Milcovul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 92-147)
1969-11-21 / nr. 113
Anul II — Nr. 113 Vineri 21 noiembrie 1969 4 pagini 30 bani Pentru a consemna cum se cuvine cuvântul slat de constructori, ca și de beneficiari, subliniind realizările planului de investiții pe județ, acum la încheierea hotărâtorului an IV al Cincinalului, ziarul nostru a trimis pe șantiere o brigadă de reporteri, care transmite mersul lucrărilor, îndeplinirea zilnică a planului și a angajamentelor luate în aceste sectoare importante ale economiei. Pînă la intrarea în funcțiune a obiectivului de industrie focșăneană, Centrul de depozitare și condiționare a vinului mai sînt: Bani aruncați pe „fereastr neglijenței! Ne aflăm la primul nivel al obiectivului de pe care transmitem. Coridoarele primesc ultimele îngrijiri. Se curăță faianța și rigolele, se fac ultimele probe la stuțuri pentru a se vedea etanșeitatea cisternelor în care vinul se va revărsa din belșug. Se apropie ziua cînd pulsul acestui nou obiectiv industrial se va face simțit cu intensitatea unei împliniri autentice. Păcat însă că această minunată perspectivă este handicapată de o nouă carență care și-a făcut apariția de abia acum, cînd peste numai cîteva zile se așteaptă revelația intrării în primele probe tehnologice, cînd se apropie tăierea panglicii inaugurale. Să începem cu proiectul care nu a prevăzut orificiile prin care sticlele de nivel ale cisternelor — indicator fără de care nu se pot determina cantitățile depozitate — urmau să fie instalate. Acum, după ce planșeele dintre cele patru nivele au fost turnate pe toată lungimea halelor s-a constatat că rigolele trebuie străpunse. Ce înseamnă aceasta? Înseamnă că această greșeală inadmisibilă de proiect necesită consumarea unui volum mare de timp și cheltuieli suplimentare. Dar nu numai atît. Oare proiectul nu este cel care prevede sincronizarea lucrărilor de construcții cu instalațiile ? în cazul de față această interferare lipsește. Din acest motiv, punem sub semnul întrebării respectarea termenului de punere în funcțiune a acestui important obiectiv. Din spusele inginerului Cică Butunoiu, șeful lotului de construcții, rezultă că, pe lângă dificultățile de perforare a planșeelor de beton armat, execuția străpungerii nu este posibilă fără demontarea întregii instalații de conducte. Așadar, nu este vorba de o simplă greșeală a proiectului, consecințele acesteia sunt mult mai mari. Pe lângă volumul de muncă solicitat la instalarea sticlelor de nivel pentru cele 160 cisterne, demontarea și remontarea conductelor presupune timp pierdut și bani aruncați pe „fereastra" neglijenței. Cine se face vinovat de această clasă lipsă de răspundere ? Cine va garanta că această problemă ivită acum nu va afecta termenul de punere în funcțiune a acestui obiectiv ? Așteptăm fapte deoarece promisiunile, fiind multe la număr, nu mai constituie o certitudine. .fi. LADARU D. KELMER zile Resursele pădurilor, mai bine valorificate! Finisaj la um nou bloc de locuințe ANCHETA O ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA # Lupul nu va păzi niciodată oile • Este greșită credința că unii au datoria să producă, iar alții să păzească. Trebuie să păzim cu toții ceea ce cu toții am produs • Comisiile de judecată — puternice organe de influențare obștească. Să le facem să activeze corespunzător ! Galliumai cîteva zile în urmă a fost judecat, la fața locului, Dobre Tîlvăr din Lacu lui Baban care a sustras, pe data de 28 octombrie a.c. din tarlaua IAS Focșani — ferma nr. 6 Armeni, cantitatea de circa 400 kg. de porumb știuleți. Om în toată firea, cu gospodărie și copii, în loc să trăiască și să