Milcovul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 92-147)

1969-10-18 / nr. 94

Á. A Sîmbăta 18 octombrie 1969 Pag. 3 MILCOVUL Așa cum arată situa­ția la zi, planul de in­vestiții din județul nos­tru a fost îndeplinit, pe cele nouă luni ale aces­tui an, doar în proporție de 51,1 la sută din pla­nul anual, iar la con­strucții montaj, realiză­rile reprezintă doar­­ 14 la sută, cele mai mari ră­­mîneri în urmă înregis­­trîndu-se la Șantierul 703, obiectivul Fabricii P.F.L., Fabrica de co­niac, extinderea de la „Chimica“ Mărășești și altele. O situație destul de nesatisfăcătoare o pre­zintă și ritmul lucrărilor de construcții ce le exe­cută întreprinderea ju­dețeană de construcții și îndeosebi pe șantie­rele de construcția lo­cuințelor. Care sînt cauzele aces­tor rămîneri în urmă ? Pot fi ele justificate ? Iată ce ne-a răspuns tovarășul Ion Dragu, di­rectorul Băncii de In­vestiții — sucursala Vrancea. „La rămînerile în ur­mă înregistrate la finele trimestrului III al aces­tui an au contribuit mai multe cauze. Printre cele care au avut in­fluențe negative directe — nepregătirea inves­tițiilor prin neasigura­­rea la timp a proiectelor de execuție cum a fost cazul la „mărirea pro­ducției clei­oase" —• Fa­brica chimică Mărășești la care proiectantul I.P. R.O.S.I.N. București a elaborat proiectele pe porțiuni, cu modificări incomplete, ceea ce nu a permis organizarea co­respunzătoare a șantie­rului și atacarea în flux continuu a lucrărilor­­ — organizarea defec­tuoasă și neurmărirea zi de zi a realizării stadii­lor fizice programate la Șantierul 703 al între­prinderii 7 construcții montaj Galați la obiecti­vele „Fabrica de P.F.L." din cadrul C.I.L. Focșani și „secția de producție pentru coniac“ Focșani. Folosirea nejudicioasă a forței de muncă exis­tente la aceste lucrări a condus la realizarea sub 60 la sută a productivi­tății muncii. Tendința șantierului de a realiza valori fără asigurarea unor stadii fizice corespunzătoare pentru montarea utila­jelor tehnologice, neres­­pectarea termenelor fi­xate prin graficele de execuție a făcut să nu se monteze un volum de utilaje sosite pe șantie­rul Fabricii P.F.L. de peste 70 milioane lei. Pe șantierele de construcții RITM RELATIS FICATOR întârzierile sunt justificate ? De vorbă cu­ ION DRAGU, directorul Băncii de In­vestiții, sucursala Vrancea La lucrarea „secția de producție coniac“ cu ter­­men de punere în func­țiune la 30 noiembrie 1969 sunt înregistrate ră­mîneri în urmă la cen­trala termică și gospo­dăria de apă astfel că respectarea termenului este sub semnul între­bării în cazul cind gra­ficul cu stadiile fizice întocmite de ultimă ară (26 septembrie a. c.) n­u va fi respectat cu stric­tețe. Unii beneficiari nu au asigurat utilajele tehno­logice necesare punerii în funcțiune a capacită­ților la termenele plani­ficate. Astfel, C.I.L. Foc­șani pentru Fabrica PFL nu a corelat cu nevoile de montaj al liniilor de import, un număr de peste 150 utilaje diferite, iar Fabrica chimică Mă­rășești nu a pus la dispoziția instalatorului nici în prezent o serie de utilaje, determinante în puner­eă în funcțiune cum ar fi : vas aerisire HC1, schimbătoare căl­dură, preincălzitor etc. din care cauză aburul tehnologic nu va putea fi­ asigurat la timp, întreprinderea Vinal­­cool Focșani nu a procu­rat butoaiele de stejar pentru depozitarea co­niacului (cca. 6 000 buc.), echipamentul tablouri­lor de comandă și sem­nalizări ca și lămpile anticx din import. La lucrările de locuin­țe unde executant este întreprinderea de con­strucții montaj Vrancea, rămînerile în urmă s-au datorat pe de o parte neasigurării documenta­ției la timp la blocurile din municipiul Focșani — zona Bahne, Odobești, Fanciu și Mărășești pen­tru care documentația s-a asigurat de către be­neficiarii I.G.O. F­ocșani și I.G.O. Adjud abia în luna august 1969, iar pe de altă parte constructorul nu a fost aprovizionat cu unele materiale și în special panourile tego pentru diafragme și plăci tîm­­­plărie pentru două blocuri de confort III cu termen de dare în folo­sință în luna noiem­brie a. c. Este necesar ca în timpul