Milcovul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 92-147)

1969-12-03 / nr. 123

MILCOVUL pag. 2 LI, SPORT - SPORT Fotbal categoria C Locomotiva Ad­jud — Metalul Pl­open­i: 1-1 (0-0) Încă din primele minute s-a con­statat un joc de nivel tehnic medi­ocru. Impresia nu s-a dezmințit nici pe parcursul întregii partide. Scorul a stat în atenția jucători­lor,spectaculozitatea partidei avînd de suferit din această cauză. In minutul 74 oaspeții au deschis sco­rul prin fundașul Cristea care a expediat mingea în colțul sting al porții, printr-un șut sec de la apro­ximativ 20 metri. începînd din acest minut, mingea circulă cu repeziciu­ne de la o poartă la alta. In minutul 86 gazdele benefici­ază de o lovitură liberă de la circa 30 metri, pe care o fructifică în ca­reul oaspeților Gurgu, printr-o lo­vitură de cap bine plasată. Excep­tând fazele care au dus la concre­tizarea golurilor, jocul a fost des­tul de anost, cu multe pase greșite. Ambele echipe au fost deficitare la capitolul „condiție fizică“ și „fina­lizare“. Repriza a doua abundă in faulturi și obstrucții. Oboseala din cauza te­renului desfundat și tensiunea ner­voasă pun stăpînire pe jucători. In acest context, arbitrul a avut o misiune destul de grea în condu­cerea celor două formații. Totuși considerăm că eliminarea lui Gurah­u de la gazde este ne­jus­tificată și neîntemeiată. Petrolistul Boldești — Unirea Focșani: 4-0 (3-0) Jocul începe sub nota de domina­re a echipei gazde, caracterizată printr-o mai bună organizare și orientare în teren, dublată de o rezistență fizică superioară. Terenul de joc alunecos n-a constituit nici­ o scuză pentru echipa Unirea Focșani, scorul reflectînd sub toate aspectele, diferența de valoare dintre cele do­uă concurente. Lipsei de concepție la mijlocul terenului și a concreti­zării în fața porții echipei gazde, i s-au alăturat și unele greșeli de a­­părare, care de altfel, au și dus la marcarea primelor două goluri con­secutive (min. 8 și 9). Atitudinea sportivă a gazdelor a determinat în bună parte și realiza­rea unui arbitraj corect, fără bătaie de cap, cu excepția minutului 79 cînd jucătorul Oprișan de la Unirea a fost eliminat de pe teren. Dacă eliminarea a fost cu totul justificată, nu înțelegem cum o să se justifice jucătorul menționat fa­ță de conducerea clubului, față de suporterii echipei din Focșani, pen­tr­u ieșirea nesportivă din minutul în care echipa sa a trebuit să-i preia și sarcinile ce-i reveneau. Sperăm pentru viitor într-o întărire a dis­ciplinei sportive în lotul fotbaliști­lor din Focșani, în respectarea cu strictețe a sarcinilor individuale din timpul jocului, aspecte care reușesc, în parte, să îndulcească gustul amar al înfrîngerii. Deși echipa Unirea a fost învinsă putem remarca cu satisfacție, evo­luția bună a jucătorilor Lazăr și Nec­ulcea. Pofta de joc a acestora, a făcut ca replica lor să fie lipsită de rigu­rozitate și neconcludentă. Credem că pentru a ajunge să susțină partide, care să o reprezin­te ca pe o adevărată echipă de fotbal, Unirea Focșani mai are de rezolvat atît la capitolele tehnică și tactică, cit și mai ales la cel al con­diției fizice, o serie de lacune strin­gente, pentru a culege la scenă deschisă aplauzele suporterilor. N. SOARE Echipei de fotbal „Locomotiva“­­Adjud, care în turul actualului campionat al diviziei „C” a avut o comportare slabă. Greu e sportul ca balonul, Mai cu seamă pe teren. E un fel de alergare Pura­ pura, ca la tren... Dai cu capul, cu piciorul Și cu mina, (în careu) Și fentezi apoi portarul Să-i pai mingea la fileu. Douăzeci și doi de oameni Sar, aleargă, se întrec Dup-un cocoloș de gumă. Și cu ochii îl petrec Pnd, se duce