Milcovul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 148-221)

1970-03-26 / nr. 217

Joi 26 martie 19?0 MILCOVUL pag. 3 BUNĂ ZIUĂ, SCOALĂ, BUNĂ DIMINEAȚA, VIITOR! AVANPREMIERA PENTRU „ANOTIMPUL“ ORELOR LIBERE: VACANȚA DE PRIMAVARA Apropiindu-ne de sfîrșitul celui de al doilea trimestru al acestui an școlar, pagina școlii se impune ca formă „mozaicatu" de exprimare, data fiind multitudinea de probleme care stau în fața școlii în această perioada. Pornind de la cîteva indicații oferite activităților din unitățile de pionieri, apoi cu investigarea muncii consiliilor pen­tru munca în rîndul elevilor, la care se adaugă o opinie concretă în legătură cu orientarea profesională a acestora, o anchetă în legătură cu congruențarea elementelor de istorie locală cu cele devenite clasice și cuprinse în programa de învățămînt, precum și un „itinerar­ cultural" ad-hoc, conturul acestei pagini se vrea, de fapt, o avanpremieră pentru anotimpul orelor libere : vacanța de primăvară. Itinerar spiritual de vacanță La sfîrșitul primului an de învăță­tură, după ce elevul a intrat cu spri­jinul învățătorului în lumea minu­nată a cărții, se începe călătoria în minunata lume a slovelor scrise. Alături de cartea de citire, aritme­tică, geografie, istorie, alături de ce­lelalte manuale, cărțile pe care pă­rinții le dăruiesc copiilor cu prilejul unei aniversări, în vacanță, sau pen­tru a contribui la realizarea biblio­tecii personale, cărți de citit, de la cele pitice apărute în Traista cu po­vești și pînă la cele din colecția Bi­blioteca școlarului. Cutezătorii în ju­rul lumii, Patria noastră, Biblioteca pentru toți etc., sunt tot atîția prieteni care îi ajută pe elevi să cunoască lumea, să fie cu fiecare zi ce trece mai buni, mai silitori la școală și mai ascultători acasă, să respecte pe cei mai mari și să se ajute unii pe alții la momentele dificile. Cărțile din biblioteca personală sau din cea a școlii dăruiesc un important număr de cunoștințe, datorită cărora tinerii cititori călătoresc pe aripa timpului în anii de demult, pe vre­mea lui Ștefan cel Mare, pe vremea lui Tomșa Vodă (Neamul Șoimărești­­lor) sau chiar pe vremea dacilor (Creanga de aur), ajungînd la malurile Ozanei, cea limpede ca cristalul, ur­mărind întîmplările pline de haz ale lui Nică a Petrii sau toate peripețiile Cireșarilor lui Constantin Chiriță , iar cei mai mici, răsfoind colecția Traista cu povești, înving una cîte una pagi­nile acestei colecții. Și­ apoi, în dorința de-a cunoaște frumusețile fără de­ seamăn ale pa­triei noastre, citind, îl însoțesc pe Alexandru­ Vlahuță pe drumurile atît de frumos descrise în România pito­rească, sau pe atîția alți scriitori, care prin lucrările lor prezintă frumusețile de azi ale României socialiste, ale că­rei peisagii se schimbă de la o zi la alta sub măiastră mînă a omului. Asemenea prietenului înțelept și bun, cartea oferă acestora, prin mij­locirea unei povestiri, a unei schițe, a unui basm sau a unei poezii, nu numai bucuria de a cunoaște și de a iubi pe oamenii buni, curajoși, cu dragoste de dreptate și de patrie, dar ea le îndrumă pașii înspre înfăptuiri frumoase, înspre învățătură și com­portare demnă în societate. Dar cărțile mai au un dar deose­bit, și anume acela de a face cu­noscute aspecte din istoria omenirii. Cărți ca Amintiri despre Lenin de Krupskaia, Lenin și copiii de Braevici, biografiile ce apar în colecția Oameni de seamă și altele îi ajută pe elevi să cunoască viața acestora, să-i îndră­gească și să le urmeze exemplul. Și astfel, pe măsură ce aceștia cresc și dragostea pentru citit sporește, iar numărul cărților care îi îmbie cu co­morile ce le ascund este din ce in ce mai mare. împreună cu Sadoveanu cutreieră țara de-a lungul și de-a la­tul, de la Țara de dincolo de negură, cu peripețiile pescărești, pină în Munții Vrancei, pînă la