scurt care a mai rămas pînă la finele anului să se depună eforturi deosebite din partea constructorilor și beneficiarilor pentru realizarea în bune con­­dițiuni și la termen a planului de investiții“. sînt: © Radiografia unui „an­gajament“ . Un tri­mestru pierdut . Vi­novat — acarul Păun Crama Sîntem într-un birou cu feres­trele deschise spre panorama unor construcții : Fabrica de gheață și Crama cu o capacitate de depo­zitare de peste 1000 vagoane. Interlocutorul nostru — șeful lotului — inginerul Lică Butuno­­iu. O precizare (și veți vedea de ce) i este venit aici pe șantier ca șef de lot de la începutul lunii aprilie a acestui an. — Vrem să mai aflăm cite ceva despre stadiul construcției, spunem noi, cunoscînd cite neca­zuri a adus această construcție beneficiarului, cite angajamente au fost luate (și nerespectate) și cîte termene de punere în funcți­une au fost, au trecut dar con­strucția a rămas neterminată. Ni se răspunde . —Am predat la montaj întrea­ga fabrică de gheață. Crama însă... Și inginerul Butunoiu ne duce în fața unui grafic. Inițial termenul de predare a fost 30 decembrie 1968. Bineînțeles nici vorbă să se respecte angajamen­tul. Apoi tot prin planul de stat a fost stabilită data de 30 iunie 1969. Ce s-a mai întîmplat ?‘ Toamna trecută lucrările n-au­ fost închise (la cadru). Din acest motiv toată iarna nu s-a putut­ lucra. Practic s-a pierdut un tri­mestru. — Ce termen de predare mai are ? — Nu se mai știe. Un lucru vi-l pot spune. Este de dorit s-o ter­minăm cât mai repede. Căutăm să stabilim vinovații de această situație. —­ Greu, sau dacă vreți „acarul Păun”, ni se răspunde de către un constructor, martor tăcut (dar nu și pasiv !) al conversației noas­tre, la care a participat cu surîsul sau cu încordările feței. Ar tre­bui întrebați și foștii șefi de lot, Constantin Leicu, Vasile Pîrlă­tescu, Alexandru Aleman, Mircea Kelemen... — Eu cred, intervine din nou inginerul Butunoiu, că vinovată se face conducerea întreprinderii. Trebuia știut că tehnologia acestei construcții este destul de preten­țioasă și că nu se poate ridica fără constructori. Așadar, „lanțul slăbiciunilor“ duce la întreprinderea 7 Con­­strucții-Montaj Galați, Șantierul 703. Poate ne va spune conducerea întreprinderii cine e vinovatul. Așteptăm răspuns pe adresa redac­ției ziarului „Milcovul,,. „Eșantioane“ dintr-un dialog despre inițiativă La capitolul gospodărire, realitatea acuza Un răspuns aproape de... autocritică O sugestie întreprinderea județeană de construcții . Se poate vorbi despre o experiență înaintată în activitatea de construcții de pe șantierele județului nostru ? întrebarea am adresat-o tovară­șului Constantin Cîmpeanțî, ingi­ner șef la întreprinderea județeană de construcții Vrancea, întrebarea surprinde: — Adică cum ? Precizăm, amintind de nenumă­rate inițiative ale unor constructori din alte județe. De data aceasta și întrebarea și răspunsul sunt foarte clare. — Nu. Răspunsul categoric naște firesc a doua întrebare. — De ce ? — Păi... avem echipe foarte bune care își îndeplinesc planul cu 140 — 150 la sută. Ni se și exem­plifică. Notăm­­ echipele de mo­zaicuri conduse de Costică Ungu­­reanu și Arsenie Balaban, ale zidarilor Mihai Avasiloaia și Gheorghe Dorob­an. Vădit lucru pe șantierele între­prinderii județene de construcții Vrancea nu se poate vorbi încă despre o­­ experiență înaintată in­­ activitatea de­ construcții, sau dețg; ■ pre "vizio "inițiativă valoroasă. Adresăm o altă întrebare bine­înțeles nu fără intenție. —T. Gu .siguranță ați fost în­ ulti­mele­­ zile pe șantierul de locuințe de la blocurile din cartierul gării. Despre neorînduiala care domne­ște pe acest șantier, despre proasta gospodărire a materialelor arun­cate alandala ce ne puteți spune ? — Da, aveți dreptate. Vina prin­cipală revine în primul rînd șefu­lui de șantier (ing. Mihai Onucu) care nu a imprimat încă șefilor de echipă spiritul de răspundere față de gospodărirea locului de muncă. Chiar dacă răspunsul nu mul­țumește în totalitate e totuși su­ficient pentru a ne permite să facem o propunere. Ce-ar fi să se nască cel puțin