peste poartă, Lateral sau către cer... .4 parcurs „Locomotiva" Cale lungă, drum de fier. A jucat fără adresă Și-a pierdut meci după meci. Bagă cinci sau șase goluri Și primește treizeci. Ia bătăi mereu acasă. Nerealizînd măcar Nici un „nul“ în deplasare, Cu „pase” la... adversar. Mingi aiurea peste poartă. Deseori a și luptat Și a părăsit terenul Personal și­ accelerat. S-au mișcat greoi băieții. Alteori, după balon, Alergau de parcă gheața Nu avea nici un... crampon. Ii­ rugau și spectatorii, Dîndu-le mereu ocol; Cale lungă drum de fier „Hai, băieți, jucați mai tare Și băgați și voi un gol­­“ l-au bătut „Petrolul” — Berea Și „Metalul“ din Buzău, „S.U.T.“— Galați, apoi „Rulmentul” „Dunărea” — atît de rău. Că era să se aleagă, De tot „unșpele” Adjud. Doar șiretul și maioul. Rezultatul a fost crud. „Ancora“, apoi „Chimia” „Electronica“-Obor, „Gloria“ (iar gălățenii) Și Tecuciuli ce mai scor! Meci egal cu focșănenii (Vezi, se-ntîmplă și minuni) Poate luau și-atunci bătaie Dacă nu băgau... cărbunii... Măcar ultima etapă Zău, să fi bătut și ei, Cu un scor de 2 la 0. Sau măcar cu 4—3. Dar, acasă cu Plopenii, Au făcut „egal” din nou, După meci „Locomotiva“ Se retrage la... depou. Și­ acum stă pe abătută, Doamne, ce le-aș reproșa ! Cu semnalul pe oprire Și consemnul „bun așal”. Clasamentul — o eroare, Poate chiar ceva bizar/ Cum o fi „vagon în coadă“ Luminat de felinar ? Vom vedea la primăvară Cînd cu alte forțe, sper. Că veți debuta returul Cale lungă drum de fier... Emil STANCIU Scurte știri sportive ■ In cadrul campionatului jude­țean de fotbal duminică 30 noiem­brie a.c. au fost programate două meciuri restanță. Intîlnirea care trebuia să stabilească situația din periferia clasamentului, dintre Vic­toria Focșani și Tractorul Ruginești, nu s-a mai disputat. Prin nepre­zent­area formației din Ruginești, fotbaliștii focșăneni cîștigă cu sco­rul de 3-0. ■ In cel de al doilea meci restan­ță, Automobilul Adjud a întîlnit formația Luceafărul Focșani. Scor final: 1-3 (1-2). Jocul s-a desfășu­rat sub nota de superioritate a echipei din Focșani, care a impri­mat un ritm vioi partidei. Golurile au fost înscrise de Boeru Ștefan (minutul 23 din 11 metri și 74) Bos­­nea Ion (min. 40) pentru Luceafă­rul Focșani și Tatulca Gheorghe (min. 43) pentru Automobilul Ad­jud. Măsuri prompte și eficiente (Urmare din pag. 1) preocupa permanent de activitatea de control, să cunoască problemele pe care ea le ridică, inadmisibil fiind ca acestea să fie considerate pro­bleme neesențiale. Faptul că revizorii din sistemul U.J.C.C. s-au făcut părtași la sustrageri (trei dintre aceștia sunt arestați, iar altul, de la O.C.L.P.I. este anchetat de organele de urmărire penală), probează superficialitatea cu care s-a analizat la angajare, gradul lor de pre­gătire profesională și integritatea morală a acestora. Față de această situație, în munca de ocrotire a patrimoniului public, conducerile unităților trebuie să analizeze în fiecare caz con­cret cauzele producerii pagubelor, să stabilească responsabilități certe pentru toți factorii de răspundere care prin natura funcției lor trebuie să contribuie nemijlocit la activitatea de lichidare a prejudiciilor și să elimine formalismul din munca de prevenire a acestora. O atenție sporită trebuie acordată în viitor colaborării strînse dintre serviciile de contabilitate, oficiile juridice și C.F.J. în constatarea și documen­tarea prejudiciilor, în determinarea răspunderii materiale și sancțio­narea fermă a vinovaților. Să fie trași la răspundere în mod exem­plar nu numai salariații care efectiv au prejudiciat avutul obștesc, dar și factorii care, neîndeplinindu-și obligațiile de îndrumare, su­praveghere