bătrînul Ceahlău, pe care l-a îndrăgit atît de mult. Tot cu el citind: Creanga de aur, Șoimii, Frații Jderi, Viața lui Ștefan cel Mare, Neamul Șoimărești­­lor, Nicoară Potcoavă etc. parcurg se­colele de istorie ale trecutului glorios al poporului nostru. Acestea sînt doar numai cîteva cărți pe care citindu-le, dragi prie­teni, vi veți da seama de minunatele calități ale poporului nostru : vitejia,­­ hărnicia, spiritul creator, talentul său­­ neîntrecut, hotărîrea de a lupta pen­­­­tru o viată frumoasă și îmbelșugată. Apoi, volumnele de versuri în care poezia, dans superb al cuvintelor, transmite sentimente admirabile, încă din primii ani cînd, legănat de pe un picior pe celălalt, copilul rostește fără să respire primele cu­vinte și iubește poezia. La începutul școlii trece apoi la poezii ce ilustrea­ză dragostea și respectul fată de popor și partid, dragostea față de părinți, de învățătură și profesori, respectul față de prietenie. Dar cel mai profund sentiment pe care-l trezește poezia în inima citito­rului este cel al dragostei de țată. Alecsandri, în poeziile din ciclul Ostașii noștri, Coșbuc în Cîntece de vitejie, Eminescu în Scrisoarea III etc. amintesc de eroismul poporului român, care, condus de neînfricații lui voievozi și conducători de oști, i-au învins pe dușmanii cotropitori. Citiți, dragi prieteni, cârți pentru că acestea vă învață să fiți mai buni, vă ajută să vă îmbogățiți cunoștin­țele, și peste toate acestea, vă învață să iubiți patria, să iubiți aspirația spre mai bine a popoarelor lumii, să luptați, făcîndu-vă datoria de elevi și de fii ai părinților voștri la școală și acasă. Pentru voi apar toate aceste cârti în milioane de exemplare, apro­­piați-vă cu încredere de tainele lor, citiți-la și veti găsi în ele prieteni sinceri și devotați; cereți-le sfatul și-l­ veti­­ primi întotdeauna. Apropiata vacanță­­ de primăvară vă oferă prile­jul să porniți în această minunată „WKHMte­i..’. creții, eu mai mult avînt. I Dumitru LAZAR Cunoașterea trecutului istoric constituie pentru școală unul dintre cele mai eficiente mijloace de edu­care a tineretului în spiritul patrio­tismului socialist, de cultivare a celor mai înalte sentimente patrioti­ce, de formare a unei conștiințe și atitudini civice capabile de orice sa­cr ificiu. In acest sens patriotism în­seamnă, în primul rînd, dragoste de pămîntul străbun. Țara Vrancei, lea­găn milenar de luptă necontenită pentru libertate, oferă copiilor pilde nemuritoare de virtute și credință în trăinicia deprinderilor și specificului nostru definitiv de viață. Murmurul apei și foșnetul pădurii deapănă tai­nic povestea gloriei neșterse a trecu­tului, firul văii și creștetul dealului stau mărturie faptelor de vitejie să­­vîrșite aici. Și strănepotul Vrîncioaiei trebuie să le știe, să le adune în su­flet ca pe ceva scump, să fie demn de ele și să le continuie. Aceste gînduri — și nu numai aces­tea — au stat la baza anchetei noastre în rîndul elevilor de la șco­lile generale Negrilești și Bîrsești, cu intenția de a aprecia cunoștințele de istorie locală ale elevilor, de a le înlătura în viitorul imediat even­tualele lipsuri de istorie și cu­noaștere. •Ancheta noastră a urmărit în răs­punsuri 144 elevi din trei clase a VII-a și două a VIII-a de la cele două școli, pe baza unui chestionar scris pe tablă și copiat apoi de elevi, chestionar ce a cuprins următoare­le întrebări i î. Ce locuri istorice cunoașteți în comuna Bîrsești și îm­prejurimile ei? 2. Ce știți despre ele? 3. Ce monumente, muzee sau puncte muzeale cunoașteți în comuna Bîr­sești și în comunele vecine? S-a amintit elevilor că în compo­nența comunei Bîrsești intră trei sate: Bîrsești, Negrilești și Topești și că vecine cu comuna Bîrsești sînt urmă­toarele comune : Tulnici, Vrîncioaia, Valea Sării, Vizantea, Cîmpuri și So­­veja. De asemenea, li s-a atras