Milcovul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 92-147)

1969-10-04 / nr. 92

A % X V ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANGEA AL PC­R ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL II — Nr. 92 Sîmbătă 4 octombrie 1969 6 pagini 50 bani In întreprinderile Industriei locale Pe prim plan­­ efici­enta economica adoptând programul de dezvoltare multilaterală a României în perioa­da următoare, Congresul al X-lea al partidului a pus un accent deosebit pe latura calitativă a întregii acti­vități economice. Creșterea productivității muncii, mai buna organizare a producției și a muncii, respectarea și îmbunătăți­rea proceselor tehnologice, reducerea cheltuielilor materiale de producție, ridicarea calificării cadrelor și alte măsuri cerute de continua dezvolta­re și modernizare a activității econo­mice, trebuie să-și găsească oglindi­rea prin asigurarea creșterii conti­nue a eficienței economice. De fapt, criteriul de bază în apre­cierea rezultatelor ce le obține o în­treprindere sau alta, este eficiența e­­conomică a activității, a cărei ex­presie sintetică o reprezintă rata rentabilității. Stadiul in care a ajuns economia noastră națională, ritmurile și pro­porțiile dezvoltării ei, situează tot mai accentuat, pe primul plan al preocupărilor, problema eficienței e­­conomice în toate domeniile de ac­tivitate. Este cum nu se poate mai firească concluzia că orice activitate economică nu-și găsește justificarea dacă aceasta nu asigură un maxi­mum de eficiență, de rentabilitate. Industria locală, ca un sector a că­rui activitate își are importanța sa în cadrul economiei naționale, pre­supune evident aprecierea rezultate­lor ce le obține prin prisma acelu­iași criteriu — eficiența. Importanța acestui sector de rea­litate, reiese din înseși sarcinile pe care Congresul al X-lea le-a stabilit și conform cărora, producția globală a industriei locale va trebui să creas­că în 1975 față de ultimul an al ac­tualului cincinal cu 52-54 la sută. Direcțiile în care industria locală va trebui să-și îndrepte atenția, sunt dezvoltarea în continuare a produc­ției bunurilor de consum și în spe­cial a­­ felele de serie mică, lărgirea producției­ și a gamei materialelor de construcții, cooperarea și colabora­rea cu industria republicană căreia să-i asigure, într-o mai mare măsu­ră, unele subansamble, piese de schimb și repere. La baza dezvoltării industriei lo­cale va trebui să stea însă valorifi­carea în mai mare măsură și mai e­­ficientă a resurselor locale de mate­rii ,ritice și materiale. Pentru județul nostru, această sarcină capătă o și mai mare im­portanță, dacă avem în vedere că este un județ cu bogate resurse, e­­xistînd multiple și variate posibili­tăți de dezvoltare a industriei locale în direcțiile arătate mai sus, asigu­­rând lărgirea gamei bunurilor de con­sum, ce pot fi puse la dispoziția populației, cit și o serie de produse necesare industriei republicane. Fără îndoială că dezvoltarea și di­versificarea producției industriale locale pe aceste coordonate trebuie privite prin aceeași prismă a asigu­rării unei rentabilități sporite. Privind din acest punct de vedere activitatea industriei locale din ju­dețul nostru se poate afirma că ea a cunoscut o linie mereu ascenden­tă, reușind ca an de an să-și dezvol­te și diversifice producția. Numai în primele 8 luni ale acestui an, au fost introduse în fabricație 28 de noi pro­duse, solicitate de cumpărători. Va­loarea producției marfă din acest an va fi de 81.661.000 lei, ceea ce re­prezintă o creștere de 10 la sută fa­ță de anul 1968. Această creștere cantitativă nu­­ es­te însă însoțită, așa cum ar fi fost firesc, de o creștere în același timp a rentabilității industriei locale, ră­­mînînd, în această privință, datoare economiei județului. O analiză chiar sum­ară a rezultat Virgil CONSTANTIN director al Administrației" finan­ciare "a Consiliului popular județean (Continuare în pagina a III-a) Scriele. I­I.