și control, au favorizat crearea unui climat favorabil acti­vității unor elemente necinstite. Totodată, organele de control finan­ciar intern vor trebui să arate documentat cauzele și răspunderea salariaților culpabili, să fie exigenți și să dovedească în activitatea lor neîndoielnice atribute etice și competență profesională. Posibilități de realizare a unei îmbunătățiri a activității de apărare a avutului obștesc există, dar prin acțiuni conjugate, direcționate către cerce­tarea cauzelor și luarea unor măsuri ferme, eficiente. Aceasta cu atît mai mult cu cit eforturile depuse pentru eradi­carea tendințelor de îmbogățire pe căi lăturalnice, obiectivate de unele elemente roase de rugina necinstei, lupta împotriva sustragerilor din avutul obștesc, indiferent de forma lor de manifestare, constituie un țel general, este unul din înaltele comandamente etico-juridice ale fiecărui salariat. iA/WWW W WWWWW ■ Cronica filmului„în împărăția leului de argint“ Dacă nici măcar producțiile ce au drept coloană vertebrală pe Lex Barker mișcat de oglinzile regizorale ale unui eminent obscur F. G. Gottfied nu lasă un loc, cîtuși de mic în inima largă a spectatorului, loc ce să mustească­­ entuziasm, atunci, mă rog, ... categoric, avem de-a face cu un pseudo-film. Reacția publicului — îmbucurător, probabil pentru cei ce pledează în favoarea inteligenței cinematograficei — dezaprobatoare, căptușește și înăuntru și pe dinafară această peliculă, de, să nu zicem, prost gust. Convoiul de cai, ei înșiși plictisiți­­ de căzături și indicații de jockey, fisme prăfuite, un decor arid de pămînt căutat spaniol, zîmbete desenate ridicol și în fază de poze excitate — aparțin unei actrițe, evi­dent găsită în vreun­ circ — toate acestea se succed intr-un montaj, cum ar suna românescul, „nucă în perete”. Kara ben Nemsi luptă, luptă, suportă, e gata să creadă ca in spa­tele fiecărei acțiuni se mai află un Lex Barker deconcentrant, puțin obez, dar în firească alianță de circumstanță cu Ralf Wolter, (nici el pe undeva amuzat de propriile sale glume). Se întrebuințează ostentativ imaginea adîncă, pentru a creea planuri în plan de acțiune, incisivitatea telesco­pică, însă, aceasta e metoda de lucru a unui operator care foarte bine putea fi și fotograf la expoziții de mobilă, și a unui regizor, care in timp ce filmează mai uită ce face. Produsul e tocmai acest film „In imparația leului de argint”. Noi spectatorii aveam o impresie destul de bunici ca de aceste filme tip „Barker", dar din cînd în cînd ni se face surpriza unei reprezentații care în loc de sfîrșit are incifrat cuvîntul fiasco”. Să-i spunem total. C. ZAcIBUȚ P­A­N­C­I­U Policlinica din orașul Panciu, edificiu modern și dotat cu apa­ratură corespunzătoare a pri­mit zilele acestea noi specia­liști. Dacă pînă acum nu funcțio­nam­ secții de ORL, chirurgie și laborator, prin venirea medici­na­i lor Dragoș Popovici, Horia Sîrbu și Lucia Băluță, acestea și-au început activitatea. din Pentru policlinică și spitalul localitate sunt așteptate încă alte cadre. Nica VASILE MARASESTI In cartierul Pădureni exista o clădire veche, o fostă școală care avea perspective de a se ruina. Mobilizați de către Consiliul popular al orașului, locuitorii au pus mînă de la mină, bani și atelaje, meșteri zidari și tîm­­plari și în scurt timp au ame­najat aici un frumos cămin cul­tural. Luna aceasta interiorul și scena vor putea fi folosite, ur­­mind ca în primele două-trei luni ale viitorului an să se ex­tindă lucrările de renovare. Vasile APOSTOL La I.I.L. Adjud, în atelierul de vopsitorie Tovarășul I. Asaftei din Focșani se interesează de cuprinsul unor dispoziții legale privind acordarea