aten­ția să nu confunde locurile istorice unde s-au desfășurat anumite eveni­mente, cu monumentele ridicate în memoria lor pe aceste locuri. Pentru formularea răspunsurilor s-au acordat 20 de minute. Rezultatele anchetei au scos în e­­vidență cîteva aspecte ce nu trebuie să fie neglijate de conducerile celor două școli, de organizațiile U.T.C. și de pionieri. Din cele 144 de răspun­suri la chestionarul dat, 16 au fost corecte și complete, 87 incomplete, 15 greșite și confuze, iar 26 de elevi nu au răspuns nimic. Am considerat răspunsuri corecte și complete pe cele care la prima întrebare au menționat Dumbrava, vîrful Răchitașul Mare, muntele Roș­­chita, Dealul Babii, iar la a doua în­trebare relatarea aproape exactă a legendei celor șapte feciori ai Vrîn­cioaiei, așa cum a intrat în circulație, precum și luptele duse împotriva o­­cupanților germani, în timpul primu­lui război mondial. La ultima între­bare a chestionarului au fost enume­rate Casa memorială Tudora Vrîn­cioaia și monumentul ridicat în cins­tea lui Ștefan cel Mare pe Dumbravă, Mausoleele de la Mărășești și Sove­­ja, Secția Muzeului militar central din Soveja și Casa muzeală Ion Roa­tă din Cîmpuri. Cele 87 de răspunsuri considerate incomplete — după cît se vede no­tate de majoritatea elevilor chesti­onați­­— nu au menționat decît Dum­brava, cu legenda feciorilor Vrîn­cioaiei, punctul muzeal de pe Dum­bravă și Mausoleul de la Soveja. Se observă că peste 60 la sută din elevii claselor a VII-a și a VIII-a nu cu­nosc faptele de arme săvîrșite de os­tașii români pe aceste locuri în pri­mul război mondial, cu toate că ele au constituit prologul marilor bătălii care s-au încheiat cu strălucita vic­torie de la Mărășești. Privite la suprafață, aceste episoa­de par a fi scoase dintr-un tratat de istorie, dar această istorie a fost scri­să cu sînge de părinții și bunicii noș­tri. Cîți localnici nu au înfruntat cele mai cumplite primejdii pentru a asigura victoria armatelor române și a alunga pe cotropitori ? Aceste fapte nu pot fi uitate și este cu atît mai de mirare constatarea că ele ori nu au fost înțelese, ori nu au fost subliniate cum trebuie și nu au fost reținute. în acest sens, considerăm că lecțiile de istorie trebuie să a­­profundeze nu numai partea de teo­rie care dă eventual echivalența no­tării, ci în primul rînd să încerce a explica, dincolo de scopul didactic, fenomenul social-istoric al devenirii, al continuității de sînge a poporului nostru într-un context de veacuri bine stabilit. Revenind la chestionar, constatăm că răspunsurile greșite și confuze cu­prind unele abateri de la adevărul istoric. In unele dintre ele, după ce se vorbește de Dumbravă și legenda babei Vrîncioaia, se conchide că „pe aceste locuri, Ștefan cel Mare, dom­nul Țării Românești a purtat lupte grele cu turcii și nemții“, ca să dăm un exemplu mai tipic. Altele men­ționează drept conducător al ostași­lor moldoveni de pe Dumbravă pe Mihai Viteazul, sau că „pe Dumbravă s-a ridicat un monument în memoria lui Ștefan cel Mare, care a fost în­­mormîntat aici“. Aceste lucrări, îm­preună cu cele în care nu s-a dat nici un răspuns, formează un procent de peste 28 la sută, ceea ce nu este deloc îmbucurător. Copiii nu cunosc locurile istorice de pe întreg teritoriul comunei care, în urma reîmpărțirii administrativ­­teritoriale a țării, s-a lărgit. (Să nu punem la îndoială și cunoștințele lor de geografie?) Considerăm că în a­­ceastă direcție trebuie îndreptat un efort conjugat al tuturor factorilor ce răspund nu numai de gradul de deprindere al cunoștințelor, dar și de educația patriotică a elevilor. Atît la școala din Bîrsești, cît și la cea din Negrilești, au fost organizate acțiuni menite să ducă la cunoașterea istoriei locale. „In amintirea lui Ște­fan cel Mare — excursii la punctul muzeal de pe Dumbravă“, „Vizită la