­ 1 .1I)VRAINICEAPE COORDONATELE ÎNTRECERII LU­ Ü­ Peste prevede­rile pianului •La Fabrica­ chimică din Mă­­râșe­ști s-a­ desfășurat, anul a­­cesta, o muncă susținută în ve­derea îndeplinirii și tuturor indicatorilor depășirii de plan. Datorită măsurilor fericite o­­organizatorice, a căror aplica­re a fost urmărită îndeaproa­pe, la sfîrșitul celor 9­ luni ca­re s-au scurs de la începutul a­­cestui an, colectivul acestei u­­nități’a înregistrat­ un bogat. • Astfel, planul la bilanț pro­­­ducția globală și marfă a fost depășit cu 1.500.000 lei, iar la producția marfă vîn­dută și în­casată cu 1.200.000 lei. Totoda­tă s-au realizat, peste prevede­rile planului importante can­tități de produse, printre care : 60 tone Alb a­menaj, 25 tone lac lunar, 15 tone cărbune ,a­­nimal, 232 tone diverse lacuri și vopsele etc. La ordinea zilei Pregătirea șantierelor de construcții pentru perioada de iarnă Pe agenda șantierelor de construc­ții se înscriu, în actualul sezon, o serie de activități legate de dinami­­zarea lucrărilor de investiții pentru a putea fi date în exploatare la ter­menele planificate. Și cum sezonul de iarnă se apropie, cunoscute fiind neajunsurile din anii precedenți, s-a trecut la întocmirea documentației tehnice privind necesarul de imate­riale pentru lucrările de organizare a șantierelor pe perioada 15 noiem­brie—31 decembrie, în vederea asi­gurării frontului de lucru pentru­­ pe­rioada de iarnă. Ținînd seamă de nevoile loturilor de construcții, serviciile tehnice ale întreprinderilor­ nu s-au limitat nu­mai la întocmirea documentației. Ele au colaborat cu personalul de a­­provizionare pentru aducerea în șantiere a materialelor solicitate, în cel mai scurt timp. Pentru buna desfășurare a lucră­rilor de Investiții Și asigurarea dării în folosință a capacităților proiectate cu termen în trimestrul IV a.c., în­treprinderea județeană de construc­­ții-montaj Vrancea, s-a preocupat, intr-o oarecare măsură, de aprovi­zionarea cu combustibil în r­ederea asigurării încălzirii spațiilor închise, care reprezintă numai pe șantierele de locuințe un volum de 5.363 m­c. în acest sens, s-a luat legătura cu Rompetrol Focșani care va trebui să livreze circa 73.000 kg combustibil lichid, în fiecare lună. De asemenea, au fost aduse în șantier 160 tone lemne de foc, o­ cantitate de 5 tone clorat de­ calciu (din 27 tone planifi­cate­­) necesare în încălzitul betoa­­nelor, s-au depozitat cantități dife­rite de stufit, geamuri și tîmplărie care urmează să fie­­ repartizate Pe șantierele de locuințe din zonele gă­rii, Bahnei și ștrand, la noua școală­­ de 16 clase și la Liceul economic din Focșani. Una din lucrările de construcții de mari proporții este Fabrica de plăci fibrolemnoase al cărei volum total de încălzire la spațiile închise (exclu­zând grupul social) se­ ridică la 90.000 m c. în anul care a trecut, șantierul 703 Focșani al întreprinderii 7 Con­strucții Galați, care execută acest o­­biectiv industrial, s-a aprovizionat cu aburi pentru­ încălzirea spațiilor interioare de la Complexul pentru vi­­trializarea lemnului, pe baza con­tractului încheiat. Aici se pune însă problema dării în funcțiune a cen­tralei termice­ proprii, cu termen pla­nificat la 30 octombrie a.c. Dacă din punct de vedere al constructorului lucrarea înaintează, nu același lucru se întîmplă însă cu montajul instala­țiilor pe care le execută uzinele „Vulcan“ din București. Se pune problema accelerării ritmului de montaj pentru a se respecta terme­nul prevăzut de dare în folosință a acestui obiectiv, executarea instala­ției definitive de încălzire a Fabri­cii de plăci fibrolemnoase. Altfel nu se poate ajunge la reducerea chel­tuielilor de aprovizionare cu abur a șantierului și se va pune din nou