concediului de odihnă și cuantumul acestuia, cerîndu-ne să precizăm totodată la cite zile de concediu are dreptul avînd în vedere vechimea sa în muncă. Potrivit legii 26 din 1967 privind acordarea concediului de odihnă, angajații au dreptul, anual la un concediu plătit cu o durată cuprinsă între 15—24 zile lucrătoare, în func­ție de vechimea în muncă. Dacă dv., așa cum spuneți, aveți vechime în muncă de 15 ani, veți o beneficia de un concediu de odihnă de 19 zile lucrătoare. Dacă însă contractul de muncă v-a fost des­făcut (nu ne spuneți potrivit cărei dispoziții din Codul muncii) vă răs­pundem că, în principiu, angajații care după ce încetează activitatea ca urmare a desfacerii contractului de muncă în temeiul art. 19( situa­ție în care contractul a fost desfă­cut din inițiativa dv.) sau 20 litera e (cînd contractul a fost desfăcut în urma încălcării sistematice a obligațiilor de muncă sau au­ să­­vîrșit o singură abatere pentru care legea prevede în mod expres sancți­onarea disciplinară a desfacerii con­tractului de muncă); f (ați fost con­damnat definitiv pentru o infrac­țiune în legătură cu serviciul); g (ați fost arestat pe o perioadă mai mare de­ 2 luni) din Codul muncii, veți primi în primii doi ani după înca­drare, concediul de odihnă plătit redus la o durată minimă, adică la 15 zile lucrătoare, în anii următori celor în care vi s-a aplicat această reducere, concediul vă va fi acor­dat corespunzător vechimii dv. tota­le în muncă. Aceste prevederi nu se aplică (avem în vedere dispozițiile art.11 din legea 26) angajaților care, după desfacerea contractului de muncă în temeiul art. 19 din Codul muncii, pentru motivele arătate la art. 133 alin. 1 lit. c, cu alte cuvinte dacă v-ați reîncadra în muncă în termen de 90 de zile de la desfacerea con­tractului, cu condiția să nu vă fi putut executa munca din cauza stării sănătății constatată prin cer­tificat medical oficial și nici să vă fi oferit în aceeași unitate o altă muncă corespunzătoare stării sănă­tății și calificării dr. De asemenea dispozițiile de reducere a concediu­lui de odihnă la durata minimă nu se aplică angajaților pentru care, după desfacerea contractului de muncă în temeiul art. 20 lit. G din Codul muncii, a intervenit achita­rea, anularea urmăririi penale sau încetarea procesului penal. Așadar, dv. veți primi concediul legal de odihnă pe o durată de 10 zile lucrătoare cu condiția să nu fi întrerupt activitatea ca urmare a desfacerii contractului de muncă în temeiul art. 19, sau 20 lit. e. f, sau g. din Codul muncii. Sau, dacă con­tractul de muncă v-a fost desfăcut pentru aceste motive, veți beneficia de cele 19 zile concediu numai dacă vă încadrați în textul prevăzut de art. 11 din Legea 26, mai sus arăta­tă, în conformitate cu art. 15 din aceeași lege, dacă nu veți putea efec­tua concediul de odihnă în acest an, pentru motive bine întemeiate, veți putea beneficia de cele 19 zile lu­crătoare în cursul anului calenda­ristic următor, împreună sau sepa­rat de concediul de odihnă cuvenit pe anul următor. Nicolae Murariu din comuna Va­lea Sării este nelămurit întrucît a fost impus la plata unei contribuții de electrificare care ar depăși po­sibilitățile sale materiale. Potrivit dispozițiilor H.C.M. 299 din 1958, art. 2, locuitorii satelor care se electrifică vor contribui la costul lucrărilor care cuprind racor­dările la rețelele electrice existen­te sau care se vor executa, cu mina de lucru necalificată pentru efec­tuarea lucrărilor, furnizarea unor materiale, efectuarea transporturi­lor de stîlpi cu mijloace proprii, precum și cu fonduri bănești. Sumele de bani cu care va con­tribui fiecare locuitor, vor fi stabilite de