depun o coroană de flori în fața plăcii comemorative pe care erau săpate în piatră cuvintele : „Glorie luptătorilor împotriva jugului burghezo- moșieresc, pentru pămînt și liberitate !". Peste 15.000 de săteni, reprezentanți ai țărănimii cooperatiste din județ, participă apoi la o însuflețită adunăre populară. Primit cu vii și însuflețite a-lplauze, ia cuvîntul tovarășul Nicola ®' Ceaușescu. Conducătorii de partid și de stat se îndreaptă apoi,spre orașul Botoșani unde vizitează Uzinele textile „Moldova". In fața Teatrului din oraș, are loc un mare miting. In uratele mulțimii, care , umple pînă la refuz piața Teatrulu!, ia cuvîntul, tovarășul Nicolae Ceaușescu. ’ Mitingul ia sfîrșit Intr-o atmosferă de entuziasm general. Coloana de mașini se îndreaptă, ci por spre orașul Dorohoi, străbătind ținuturile nordice ale Jiu-ki. Vizita de lucru incepe la tînăra fa*, brică de confecții. .• Intre timp, in piața orașului,s-au adunat peste 15 mii de locuitori din Dorohoi, precum și țărani cooperatori din comunele învecinate — Șendriceni, Corlățeni, Brăiști. Ei îi întîmpină pe iubiții oaspeți cu puternice durate ,și ovații. Aici are loc o mare adunare, populară. Intr-o atmosferă de mare entuziasm, ia cuvîntul tovarășul Nicolae Ciurușescu-La Dorohoi, conducătorii de partid șî de stat fac un ultim patros la Muzeul memorial ,George Enescu". "k Vizita de lucru a conducătorilor de partid și de stat in județele Iași și Botoșani, c» constituit o nouă și elocventă expresie a unității de nezdruncinat a poporului nostru, a sentimentelor de înaltă dragoste și a profundă încredere pe care oamenii muncii ,depe a ceste străbune plaiuri românești le nutresc față de Partidul Comunist Român, față de conducătorii săi. Locuitorii din această parte a țării, au ținut să asigure cu acest prilej Conducerea de partid și de stat că își vor înzeci eforturile în vederea traducerii în viață a hotărîrilor Congresului al IX-lea șî ale Conferinței Naționale, că vor veghea tot apărarea cuceririlor revoluționare ala României Socialiste ,și că vor militar neobosit pentru triumful ideilor păcii și socialismului în lumea întreagă. Printre numeroasele lucrări de investiții care se execută în municipiul Focșani, construirea fabricii de plăci fibrolemnoase la C.I.L. și a depozitului de 1.050 vagoane de la Winexport reprezintă două din cele mai importante obiective. Acum, la încheierea celui de-al treilea trimestru al anului, redacția a organizat la data de 25 septembrie a.c. o masă rotundă al cărei subiect de discuție a fost modul în care s-au desfășurat lucrările la cele două obiective, care au fost și cum s-au rezolvat sarcinile atât ale beneficiarului, proiectantului cit și ale constructorului. CAROL GOLDEMBERG inginer șef adjunct la C.I.L MILCOVULU EMÎN HUȚAMU viceps sssdlot* . ol Consiliului popular județean. provizoriu masa rotundăi An participat CONSTANTIN sssrotar «1 Comitetului municipal ] de partid. DUMITRU GRIGORÎU inginer la Vinexpert EMILI HUȚANU După realizările preliminare pentru 80 septembrie, planul de investițiație I 9 luni la P.B.b. este realizat în procent de 93,1 la sută. Avînd Insă în vedere eșalonarea trimestrială a planului de producție a întreprinderii 9 constructii-montaj Galați, respectiv Șantierul 703 Focșani, care are pentru 1968 un alt plan de producție, necorelat cu cei ai beneficiarului; situația realizărilor la: 30 septembrie este diferită fată decel a beneficiarului.’