ne­justificat, problema încheierii con­tractului cu C.I.L. pentru­ furnizarea de abur, deși s-a hotărît ca anul a­­cesta să se folosească sursa proprie. Trebuie să mai amintim că la șantie­rul 703 s-au mai asigurat rogojini și panouri provenite din demolarea co­­frajelor­ mari etc. D. KELMER (Continuare în pagina a IlI-a) Cifre grăitoare La Complexul pentru indus­trializarea lemnului din Foc­șani, un rol important în reali­zarea indicatorilor de plan pe primele 9 luni l-au avut măsu­rile eficiente de reducere a con­sumurilor specifice, de orga­nizare a­ locurilor de muncă, de îmbunătățire a proceselor teh­nologice. La sfîrșitul celor 9 luni, pro­­c Rucția" globală­­ a foSt"­realizată­­în procent de 100,2 la sută, la producția marfă s-a obținut o depășire de 500.000 lei, iar pla­nul la producția marfă vîndută și încasată a fost depășit cu 4 la sută. Realizări importante au fost înregistrate prin reducerea cheltuielilor la 1000 lei pro­ducție marfă, de la 804 plan la 780 lei realizat, iar planul de export a fost integral înde­plinit. Rezultate remarca­bile La Fabrica de confecții din Focșani s-a încheiat bilanțul celui de-al 3-lea trimestru al anului care a adăugat noi suc­cese la cele de pina acum. Cu­mulat cu semestrul I a.c. rea­lizările trimestrului III înscriu rezultate remarcabile pe care colectivul acestei întreprin­­­­deri le-a obținut desfășurind larg întrecerea socialistă:........ Muncind cu simț­ de răspun­dere în direcția organizării producției, la sfîrșitul prime­lor 9 luni din acest an între­prinderea raportează o depăși­re la producția marfă în va­loare de peste 6.100.000 lei, în­deplinirea planului la produc­ția marfă vîndută și încasată în procent de 100,2 la sută, re­ducerea cheltuielilor la 1000 lei producție marfă. De aseme­­­­nea, planul la export a fost depășit cu peste 6.000.000 lei. Deschiderea noului an universitar Miercuri s-au redeschis cursurile universitare. Evenimentul a pri­lejuit, în toate centrele de învățămâ­nt superior din țară entuziaste ma­nifestări ale corpului profesoral și ale celor peste 150.000 de studenți, care au sărbătorit debutul unui nou an de muncă. A intrat în tradiția vieții noastre universitare ca ziua reînceperii cursurilor să prilejuiască întîlniri emoționante între conducătorii partidului și statului nostru, ale tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, cu tineretul Studios și corpul profe­soral. Este încă o dovadă a prețuirii pe care partidul și Statul, întregul nostru popor o acordă școlii superioare, rolului ei însemnat în grandioasa operă de edificare a societății socialiste; este încă o dovadă a dragostei, a atașamentului și încrederii nestrămutate cu care tineretul studențesc urmează politica, profund, științifică a Partidului Comunist Român —• chezășia progresului neîntrerupt al­ societății noastre, a viitorului înflo­ritor al României. 1 ... Anul universitar 1969—1970 începe sub auspiciile istoricelor hotariri ale Congresului al X-lea al partidului care a deschis perspectiva ridicării patriei pe noi trepte ale civilizației socialiste, a trasat căile, perfecționării vieții economice, sociale și spirituale a poporului, a creat, cadrul optim al activității universitare, al perfecționării și modernizării învățamîntu­­lui superior, în strînsă legătură cu dezvoltarea întregii țări. Un moment deosebit au trăit studenții celui mai mare centru uni­versitar al țării — București. In­ această zi festivă, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Florian Dănălache, Emil Drăg­ănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Gheor­­ghe Stoica, Vasile Vîleu, Iosif Banc, Petre Blajovici, Ion Iliescu, precum și ministrul învățămîntului, prof. univ. Miron Cons­tan­ti­nes­cu, au vizitat instituții de învățămînt superior. „„„ „ ... După aceea, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU împreuna cu ceilalți conducători de partid și de stat au luat parte la mitingul consacrat des­chiderii noului an de învățămînt superior. . Cuvîntul de deschidere a mitingului a fost rostit de prof. universitar Miron Constantinescu. Au luat cuvîntul prof. dr. docent Jean Livescu, rectorul Universității București, conferențiar lile Gheorghe, secretar al comitetului de partid de la Institutul de construcții, studenta Doina Mateescu,­din anul­­ V la Institutul medico-farmaceutic, prof. dr. docent George Balanescu, recto­rul Institutului politehnic București, studentul­ Constantin Ungureanu, din anul I al Academiei de studii economice, Irimie Nicolae, președintele Consiliului Uniunii Asociațiilor Studențești din centrul universitar Bucu­rești. In uratele și ovațiile entuziaste ale miilor de participanți la miting, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cu vizitarea secretarului general al partidului a fost subliniată­ în mu- -(Continuare în, pag. a-IV-a) La Focșani Institutul pedagogic de doi ani pentru învățători Miercuri, 1 octombrie, a avut loc­ în orașul Focșani deschiderea­­ festivă a Institutului pedagogic de doi­­ ani pentru învățători, institut ce func­ționează pe lângă liceul pedagogic din oraș. La deschidere au participat­ to­varășii Vasile Petrache, inspector șef al Inspectoratului școlar­ al mu­nicipiului Focșani și Costache Șer­­bănoiu, activist al comitetului mu­nicipal de partid. Directorul institutului, tovarășul profesor-Nicolae Mitrea-a dat­ citire Salutului C.C. al­ P.C.R., Consiliului de Stat­ și a Consiliului de Miniștri ale Republicii­­­ Socialiste România adre­sat cadrelor didactice și elevilor cu prilejul deschiderii anului­­ școlar. In continuare a­­ luat cuvîntul tovarășul Vasile Petrache, care, în cuvinte cal­de a reliefat semnificația acestei zile, adresînd în încheiere, celor 41 elevi ai institutului tradiționala urare „Spor la învățătură I.A.S. Pufești. La semănatul griului. Foto : N. MOLDOVEANU Prin localurile și magazinele județului și municipiului Nerespectarea normelor de igienă din comer­ț—atentat la sănătatea publică Ne-am obișnuit și ne place ca totul să fie curat ,frumos, agre­abil. Acasă, pe stradă, în maga­zinele și localurile publice, la ci­nematograf sau hotel, oriunde ne-am duce. Și, în municipiul și județul nos­tru, nu se poate spune că nu există o asemenea­ preocupare. Multe lo­caluri publice au fost modernizate, interioarele au fost înnoite, pri­menite, mărturisind o mai atentă grijă pentru ceea ce numim în mod curent, estetic. Dar, trebuie s-o spunem menajamente (a cita oară ?) fără speranța că lucrurile se vor îndrep­ta­ta : localurile publice, negospodă­rite, murdare, au devenit insupor­tabile. Luați pe rând fiecare bodegă, bufet sau restaurant, bufetele „Co­­lești“, „Odobești“, „Rapid“, bodega „București“, „Restaurantul gării“, restaurantele situate în perimetrul central al municipiului — „Ciocîr­­la“, „Tic-tac“, „Vrîncioaia“, sau dacă vreți „Bachus”, „Căprioara“ și toate celelalte localuri ale U.J.C.C. și vă veți lămuri. Mese înghesuite una în alta, fo­ioase, cu fețe de masă murdare sau fără, cu lăzi de bere sau diverse ambalaje aruncate în­ toate colțu­rile, cu adevărate roiuri de muște, cu­­ atmosferă, greoaie, sum­bră, cu mult fum și miros, cu mo­bilier vechi, stricat,­urit, cu insta­lații improvizate­­ și cu acel miros stătut, greu, acru. In multe din localuri se­ face economie de scobitori, șervețele și de ce n-am spune-o de cele mai multe ori și de ceea ce n-ar trebui să lipsească de nicăieri (asupra a­­acestui lucru vom mai reveni) de... politețe. In bucătăriile localurilor dom­nește aceeași proastă gospodărire. In magazinele alimentare, în­deosebi cele de la munte, destinate muncitorilor forestieri, se petrec fapte mai mult sau mai puțin si­milare. Lucrurile sunt prea cunos­­­­cute, pentru a le mai înșira pe toate. Uitați-vă numai la murdă­ria și condițiile neigienice din u­­nele unități alimentare, dar­ chiar și numai la mîinile unora dintre vânzătorii acestor magazine și veți­ înțelege că, nerespectarea norme­lor de igienă din comerț este un atentat la sănătatea publică. Să nu ne fie luat în nume de rău, dar prin fața acestor localuri au trecut de mii de ori edilii ora­șului sau cei care se ocupă de co­merțul de la sate. Președintele și, vicepreședinți ai U.J.C.C.