Casa memorială Tudora Vrîncioaia, și la monumentul lui Ștefan cel Ma­re“, „Cunoașterea istoriei locale — excursie în împrejurimile satului“, „Excursie la Soveja“, „ Pe urmele e­­roilor din primul război mondial — drumeție la Soveja“ — iată numai cîteva dintre activitățile organizate cu elevii din cele două școli, în fie­care an. Preocuparea față de această latură a muncii noastre didactice a existat, dar de ce atunci avem rezul­tatele văzute mai sus ? După opinia noastră, aceste acți­uni trebuie să cuprindă întreaga ma­să de pionieri și școlari. Apoi, locu­rile și evenimentele să fie prezentate cu pricepere într-o formă cît mai vie și atractivă, făcînd din aceste mo­mente, clipe de neuitat în viața co­piilor. Pe această linie se pot organi­za evocări dramatizate, întîlniri cu veteranii primului război mondial chiar pe locurile unde s-au angajat lupte, desfășurarea unor lecții de is­torie pe aceste locuri, alcătuirea de către elevi a unei micro-istorii locale, prin colaborarea celor două școli etc. Istoria patriei, „cea dintîi carte a unei nații“, cum o numește Bălcescu, se învață pornind de aici. Prof. Valeriu ANGHEL Vă cunoașteți ISTORIA meleagurilor natale? “ 90 Cîteva coordonate Dorim ca, la acest sfîrșit de trimes­tru să punem în fața consiliilor pio­nierești cîteva probleme care să sti­muleze o mai atentă preocupare în muncă și diverse activități. Pornind de la deviza pionierească ce sintetizează scopul întregii munci a organizației, „Pentru gloria poporului și înflorirea României socialiste, pentru cauza Partidului înainte!", să observăm ca pe o primă și fundamentală problemă ce trebuie permanent subliniată și căreia i se subordonează toată munca noastră, problema educației ideolo­­logico-politice a pionierilor și șco­larilor. Se impune să amintim că această muncă de educație este o di­recție principală a conținutului între­gii activități pionierești. Tot atît de necesar însă este să precizăm faptul că activitatea ideologico-politică nu trebuie făcută izolat de celelalte mani­festări, deoarece ea nu se realizează îngust și unilateral, numai prin anu­mite forme de muncă și din cînd în cînd, ci ca efect al întregului proces al muncii didactice și pionierești. A­­ceasta presupune, deci, stabilirea sen­sului educativ politic al fiecărei ac­țiuni în parte. Rezultă deci că munca de educare politico-ideologică a pio­nierilor și școlarilor nu este o sarcină de conjunctură ce s-ar realiza prin­­tr-un număr limitat de acțiuni specifi­ce. Accentul trebuie pus pe acțiune, pe activitatea cu valoare socială, la care inițiativa și interesul copiilor să constituie coordonate importante, in­fluențele verbale secondînd și expli­­cînd sensurile și semnificațiile tuturor acțiunilor. Din constatările făcute de către con­siliul județean reiese că în multe școli viața de organizație are discontinuități în muncă și de aceea socotim că este necesar să se promoveze cu mai multă perseverentă calea faptelor pio­nierești, ideea că pentru a face ceva util și frumos nu trebuie neapărat să fii programat anume, căci în afara programului detașamentelor (unități­lor) intervine, și mai ales trebuie să intervină, programul izvorînd din le­­gămînt și deviză — care trebuie să fie un mod permanent de viață pentru toți pionierii. Fuga de lozincă, de declaraționism și verbalism nu trebuie înțeleasă ca o dispensare a comandanților de educa­ția explicită ce trebuie făcută tot mai complex. M-aș referi în acest sens doar la necesitatea de a fi abordate în activitatea cu pionierii — la nivelul lor de înțelegere în raport de clase — a unor probleme legate de formarea concepției științifice față de lume și viață cum sunt l­a poziția viații pe pă­­mînt, originea omului, structura uni­versului șa. In cadrul problemei privind forma­rea atitudinii înaintate a pionierilor și școlarilor față de muncă