muncească cinstit, cum procedează consătenii lui, D. T. s-a pus pe căpătuială pe seama roadelor muncii celorlalți. Desigur, pentru fapta lui și-a primit pedeapsa binemeritată. Tovarășul Ionică Dănăilă, procuror șef la procuratura locală din Focșani, cu care „disecăm” acest caz, aduce însă în convorbire o primă remarcă. — Se constată, ne spune dumnealui, că asemenea acte sunt comise, îndeosebi, de elemente care sunt, în general, certate cu legile statului nostru și nu se află la prima abatere de acest fel ori de altă natură. Apoi, trebuie spus că D. T. a fost prins de paznicul de cîmp Crețu Ghinea. Iată, ne-am zis, un paznic care și-a făcut datoria, un om care, înțelegîndu-șî în mod just menirea, a acționat prompt cînd un hoț a încercat să se înfrupte din avutul poporului. Pentru că trebuie spus, există și cazuri cînd paznicul se află printre cei care dijmuiesc recolta, avutul obștei sau care inițiază chiar acțiuni de furt. Oprindu-ne în raza T.A.S. Focșani, profităm de amabilitatea procurorului șef adjunct al județului, tovarășul Ion Țigănaș, care ne relatează un alt caz, unde atitudinea paznicului a fost de data aceasta contrarie atitiudinii paznicului despre care am relatat la începutul acestor rînduri. Despre ce este vorba ? Conducerea IAS Focșani a angajat ca paznic pe Isac Jechel nu și i-a dat bineînțeles, să păzească ceva, o tarla cu porumb situată în fața stației C.F.R. Cotești. Paznicului nostru atît i-a trebuit. Fiind un fel de lup pus să se îngrijească de sănătatea mioarelor, n-a pregetat să-și dea arama pe față. A luat astfel legătura cu frații Scăunaș (Grigore și Mihalache), cu încă un hoț" (Ion Cotîrlan) din comuna Cotești și a trecut la acțiune furînd, în mai multe rînduri, porumb, cu carul, din tarlaua pe care trebuiau să apere de ... hoți. Și un al doilea caz. Aurel Chiroiu era, de asemenea, paznic la C.A.P. Ciorăști. Avea și el antecedente penale. Și... paznic, noapte de noapte căra acasă sacul cu porumb, cu struguri, cu arpagic. Nu ierta nimic din ceea ce avea de păzit. Pînă într-o zi cînd a fost prins de cîțiva oameni din consiliul de conducere al cooperativei. Și atunci a preferat să uzeze de înțelepciunea proverbului care spune că fuga e rușinoasă... Firește, organele judecătorești au acționat și de data aceasta așa cum indică legile țării noastre. — Dar, ne spune tovarășul Țigănaș, un fapt ne atrage atenția totuși. Pe cine punem să aibă grijă de avutul obștesc? Cui încredințăm imense valori materiale, valori create prin munca și sudoarea oamenilor cinstiți? Am amintit că atît Iecheanu cît și Chiroiu aveau antecedente penale. Oare acest lucru nu s-a știut? Și dacă admitem că nu, era atît de greu să se afle? Este clar ca bună ziua că conducătorii unităților respective au încălcat dispoziții clare existente în această privință și nu ne îndoim nici o clipă că pe viitor vor trage concluziile cuvenite. I. B. MOSCU (Continuare în pag. a II -a) Ceasul rău al infracțiunii ■>. Obligațiile contractuale nu sunt simple formalități! Creșterea animalelor este una dintre ramurile cele mai rentabile deoarece, ea aduce cooperativelor agricole de producție, cât și gospodăriilor țărănești, însemnate venituri pe tot parcursul anului. Contractele pentru livrarea de produse animaliere înregistrează din acest motiv, an de an, o linie ascendentă, deoarece unitățile, cât și țăranii care încheie cu statul astfel de contracte, beneficiază de prețuri ferme pe toată perioada anului având avantajul să li se acorde credite și furaje la prețuri avantajoase. Față de aceste condiții optime oferite de către stat pentru buna desfășurare a procesului de producție, unitățile agricole cât și