-ului, Di­recția comercială, oameni de răs­pundere ai consiliului municipial, sau ai consiliilor populare din fie­care comună, dar se vede că nici unul n-a avut curiozitatea să vadă cum arată pe dinăuntru lăcașurile care ne reprezintă spiritul gospo­dăresc în fața turistului sau cetă­țeanului localnic. Comparați localurile și magazi­nele publice „ordinea internă“, gra­dul de gospodărire ce li­ s-a asigu­rat și veți­ putea face o caracteri­(Continuare în pagina a V-a) Mîine 5 octombrie Ziua recoltei Ca și în­­ anii trecuți,­­„Ziua­ recoltei“ se va­ sărbători" în­­ prima du­minică din octombrie. Tradiția statornicită prilejuiește și de această dată un­ bilanț inedit al muncii de pe ogoare. Ani dă în­ vedere că mai este de executat un mare volum de lucrări agricole — stringerea porumbului, florii-soare­­lui, sfeclei de zahăr, le­gumelor, cartofilor, fruc­telor, strugurilor, recol­tarea și înfilosarea fu­rajelor, îndeplinirea la maximum de timp a­ pla­nului de arături și însă­­mînțări, „Ziua­ recoltei“ se va­­ sărbători prin muncă de către întrea­ga țărănime cooperatis­tă, de mecanizatori, ca și de­­ către ceilalți lucrători din agricultură. în a­­cest sens se vor lua mă­surile corespunzătoare impulsionării ritmului de lucru pe ogoare, astfel ca să nu se irosească nici un produs, să nu se piar­dă din timpul prielnic lucrărilor. „Ziua recoltei“ va con­stitui un bun prilej de îmbunătățire a aprovi­zionării populației cu produse agro-alimenta­­re pri­n­ unitățile specia­lizate de desfacere. în această si, se va organiza o expoziție cu­­ vînzare în Oborul de vite­ din Focșani — tra­diționalul loc de etalare a bogățiilor toamnei.­­ Sărbătorirea­­„Zilei recoltei“ va prilejui, de asemenea, o serie manifestări culturale de și artistice la căminele culturale din unde lucrările comunele agricole sunt mai înaintate. De asemenea, la Focșani, ar­tiștii­­­ amatori din Mer ai Năruja, Nereju, Paltin vor susține un moment folcloric, iar formațiile artistice ale Caselor de cultură din Adjud, Pan­­­­ciu, Focșani și­­ M&ică­­nești vor prezenta pro­grame adecvate culesu­lui, veseliei de toamnă. Sunt organizate totodată, o serie de întreceri spor­tive între elevi. Timpul prielnic — folosit din plin la recoltat și semănat • Hambarele așteaptă porumbul­ din noua recoltă.­­ • " Fiecare zi de întârziere la recol­tat diminuiază producția de floarea­­soarelui. • Viteză sporită de lucru la­ se­mănat. • ' Calitatea semănăturilor depin­de și de prezența­­ specialiștilor pe cîmp. , Toamna este anotimpul scînd, se face și­ bilanțul muncii de pe ogoare. Cu­ fiecare zi care trece, ritmul lu­crărilor agricole se intensifică. Pa­ralel »cu­ stringerea și depozitarea produselor din noua recoltă, altă să­­mință așteaptă pentru a-și începe germinalul. Pînă în seara zilei de miercuri, 1 octombrie, din datele centralizate la Direcția agricolă, desfășurarea lucră­rilor din această campanie pe ogoa­rele județului nostru se prezintă astfel : din 34.3­95 hectare ce urmea­ză a fi­• însămânțate cu culturi de toamnă, s-au realizat 16.814 hectare, terenul a fost pregătit pe o supra­față de 20.911 hectare, porumbul a fost reeditat de pe 12.583 hectare din cele 4.422 hectare cultivate, floa­­rea-soarelu­i s-a­­ strîns de pe o în­tindere­ de 7.800 hectare din­ totalul de 8.305­ hectare, iar din suprafața de 2.920 hectare de sfeclă de zahăr s-au recoltat 