trebuie să facem mai mult pentru antrenarea tu­turor copiilor — fără excepție — în acțiuni social-utile. Desigur că astfel de acțiuni se do­vedesc a fi mult mai valoroase sub as­pectul consecvenței formative decît cele care urmăresc să dezvolte dra­gostea de muncă prin conferințe, vizi­te în fabrici, uzine, unități agricole etc. Departe de noi ideea de a nega valoarea unor astfel de acțiuni dar ele nu trebuie nici într-un caz să capete prioritate în raport cu acțiunea, cu munca propriu-zisă, efectivă. Sîntem de părere să facem mai mult împotriva verbalismului, festivismului și lipsei de continuitate în domeniul formării unei atitudini sănătoase la copii față de muncă. Prof. V. CHIRIAC președintele Consiliului județean Vrancea al organizației pionierilor. Ce profesie își vor alege elevii dumneavoastră ? La această întrebare, adresată colectivului de cadre didactice de la Școala generală nr. 11, Mîndrești, primim din partea profesorului ENACHE MÎNDRESCU, directorul școlii, următorul răspuns, pe care-l publicăm inte­gral, el constituind demonstrația unei continue preocupări pe această linie, a unei juste orientări profesionale a elevilor. Străduința ca actuala promoție să fie cît mai temeinic pregătită a fost dovedită de colectivul nostru profeso­ral încă de la începutul anului școlar. Ora de dirigentie a reprezentat un mijloc important de rezolvare a difi­cultăților inerente ce s-au ivit pe parcursul celor două trimestre școlare. Pe această linie, dirigintele clasei a VIII-a, profesorul Ovidiu Batog, a cău­tat în permanență să-i convingă pe elevi de necesitatea unei munci cît mai susținute și eficiente, pentru ca la examenele de admitere, în școlile cu profile diferite, rezultatele să fie cît mai bune. Subiectul unei ore de dirigentie din primul trimestru — „Foloasele învă­țăturii“ —­ a prilejuit o antrenantă și instructivă dezbatere pe marginea re­feratelor prezentate de cîțiva elevi. Alte teme ale orelor de dirigenție au urmărit să contribuie la crearea unei atmosfere de emulație în legătură cu principala activitate școlară — învă­țătura. Experiența anilor precedenți a ară­tat că elevii clasei a VIII-a privesc cu mai mult simț de răspundere decît colegii lor mai mici sarcinile ce le stau în față. Ca o consecință a aces­tui fapt, numărul elevilor buni crește în fiecare an în clasa a VIII-a, com­parativ cu clasa a VII-a din anul an­terior. O sumară cercetare a cata­loagelor evidențiază numărul sporit al notelor bune și acest aspect nu poate fi decît îmbucurător. In întreaga noastră activitate con­sacrată orientării profesionale a viito­rilor absolvenți, ne bazăm îndeosebi pe sprijinul pe care părinții îl pot da în această direcție. Discuțiile purtate între părinți și profesori în cadrul consfătuirilor sau al vizitelor la do­miciliul elevilor, au în centrul lor nu numai dezbaterile pe marginea acti­vității școlare, ci și a viitoarelor căi pe care le vor urma absolvenții. Ur­mărim ca aspirațiile elevilor să coin­cidă cît mai mult cu aptitudinile lor, cunoscută fiind necesitatea ca fiecare om să-și valorifice capacitățile în do­meniul pe care și l-a ales, pentru a atinge deplina sa realizare. Foarte multi elevi sunt atrași de școli profesionale cu cele mai variate profiluri, dintre care unele funcțio­nează în municipiul Focșani. Liceele de specialitate, care vor intra în cel de al cincilea an de existentă, exer­cită o mare putere de atracție întru­­cît, și prin specificul lor, asigură, pe lingă însușirea unui sistem de cu­noștințe generale, și o pregătire de specialitate. Astfel, unii elevi din școala noastră s-au hotărît să urmeze cursurile liceului viticol din Odobești, în timp ce alții optează pentru liceele economic și pedagogic din Focșani. Vizitele repetate la G.A.P. Focșani sau discuțiile purtate despre unele în­treprinderi din județ și din țară, au