o inițiativă pe ideea mai bunei gospodăriri a locu­rilor de muncă de pe șantierele de­­ construcții din Focșani, dacă alte inițiative sunt epuizate sau învechi­te! Noi o sugerăm doar,­ dăm­ oricum atragem atenția conducerii * șantierului și întreprinderii că risipa de materiale comportă răs­­­­punderi materiale, iar tovarășii din­­ conducere nu sunt scutiți de... răs­­­­pundere. N. A. N-am fi relatat acest lucru dacă el nu s-ar înscrie intr-o pro­blemă mai largă, afectînd­­ odată cu planul producției) buna gospo­dărire de pe aproape toate șan­tierele județului nostru, esențială pentru o cit mai riguroasă organi­zare. Trebuie să spunem că, după opinia noastră, pe toate șantierele mai sînt în privința asta restanțe t­a prea multe grămezi, fiare vechi, resturi de materiale împrăștiate. Atenție, constructori ! Cum stăm cu îngrijirea și gospodărirea locu­lui de muncă 7 © Șantierul — o „uzină fără porți“ ? © Pauze nej­usti­fi­cate pe portativul zilei de muncă : Dezbateri pe tema disciplinei . Criteriul muncii educative — eficienta Fabrica P. F. L. ...Sînt fapte asupra cărora se impune, imperios, un popas, o dez­­batere , unele abateri de la dis­ciplina producției, unele abateri de la etica nouă a muncii și vieții. Absențe, întîrzieri de la lucru, etc. „Ce să-i faci, condiții de șan­tier !„ — spun în asemenea oca­zii cîte unii. „Șantierul este „uzină fără porți,.. neorînduirea p­e mare, lipsește cadrul riguros al uzinei industriale, în care disciplina producției e în primul rînd o tradiție, iar în al doilea rînd poate fi ușor controlată !„ Tovarășul inginer Viorel Dumi­­trașcu, șeful Șantierului 703 res­pinge asemenea scuze. Și totuși... Spicuim întocmai din frazele materialului prezentat la aduna­rea de dezbatere a cifrelor de plan. „In perioada care a trecut s-a plătit un număr foarte mare de ore regre... în primul rînd nu s-a folosit integral timpul de lucru al muncitorilor, atît datorită lipsei de supraveghere din partea mai­ștrilor și șefilor de echipă și în al doilea rînd neaprovizionării la timp cu materiale. Sînt maiștri ca : Ion Teodorașcu, Pleșa Beni­­amin, István Balaș, Gheorghe Pastia, Dinu Radu, Lică Antoniu, care nu au dat suficientă atenție folosirii raționale a timpului de lucru“... „In perioada de 8 luni care au trecut (de la data întocmirii re­feratului n.n.) s-au înregistrat un număr de 35000 d­e absențe ne­motivate ceea ce înseamnă o pierdere de producție de crca 600 000 lei. In afară de aceste absențe nemotivate au existat și foarte multe învoiri care au dus la stagnarea producției și la ne­­realizarea unor stadii fizice la termen,, etc, etc. — Am avut o adunare de partid în septembrie — ne spune (e drept, nu prea energic) tova­rășul Eugen Chiriță, secretarul de partid al Șantierului 703. O spu­nem însă noi cu curaj. La acest șantier nu s-au organizat nicioda­tă dezbateri în jurul cazurilor de indisciplină, dezbateri care să stîrnească opinia colectivă, jude­cata sănătoasă, a comuniștilor. Sugerăm conducerii șantierului și în același timp comitetului mu­nicipal UTC organizarea unor interesante dezbateri pe tema disciplinei în special cu tinerii constructori care încalcă mai des disciplina de producție. Totodată organizația de partid are datoria să înscrie pe ordinea de zi a adunărilor generale pro­blema disciplinei, întrucît munca educativă lasă încă mult de dorit. Și nu trebuie uitat Un lucrru. Acțiunile educative să nu fie fă­cute la general, ci concret. Să aibă efect. Nu de dragul de a fi la număr sau pe hîrtie. Nu asta interesează. Criteriul muncii e­­ducative trebuie să fie eficiența. Mai întîi s-a promis. S-a uitat și s-au cerut scuze. ...Apoi s-a declanșat un adevărat război al hîrtiilor și telefoanelor. Și toate acestea pentru ce ? Pentru o maca­ra. Pentru o „girafă,, cum îi mai spun unii. Sau dacă vreți, pentru o macara fără de care se lucrează ca acum două secole în urmă. Și poate nu ne veți crede dar maca­raua cu pricina a mîncat 100 de apartamente. Povestea este simplă. La înfiin­țarea întreprinderii județene de construcții s-a luat prin transfer de la T.C. Galați o macara turn. Predarea