adunarea populară în raport cu veniturile fiecăruia, întrucît dv. re­clamați faptul că ați fost obligat la plata unei contribuții prea mari vă putem îndruma să vă adresați cu o contestație comitetului executiv al consiliului popular din comună, care o va supune discuției adunării populare, singura în măsură să vă facă reducerea solicitată. Deoarece contribuția se stabilește în funcție de veniturile fiecăruia, comparația cu ceilalți vecini nu se poate admite. MEMENTO # MEMENTO » MEMENTO » MEMENTO » MEMENTO O MEMENTO t V radio MIERCURI 3 DECEMBRIE 18.00 Studioul pionierilor. 18.25 Primii între egali. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Intermezzo muzical. 19.30 Succesul este o șansă? An­chete sociale. 20.00 Tele­cinemateca. Micul lord. 21.40 Reflector. Telefoileton coti­dian. 21.50 Salonul literar al tv. 22.30 Telejurnalul de noapte. 22.45 Interpreți de muzică ușoară. Anca Agemolia și­­ Anwakten An­d­­reesan, semisimin­. București MIERCURI 3 DECEMBRIE Programul 1 5.05 Muzica dimineții. 6.05—9.30 Muzică și actualtăți. 9.30 Viața cărților. 10.05 Muzică populară. 10.30 Vreau să știu. 11.05 Nume dragi — muzică ușoară. 11.20 Recital de operă i Maria Goia și Emil Rotundu. 11.43 Sfatul medicului. Recoman­dări pentru cei ce suferă de in­somnie. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Melodii semnate de Enrico Fanciotti și Petre Firulescu. 12.25 Știința la zi. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Mic magazin muzical. 14.00 Radio-școală. Ciclul „Limba și literatura română“ (pentru cla­sa a VIII-a) Diatezele verbelor (reluare). 14.20 Muzică ușoară. 14.20 Transmisia reprizei a doua a meciurilor de fotbal: U. Craiova— Steaua și Rapid — Petrolul. 15.15 Din cîntecele popoarelor. 15.30 Compozitorul saptămînii — Johannes Brahms. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo­­ritier. 16.20 Orchestra de muzică populară din comuna Bolintinul din Deal. 16.30 Consultație juridică. Din ac­tivitatea comisiilor de judecată. 16.40 Antologie corală Gheorghe Cucu. Prezintă Nicolaia Paro­­cescu. 17.05 Antena tineretului. Studioul elevilor. 17.30 Orchestra de muzică popu­lară a Radioteleviziunii. Soliști Ana Hanțu și Emil Drosu. 18.10 Revista economică. Cum se cunosc bunii gospodari. 18.30 O melodie pe adresa dum­neavoastră. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Ion Dodu Bălan. 20.10 Cîntă Lucreția Ciobanu. 20.20 Eminesciana. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Lectură dramatizată. „Moara cu noroc“ de Ion Slavici. 21.20 O melodie, trei interpreți. 21.30 Moment poetic. Din lirica turcă. 21.35 Recitalul serii — Enrico Ma­cias. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteo­rologic. 22.20 Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dv. 23.00 Concert de muzică ușoară: 0.03—5.00 Estrada nocturnă, cinema MIERCURI 3 DECEMBRIE Cinema UNIREA Focșani: „In îm­părăția leului de argint“. Cinema FLACARA Focșani: „Viri­­diana“. Cinema POPULAR Adjud: „Asasi­natul s-a comis luni". Cinema LUMINA Mărășești: „Tine­rețe fără bătrînețe“. Cinema POPULAR Panciu: „Am două mame și doi tați“. Cinema VICTORIA Odobești . ..Apele primăverii”. T­i­mpu­l pr­obabi­l pentru 24 de ore Vremea va fi umedă, cu cerul aco­perit. Va ploua temporar. Vînt potri­vit, prezentînd unele intensificări. Temperaturile minime vor fi cu­prinse între 2 și 5 grade, iar maxi­mele între 5 și 9 grade. Miercuri 3 decembrie 1969 m­­ p­r­ivi*prim ÎNTINSUL "A A X-a Conferință a cercurilor științifice studențești S-au încheiat lucrările celei de-a X-a conferințe pe țară a cercurilor științifice studențești, care s-au desfășurat în tot cursul lunii no­iembrie în centrele universitare