contractanții particulari au datoria să respecte clauzele prevăzute în contract. Dacă, însă, comparăm realizările de pînă acum cu cifrele prevăzute în contracte, vom vedea că pe total județ, la bovine adulte, sunt posibilități să se achite sarcinile contractuale. în schimb, la tineret taurin, se înregistrează o restanță de 1282 capete, iar la porcine realizările nu depășesc 60 la sută din cele 9600 capete contractate. Analizînd felul în care unitățile agricole au căutat să-și onoreze obligațiile pe care le au față de stat, rezultă că în timp ce unele cooperative se vor înscrie la 31 decembrie cu depășiri substanțiale, altele vor rămîne în restanță. Astfel, printre unitățile care au înțeles să-și respecte obligațiile se numără și cooperativa agricolă din Mărtinești. Ea a livrat 62 bovine adulte cu o greutate de 26,8 tone, față de 40 capete care erau planificate pe întreg anul. La fel au procedat și cooperatorii din Mihălceni Livrînd 120 capete bovine adulte, cu o greutate totală de 41,5 tone, ei și-au depășit cu mult sarcinile stabilite pentru acest an. La tineret taurin, C.A.P. Pădureni și Ciorăști și-au depășit sarcinile contractuale, iar cele din Băiești și Mihălceni, unde sunt organizate ingrășătorii, sunt pe punctul de a-și îndeplini planul de livrare. Cu rezultate bune se înscriu și cooperatorii din Tătăranu, care au contractat cu statul în acest an 550 capete porcine. Pînă acum ei au livrat 511 capete, avînd posibilitatea să-și îndeplinească și chiar să-și depășească prevederile contractuale. Dacă în toate unitățile agricole consiliile de conducere ar fi urmărit cu atenție activitatea ce se desfășoară în sectorul zootehnic, rezultatele ar fi fost cu mult mai bune. Așa însă o serie de unități înregistrează restanțe care cu greu vor putea fi recuperate în timpul scurt care a mai rămas pînă la sfirșitul anului. Neîndeplinirea obligațiilor denotă faptul că aceste unități consideră contractele doar ca niște hîrtii ștampilate și semnate. Un exemplu de acest fel ni-1 oferă C.A.P. Gugești care din 22 capete bovine adulte contractate nu a livrat decit 4, iar la porcine, din 400, a predat doar 154 capete. Dar cazul acesta nu este singular. Cooperativele agricole din Prisecani, Corbița, Boghești nu și-au achitat decit în proporție de 30 la sută sarcinile prevăzute la carne de porc, iar la C.A.P. Ruginești, din cei 200 de porci, care trebuiau să fie livrați pînă la sfirșitul anului, nu au fost valorificați decit 42. Aici, consiliul de conducere, în loc să se preocupe de asigurarea efectivului pentru îngrășare, a înlesnit vinderea, re i drept cu forme legale, a peste 150 de purcei, ignorînd pur și simplu contractul încheiat pentru care primiseră importante avansuri bănești. Cantități însemnate de carne trebuiau livrate și de către cooperativele agricole din Pufești, Suraia și Obilești unde sunt organizate ingrășătorii pentru tineret taurin. C.A.P. Suraia a livrat, din planul anual de 500 capete, abia 27 (?), Obilești — 74 din 600, iar Pufești — 131 din 500. In unele unități s-a înregistrat scoaterea din efective prin mortalități a unui număr însemnat de animale. Pierderi de acest gen s-au înregistrat la cooperativele agricole din Gugești Corbița, Ruginești, fără ca să se ia măsuri urgente pentru completarea efectivului. Față de această situație, consiliile de conducere trebuie să reflecte în mod serios. Dacă se vor lua măsuri de ordin tehnic și organizatoric care să ducă la îmbunătățirea sporului mediu zilnic, în greutate, o bună parte din restanțele care există mai pot fi recuperate. . In această privință o sarcină deosebită revine serviciului de valorificări din cadrul Direcției