■ Apare astfel o realizare în proporție de 108,3 la sută însă față de planul anual numai de 65,3 la sută. Ce demonstrează acest lucru ? In primul rînd , o eșalonare neritmică a planului de producție, a tuturor subantreprenorilor, «șalonare care n-a ținut cont de indicațiile date de către conducerea de partid și de stat cu privire la realizarea ritmică a planului de investiții pe întregul an, adică 20 la sută în trimestrul I, 25—30 la sută în trimestrele II si 111 și 20 la sută în trimistrui IV, în așa fel ca in perioada timpului favorabil procentul să fie mai mare,în funcție de posibilitățile existente în aceste perioade. Pentru punerea de acord a planului de investiții cu cel de producție, trebuia întocmit, în conformitate cu legislația în vigoare un grafic de eșalonare a execuției lucrărilor. însă acest grafic nu a fost realizat,nici pînă la această dată, deși conducerea M.I.C. și MET. su asigurat organele locate de faptul că el va fi pe șantier încă da la începutul lunii iulie. "" ......I RB jș flîN RB BS BR -Pe lângă acestea, predarea documentației incompletă, fără detalii de execuție, a creat greutăți constructorului în realizarea unor sarcini sporite de plan. Și la această dată, mai există nepreciat încă un important volum de documentație. De pildă, lipsesc detaliile pentru monolitizarea pe stîlpi a fermelor și a chesoanelor pe ferme, planul coordonator al instalațiilor din hala de fabricație, detalii de prinderea conductelor pe stîlpi și alte Personalitate proeminentă, complexă Personalitate plurivalentă, marcantă, dotat cu o vie, și diversificată curiozitate științifică, Simion Mehedinți s-a impus cu hotărire contemporanilor și posterității în domenii dintre cele mai diferite : geografic, sociologic, literar etc. Numele său este legat însă mai ales de dezvoltarea gradirii geografice din țara noastră, de stabilirea locului , ce-i revenea geografiei în ansamblul științelor și delimitarea conținutului său științific, de inițierea și orientarea învățămintului nostru geografic. Fără a neglija însă celelalte laturi ale activității complexei sale personalități, se cuvine acum la aniversarea unui secol de la nașterea sa să reliefăm -în primul rând citeva date mai importante din biografia ilustrului om. Născut la 18 octombrie 1868 la Soveja, in locuri unde cu puțin timp înainte Al. Russo descoperise uluitoarea baladă a „Mioriței“, Mehedinți urmează primele clase primare in ■ satul natal r și le continuă la școala din Vidra și mai apoi la seminarul din Roman. După lecțiile de isto■ [UNK]ire a poporului, predate la acest seminar de prof. D. Grăjdeanu, după numeroasele dovezi, de afinitate față de obiectele de studiu bazate pe „dondăneală pe de rost" tînărul [UNK] Mehedinți are posibilitatea să se bucure de o bună îndrumare și pregătire în cadrul seminariului central din București, la care fusese mutat. . .11. întilnim apoi după , terminarea, celor, patru clase ale seminariului, înscris la Liceul „Unirea“ din Focșani și mai târziu la Sf. Sava din București, aprofundindu-și cunoștințele de limbă (latină-elină) și lărginndu-și orizontul de ciutură. Spiritul său organizat, continua sete de cunoștințe ca și marea sa capacitate de asimilare a noului l-au impus și ca student, și tocmai aceste calităti, cunoscute și apreciate, au contribuit la trimiterea lui la Paris, pentru studiul geografic. ” Desigur că în mare măsură desemirarea tainelor acestei științe geografice se datorește și influenței locurilor sale natale. Obișnuit încă din [UNK]copilărie cu ■multe fenomene ale naturii, a fost atras către observarea atentă a lumii din jurul său evind puterea de păstrare a impresiilor și darul înnăscut al redării acestora prin cuvinte. După propria mărturisire, Simion Mehedinți arată că „concepția personală despre geografie ca știință fost pe deplin claüica- a tă fsuti o formă căreia trebuia să i se, aducă 'prea puține cercetări de formulare in at-'mosfera de ’liniște șî tculegere a pădarilor i ’ si poienilor 'din 'țara ! Soveței'. 1 'Așa se 'explică de ce ^ primele sale lucrări '(In | versuri sau în proză) se referă la aceste meleaguri povejene. De exemplu „Oamerit, de la „Pre-l mise și conektiv ■: In Tetra“, , „Un anfiri 'și mărturisiri9 'etc., arată un mare írasard legă] tura strins'd ții heintre- ț mptd 'diram g*o £ raful! gînditorul și scriitoru!" ■ Simion Mehedinți și' „Oamenii de la munte“, din rîndurile căror C-tin DAVIDESCU profesor (Continuere !h pag, a Tf-M ION COȘESCU inginer, șeful șantierului 783 'ALEXANDRU ALEMA* șef lat NICOLAE LOVIN’I %:3>west iot Sta- . ............ .. —Jl