1.632. Deși de la o zi la alta suprafețele recoltate și însămânțate sunt în creș­tere, totuși ritmul lucrărilor nu este încă satisfăcător, vremea bună nu este folosită cu deplin randament. Faptul că recolta de grîu din a­­cest an nu­ a fost satisfăcătoare în multe unități se datorește în pri­mul rînd faptului că în vara și toam­na lui 1963 au fost încălcate și o se­rie de reguli de ordin tehnic. Toate acestea pot fi evitate acum cînd se pun bazele unei noi recolte de grîu. Pregătirea bună a terenului cit și însămînțarea la timp, sunt lucrări de care­ trebuie să răspundă mai ales mecanizatorii. Am intrat în a doua jumătate a epocii optime de semă­nat dar mecanizatorii din cadrul în­treprinderilor pentru mecanizarea a­­griculturii Florești, Mărtinești, Nă­­nești, nu au găsit încă cadența res­pectării graficelor zilnice de lucru. Din acest motiv­ sînt:unități­ ca­ Nă­­nești, Răstoaca, Surata, Cîmpuri un­de rezultatele de pînă acum sînt cu mult sub media realizată pe județ. Munca în secțiile care deservesc aceste cooperative agricole trebuie intensificată. Un rol important revi­ne însă și consiliilor de conducere ca și specialiștilor care nu trebuie să lase ca lucrurile să se desfășoare de la sine.­­Preocuparea mecanizatorilor de la I.M.A. Adjud pentru desfășurarea lucrărilor din această toamnă, face ca la cooperativele agricole din Pu­fești, Adjud, Ruginești, Boghești tre­burile să se apropie de sfîrșit. Faptul că între pregătirea terenu­lui și suprafața ce urmează a fi, se­mănată este un decalaj cam mare, se cu datorește suprafețelor ocupate porumb. De aceea, trebuie intensificate stringerea recoltei și eliberarea terenului, în timp ce la cooperativele agricole din Bă­­lești, Tîmboiești, Pufești această operațiune este efectuată pe mai bine de 33 la sută din supra­față, rezultatele de la C.A.P. Nă­­nești, Răcoasa, Maluri, Mărtinești, Suraia sunt sub posibilități. Intîrzieri nejustificate sunt și la re­coltarea florii-soarelui. începerea ploilor de toamnă nu numai ca va stingh­eri această lucrare, dar se vor înregistra și însemnate pierderi de recoltă. Suprafețe mari neatinse încă de mîrgi oamenilor sînt la cooperati­vele agricole din Vulturu, Obilești, Bordeasca, Prisecani. Un volum însemnat de muncă îl solicită în aceste­­ zile hotărîtoare și recoltatul strugurilor de masă cit și din soiurile destinate pentru vinifi­­cat.­­ Deși s-au­­ livrat peste 9.000 tone de struguri de masă, unele unități ca cele din Cîn­dești, Bordești, Jarișița, Cârligele,­ nu acordă suficientă aten­­ție sortării și cizelării­ strugurilor. Neajunsurile acestea au făcut ca 11 vagoane să nu primească aviz de ex­pediție. Pînă acum, unele cooperati­ve agricole, ca cele din Golești, Răs­toaca, Rîmniceni, Ciușlea, deși au contracte încheiate cu Întreprinde­rea de legume-fructe Vrancea nu au livrat nici măcar un kilogram. Cam­pania de vinificație a început mai intens la centrele Cîndești, Tîmbo­iești, Urechești ale întreprinderii pen­tru industrializarea vinurilor și bău­turilor alcoolice. A sosit timpul ca a­­cest lucru să se desfășoare din plin și la restul, fără a mai exista reți­neri din partea consiliilor de condu­cere. Spunem aceasta, deoarece lucrăto­rii din cadrul I.A.S. Odobești au re­coltat strugurii de pe 800 hectare, la Panciu de pe 628 hectare, iar la Co­­tești de pe­­ 570 hectare. Pentru rezolvarea acestor multi­ple sarcini la timp și de bună cali­tate, un rol important îl au co­nsiliile de conducere din cooperativele agri­cole. Munca din această toamnă tre­buie în așa fel organizată încît for­țele mecanice și manuale să fie fo­losite cu randament sporit, ritmul lucrărilor să fie depășit de la o zi la alta. Specialiștii au obligația de a sta în permanență pe cîmp, acolo unde se hotărăște soarta producției, asigurînd prin asistență tehnică ca­litatea fiecărei lucrări. Nicolae porovici

Next