București, Cluj, Iași, Timișoara, Brașov și Tg. Mureș. Comunicările prezentate cu acest prilej au rele­vat preocuparea studenților, atît din învățămîntul universitar, cît și din învățămîntul tehnic superior, de a aborda în cercetările lor pro­bleme corespunzătoare cerințelor actuale ale economiei naționale. Din peste 500 de lucrări înscrise pe agenda reuniunii științifice recent terminate, aproape jumătate au fost distinse cu premii și mențiuni, acordate de Ministerul învățămân­tului și Uniunea asociațiilor stu­dențești din România, O invenție recent brevetată Ing. Vasile Doboșan și tehnicia­nul Nicolae Cașcaval, de la Uzi­nele de autocamioane din Brașov, sunt autorii unei valoroase invenții, recent brevetată. Este vorba despre un agregat automatizat pentru su­dura roților de autocamion. Apli­carea invenției a dus la mecaniza­rea operațiilor și la îmbunătățirea condițiilor de muncă, realizîndu-se în acest fel o productivitate a mun­cii de două ori mai mare și eco­nomii anuale de 1 500 000 lei. După concepția celor doi inven­tatori, s-a construit un mare nu­măr de agregate, care au fost montate pe linia automată de su­dură, din cadrul uzinei de autoca­mioane. Noi linii tehnologice în noua zonă industrială a mu­nicipiului Buzău a început mon­tarea primelor linii tehnologice la fabrica de geamuri — una dintre cele mai mari din țară. Noua uni­tate va avea în final o capacitate de producție anuală de peste 100 000 000 mp geam tras, șlefuit, securit, oglinzi și alte produse din sticlă. Utilajele perfecționate cu care va fi dotată întreprinderea vor permite ca procesul de pro­ducție să se realizeze aproape în întregime automatizat.­ Becții­­ de­ geam laminat și oglinzi vor în­cepe să producă în trimestrul I al anului 1970, iar cfererSlte“Trt "de­­­cursul primului an al viitorului cincinal. Constructorii se strădu­iesc să încheie lucrările înainte de termen. Ei au realizat hala princi­pală de fabricație, iar acum — concomitent cu montarea utilaje­lor execută, în avans față de gra­fic, ultimele lucrări la depozitele de materii prime și produse finite. CÂRTI NOI Cojocaru­ C., Cojocaru L. Procedee tehnologice în industria fermentativă Lucrarea cuprinde procesele tehnolo­gice, aparate și instalații noi care sunt folosite sau în curs de introducere în unele sectoare ale industriei fermenta­tive: matt-bere, spirt, drojdie de pani­ficație, drojdie furajeră și acizii citric și lactic, obținuți pe cale de fermentație. Sunt tratate procesele tehnologice se­­micontinue și continue, descrierea uti­lajelor și a specifității instalațiilor, pre­cum și principalii indicatori ai aces­tora. Cartea se adresează inginerilor, cer­cetătorilor, proiectanților, chimiștilor, tehnicienilor și altor specialiști care lu­crează în sectoarele industriei fermen­tative. Este de un real folos profesori­lor și studenților de specialitate. Mereuță C., Brumă C., Grecu M. Repararea și întreținerea utilajelor de sudare prin rezistență Lucrarea dă indicații practice nece­sare reparării și întreținerii utilajelor, de sudare prin rezistență, insistînd asu­pra tipurilor moderne, înzestrate cu comandă electronică. Sînt analizate po­sibilitățile generale de defectare a prin­cipalelor circuite ale acestor utilaje, e­­xemplificînd diversele categorii de de­fecte, pe cele mai răspîndite tipuri ale utilajelor de sudare prin rezistență în puncte sau în linie. De asemenea, lu­crarea tratează unele probleme privind protecția muncii la exploatarea acestor utilaje. Cartea se adresează electricienilor și personalului de exploatare, reparare și întreținere a utilajelor de sudare prin­ rezistență, cum și personalului care ex­ploatează aceste utilaje.

Next