agricole județene, care are datoria să urmărească și să îndrume cu mai multă competență și promptitudine sectoarele zootehnice din cooperativele agricole pentru îndeplinirea sarcinilor contractuale. De asemenea, o legătură mai strînsă se impune a exista între Industria cărnii și unități deoarece, prin natura lor, contractele implică îndatoriri reciproce. Nicolae POPOVICI Dacă vreți, „semnalul“ este chiar o... propunere Biblioteca școlară, laborator de titluri și epoci Culturale, ocupă un loc esențial în viața școlii. Ea este un dublu izvor spiritual. Sarcina sa este, pe de o parte, de a oferi elevilor surse de completare a cunoștințelor, iar pe de alta, de a oferi cadrului didactic „repere“. Cu ajutorul ei, învățătorul și profesorul formează priceperi și deprinderi în conturarea studiului individual la elevi, trezind, totodată, respectul pentru litera tipărită, și, în mod nemijlocit, o invitație la necesitatea constituirii, iar apoi a lărgirii, bibliotecilor personale ale acelora care se află la începutul de drum al studiului. Din dorința reliefării acestor aspecte, și a „exemplificării“ lor, un raid întreprins prin cîteva școli ale județului nostru, cu un itinerariu arbitrar, avînd caracter de sondaj, ne-a oferit situația „transcrisă“. Școala generală Tănăsoaia . Biblioteca școlii, cu un fond de 1500 de volume, este compartimentată pe cicluri de învățămînt , un fond de cărți pentru clasele I—IV, altul pentru V—VIII. Profesorul Constantin Apostol, directorul școlii ne relatează: „Pentru cunoașterea exactă a fondului de cărți, cadrele didactice și-au extras, pe specialități, titlurile Pe marginea activității unor biblioteci școlare lucrărilor, pentru a le recomanda, apoi, lecturii elevilor. Recomandările se fac în două moduri. ?Se indică mai întîi o bibliografie generală, la începutul anului școlar, apoi una „specială“, în funcție de cerințele la zi ale desfășurării procesului instructiv. Greutatea pe care o întîmpinăm este aceea a neexistenței unor titluri indispensabile unei biblioteci școlare, sau a numărului lor redus.“ Gustul elevilor pentru citit îl formăm încă din clasele I—IV — intervine în dialog tovarășa învățătoare Valeria Nicolau. La noi in școală biblioteca nu este neglijată total, ci parțial, pentru că noi, cadrele didactice, impulsionăm continuu această muncă. Totuși nu s-au făcut încă niște acțiuni particulare. De fapt și fondul de cărți este destul de redus... Punem unui grup de elevi, din clase diferite, întrebarea : Ce cărți ați dori să le citiți, și nu le-ați întîlnit în biblioteca școlii ? Răspunsurile, pe care le transcriem cu exactitate, par incredibile... „La noi în școală nu există „Pădurea spînzuraților“ a lui Rebreanu...“ (Constantin Tudorache, clasa a VIII-a); „N-am găsit „Neamul Șoimăreștilor” de Sadoveanu“ (Ion , Neagu, clasa a VII-a); „Aș fi vrut atît de mult să citesc „Făt-Frumos din lacrimă“... (Ovidiu Nicolau, clasa a IV-a). Bibliotecara școlii, profesoara Anica Mierlușcă „scandează” : „Prezint întotdeauna cărțile existente în bibliotecă, prin profesorii de specialitate, elevilor...“ în mod firesc, ar trebui să intervină, în text, din partea reporterului, niște comentarii Florin MUSCALU (Continuare în pag. a II-a) VITICULTORII Calendarul impune încheierea lucrărilor actuale Acum, cînd viticultorii au încheiat cea mai importantă lucrare din vie, recoltarea strugurilor, este și firesc ca ei să acorde o mai mare atenție lucrărilor care asigură bogăția recoltei viitoare. C.A.P. Odobești. Din carnetul cu însemnări zilnice al specialistului — inginerul Nicolae Pavelescu, — ne-am notat cîteva date pe care le consemnăm aici. Suprafața totală ocupată cu