contribuit și contribuie la clarificarea și cunoașterea particularităților fiecă­rei profesii, pentru ca elevii să nu se decidă la întîmplare, ci în urma unei temeinice reflectări. Conducerea școlii a urmărit cu perseverență să atragă pe toți părinții în vederea orientării juste a copiilor lor, în func­ție de cerințele generale ale econo­miei noastre în plină dezvoltare și ți­­nînd seama de pregătirea și aptitudi­nile fiecărui elev în parte. După cum crește responsabilitatea elevilor din clasa a VIII-a, tot așa a crescut și numărul părinților care se interesează la școală de aptitudinile și înclinațiile copiilor. Răscrucea de drumuri în fața căreia se află elevii a dus însă, și mai duce încă, la si­tuații cînd între opinia părinților și opinia elevilor nu există o similitu­dine. Unii părinți doresc să-și vadă fiii numaidecît la liceu, neînțelegînd că orice specialitate este utilă și poate oferi celui care o exercită deplină sa­tisfacție. Bineînțeles că elevii ce do­resc să meargă la liceu se bucură și ei de multă atenție, fără însă a-i ne­glija pe ceilalți. Timpul rămas va fi utilizat, mai ales, în direcția punerii de acord a acestor opinii. In îndrumarea spre viitor a elevi­lor, un rol bine definit îl joacă orga­nizația U.T.C. din școală. In planul de muncă al organizației se manifestă preocuparea de a se alătura celorlalți factori, școala și familia, pentru a­­tingerea scopului propus. Indiferent de drumul pe care-l voa parcurge, cei mai multi elevi sînt con­vinși că nu o pot face decît cu aju­torul unei temeinice pregătiri. In orele de meditații la matematică se rezol­vă, pe lîngă probleme din manual, și multe altele care au reprezentat su­biecte la examenele de admitere în anii trecuți, urmărindu-se evitarea surprizelor neplăcute. Iar meditațiile și consultațiile la limba română au ca scop, pe lîngă cunoașterea operei scri­itorilor prevăzuți în programă, și a­­profundarea cunoștințelor la care, de obicei, elevii întîmpină mai multe greutăți. Atît elevii cît și profesorii de la Școala generală nr. 11 Focșani-Mîn­­drești așteaptă cu nerăbdare momen­tul confruntării muncii lor cu exame­nele de admitere — criterii esențiale de apreciere a eforturilor lor și, în același timp, începutul de drum al viitoarei profesiuni. începutul celui de al doilea trimes­tru al anului de învățămint a fost marcat de un eveniment deosebit, cu semnificații multiple pentru activita­tea elevilor din toate categoriile de școli I constituirea consiliilor pentru munca în rîndul elevilor. Această, să-i spunem, înființare a apărut ca o necesitate stringentă, în­­scriindu-se într-un complex de măsuri menite să contribuie la continua îm­bunătățire a activității organizațiilor U.T.C. din școli, să determine schim­bări calitative atit în privința conți­nutului cît și în formele de activitate ale acestora, stimulînd inițiativa ele­vilor, promovînd autoconducerea, pu­­nînd mai bine în valoare resursele educative ale colectivelor școlare. Potrivit hotărîrii plenarei C.C. al U.T.C. din octombrie 1969, în județul nostru s-au constituit consilii la nivel județean, municipal, orășenești și co­munale (acolo unde sunt cel puțin 3 unități școlare). Consiliile sunt forma­te din membri ai comitetelor U.T.C. respective care lucrează în școli, acti­viști salariați ai U.T.C., elevi și cadre didactice cu experiență în munca de organizație, reprezentanți ai Inspecto­ratului școlar, Consiliului județean al pionierilor etc. O semnificație deose­bită o prezintă faptul că din numărul de aproape 500 de membri, în cele 35 consilii create în județul nostru, peste 50 la sută o reprezintă elevii, ceea ce conferă muncii o îmbinare armonioa­să a entuziasmului tineresc, a dina­mismului și dorinței firești de afirmare cu experiența, tactul și competența cadrelor didactice, în scopul îmbună­tățirii activității în