trebuia făcută în stare de funcțiune. Dar a fost dată fără echipamentul necesar. Și asta încă la începutul lunii ianuarie din acest an. Notați bine , aproape un an de zile, o macara turn de care era foarte mare nevoie n-a funcți­onat. Prin adresa din 26 ianuarie 1969 înregistrată la numărul 839 se spunea : „Rugăm a dispune ca pînă la 15 februarie 1969 macaraua turn 40 T. 14 inventar 4822 ...să fie în perfectă stare de funcțiune în­trucît urmează să fie montată și să funcționeze la șantierul de lo­cuințe din Focșani... La 30 ianuarie a.c. prin altă adresă cu nr. 998 se revine, soli­­citîndu-se „să dispuneți de urgență predarea tuturor utilajelor trecute în protocol... întreprinderea jude­țeană de construcții a spus, tot ea a auzit. Galațiul (T.C. Galați) nu vede, nu aude. Toate insistențele scrise și spuse (telefonic sau prin delegați) lasă rece. Dar ce s-a întîmplat în acest timp la Focșani ? Macaraua turn a fost ridicată cu citeva săptămîni in urmă. Po­ziția ei verticală impune. Dar _________________­ Șantierul locuințe blocuri—gară atît. De ornament, că de funcți­onat n-a funcționat nici măcar un minut. Și o aritmetică simplă. S-au pierdut neputîndu-se preda la ter­men 100 de apartamente din cauza nefuncționării macaralei. (Afirmația aparține inginerului șef al întreprinderii județene de construcții, tovarășul Constantin Cîmpeanu). La blocul H6 două tronsoane (4 scări) trebuiau să fie la turnarea acoperișului. Nefunc­­ționarea macaralei l-a pus pe con­structor în situația de a aștepta terminarea lucrărilor la un alt bloc pentru a primi utilajul ne­cesar ridicării și turnării betoa­­nelor. Frumoasă clar tristă farsă. S.O.S. ! S.O.S. ! T.C. Galați ! Treceți pe recepție ! ...despre­ această macara este vorba ! Ce (nu) se face pentru tehnică © Răz­boiul hîrtiilor © Cum a „mîncat“ o macara 100 de apartamente , 5.0.5.­ 5.0.5.! T.C. Galatî—treceți pe recepție! Trimestrul al IV-lea — hotărîtor în realizarea planului de investiții Ancheta noastră a demonstrat că nu cauzele „obiective” au generat unele rămîneri în urmă s pe șantierele amintite. Pe fiecare dintre ele există posibilități de accelerare a rit­mului de execuție, fără a se diminua cu nimic calitatea lucrărilor. Constructorii și beneficiarii au îndatorirea să-și concentreze eforturile pentru a intensifica ritmul lucrărilor iar utilajele și forța de muncă de pe șantiere să fie utilizate rațional. Trecînd peste unele cauze obiective, putem afirma că la toate obiectivele în construcție din județul nostru, slaba­­ organizare a șantierelor, aprovizionarea defectuoasă cu ma­teriale, lipsa forței de muncă, în special a celei calificate, insuficienta dotare cu utilaje a șantierelor etc, au făcut ca în perioada scursă de la începutul anului și pînă in prezent planul de investiții să fie îndeplinit doar în proporție de 51,1 la sută din planul anual iar la construcții montaj să fie doar de 64 la sută. Ce înseamnă aceasta? Că în lunile care au mai rămas pînă la sfîrșitul anului trebuie realizat un volum de investiții, care, se înțelege, cere eforturi deosebite din partea constructorilor. Sarcinile vor putea fi realizate, numai dacă actualele neajunsuri vor fi lichidate de urgență. Este necesar ca organizațiile de partid, conducerile între­prinderilor de construcții și a șantierelor să intensifice efor­turile în vederea recuperării grabnice a rămânerilor in urmă, să ia măsuri de pregătire a condițiilor pentru lucru în peri­oada de iarnă. Paralel cu intensificarea muncii politice de educare a comuniștilor, organizațiile de partid trebuie să se străduiască, ca prin grafice, panouri, gazete de perete, expuneri, stații de radioficare, să se înfățișeze cu claritate tuturor lucrătorilor sarcinile de plan, mersul lucrărilor, criticînd rămînerile în urmă, aubsențele de la lucru, învoirile, pentru a crea o opinie combativă împotriva lipsurilor. Acest trimestru al IV-lea din acest an este hotărîtor în ce privește realizarea sarcinilor ce se pun privind darea cit mai curînd în folosință a obiectivelor aflate în construcție. Pagini realizată de­ T. O­ANCE A" și p. STAN 3 a fi I

Next