viță de vieumără 318 hectare. .Dintre acestea 180 hectare au fost descurcate, pe 150 hectare s-au efectuat arăturile, iar 80 de hectare au fost îngropate. In plus, din planul de 40 000 corzi altoi din soiul Aligoté pe care cooperatorii din Odobești le au de recoltat în baza contractului încheiat cu Agrosem, s-a realizat mai mult de jumătate. Am notat, de asemenea, participarea zilnică la muncă a peste 300 de cooperatori care descurcă și îngroapă vila, iar la arat lucrează 4 tractoare și 20 de atelaje. Ritmul intens de lucru ne încredințează că aceste lucrări vor fi terminate în timpul optim. La I.A.S. Odobești, avem o scurtă convorbire cu tovarășul inginer Nicolae Suditu, directorul acestei unități. Rep.: Știm că recoltatul strugurilor a fost terminat de mai bine de două săptămîni. De atunci, credem că, ați putut urgenta executarea celorlalte lucrări. Ce s-a întreprins pînă acum ? Ing. Nicolae Suditu : Să recurgem la cîteva cifre din suprafața viticolă de 2150 hectare s-au făcut arături în vie pe 1350 hectare și pe 1000 de hectare vița a fost îngropată. Rep.: Există un decalaj între ferme ? Ing. Nicolae Suditu: Totul a depins de felul cum șefii de fermă au știut să-și organizeze munca. Cu rezultate bune puteți nota fermele conduse de Ion Șerban, Tudorei Breazu, Viorel Tătaru, unde munca a fost foarte bine organizată. De exemplu, la ferma 4, condusă de inginerul Tudorei Breazu, din suprafața de 150 hectare cu plantații tinere, 44 hectare au fost mușuroite, iar restul îngropate. Arăturile în vie s-au efectuat în proporție de 55 la sută, în plus, pe cele 70 hectare cu vie de anul al III-lea a fost făcută fertilizarea solului. In schimb, la ferma numărul 8, condusă de inginerul Nicolae Popescu, îngropatul s-a făcut numai pe 30 la suta din suprafață, iar aratul nici nu a început. De asemenea, la ferma numărul 13, au fost îngropate doar 15 hectare din suprafața de 149 hectare. Eep. , în acest caz, vor reuși fermele rămase în urmă să execute la timp toate lucrările . Ing. Nicolae Suditu : Da. Pentru aceasta, însă, comitetul de administrație a și luat măsuri pentru a urmări mai îndeaproape stadiul lucrărilor în fermele rămase înrmă. La cooperativa agricolă de producție Vîrteșcoiu, nu ne trebuie mult timp pentru a ne da seama că semnalul de începere a lucrărilor de întreținere abia s-a declanșat la plus, se pot vedea spalieri dărîmați, butuci distruși. Despre această stare de fapte am discutat cu tovarășul Simion Bratosin, contabilul șef al cooperativei. N. PANCIULESCU (Continuare în pag. a II-a) NU-I NICI O... ALUZIE DIRECTORUL : Citesc pe fețele dvcă sînteți întrutotul de acord cu mine. 8 *84848 * 8 CARE ESTE BLOCUL H2? Zilele trecute un cetățean, nou sosit în orașul nostru, căuta un prieten. — Caut de 10 minute blocul H2. Nimeni nu-mi poate da o indicație. Ați putea dumneavoastră să-mi spuneți care-i blocul ? Drept să spun, nici eu, care locuiesc în această parte a orașului de 5 ani, nu mă descarc prea ușor. Pentru a-i cert în ajutor am încercat să stabilesc prin deducție care ar putea fi blocul cu pricina, dar degeaba. Etortul meu a rămas fără rezultat. Se pare că pînă la urmă oaspetele s-a descurcat singur sau a renunțat căci nu l-am mai căzut rătăcind printre blocuri. M-am gîndit atunci că n-ar fi rău ca. Administrația blocurilor să ia măsura ca la fiecare bloc, pe partea cea mai vizibilă, să fie amplasată o mică tăbliță care să indice litera blocului respectiv. Ne-am orienta chiar și noi localnicii. Sau poate că ar fi bine ca blocurile să fie numerotate, căci numărul se reține cu mai multă ușurință, decit H1, H2, H3... etc. etc. S. GHEORGHE — .x.■* -Vi —.I* ~1. 48484848 ac*-o ®