afară de clasă, care să ducă la o completare firească a instrucției și educației realizate prin procesul de învățămint. Ca organisme consultative, pe lîngă comitetele U.T.C. respective, în pro­gramele de activitate, ce le-au întoc­mit, aceste consilii și-au propus stu­dierea unor probleme specifice activi­tății Uniunii Tineretului Comunist, des­fășurarea unor acțiuni complete și la un nivel calitativ ridicat precum și experimentarea unor forme și metode noi, specifice sarcinilor comitetului pe lîngă care activează, pentru a oferi acestora sugestii și propuneri în sco­pul îmbunătățirii activității lor. Avînd în vedere cadrul în care își desfășoară activitatea, consiliil de pe lîngă Comitetul județean U.T.C. și-a propus, îndeosebi, efectuarea de către membrii ce îl compun, grupați pe co­lective, a unor probleme de studiu în diferitele categorii de școli, în vede­rea sprijinului Comitetului județean U.T.C. în conceperea și orientarea ac­tivității, experimentarea și generaliza­rea formelor și metodelor noi de mun­că, a perfecționării, colaborării cu cei­lalți factori etc. Aceste probleme se referă la intensificarea eforturilor pentru educarea prin muncă și pentru munca a tinerilor, dezvoltarea la aceș­tia a interesului pentru știință și teh­nică, sporirea contribuției organizați­ilor de tineret în orientarea școlară și profesională etc. De curînd, s-a dez­bătut în biroul consiliului județean problema participării elevilor la con­cursurile pe obiecte, cu care prilej s-au desprins unele fenomene carac­teristice acestei acțiuni, sugerîndu-se soluții optime pentru îmbunătățirea muncii organizațiilor U.T.C. și a colec­tivelor de cadre didactice și s-au ela­borat propuneri pentru Inspectoratul școlar județean în vederea sporirii efectului educativ al acestor con­cursuri. Consiliile municipal, orășenești și comunale, ca organisme operative de acțiune, și-au propus să ajute nemij­locit la desfășurarea activității organi­zațiilor U.T.C. din școli, antrenînd e­­levii la conceperea și organizarea unor acțiuni politice, profesionale, cul­turale, sportive și turistice atractive tinerești, stimulînd menținerea une activități vii, dinamice în toate orga­nizațiile U.T.C. pentru ca acestea, a­lături de corpul profesoral, să dezvol­te la elevi un înalt spirit de respon­sabilitate patriotică față de îndeplini­rea îndatoririi lor principale — aceea de a învăța — a dorinței de a-și lărgi necontenit orizontul cultural-științific Așa, de pildă, Consiliul municipal Foc­șani și-a propus, printre altele, studi­erea modului cum se preocupă orga­nizațiile U.T.C. pentru formarea la elevi a unor deprinderi de comportare civilizată, iar pentru școlile profesio­nale, găsirea unor forme și metode de dezvoltare la elevi a dragostei pen­tru meseria aleasă. Paralel cu studi­erea acestor probleme, membrii consi­liului au sprijinit organizațiile U.T.C din cele 3 școli profesionale în organi­zarea unor dezbateri pe teme de con­duită, pregătirea unei întîlniri a elevi­lor școlii profesionale U.I.U. cu foștii absolvenți, în colaborare cu org. U.T.C. de la Fabrica de confecții, orga­nizarea unor întîlniri, ale elevilor din școlile profesionale de mecanici agri­coli cu mecanizatori fruntași, cu spe­cialiști din I.M.A. etc. In colaborare cu organele de stat se fac raiduri-anchetă prin oraș, și, în mod deosebit, în locu­rile aglomerate, pentru a se urmări comportamentul elevilor în diferite situații, urmînd ca în fiecare școală să se țină expuneri pe tema respec­tării legilor statului nostru. Consiliul orășenesc Adjud, avînd în preocuparea sa studierea modului cum își desfășoară activitatea cercurile pe obiecte, conținutul tematicilor, a dez­baterilor, activitatea individuală a e­­levilor și modul de organizare a cer­curilor, a ajuns la concluzia că se poate îmbunătăți activitatea elevilor în acest domeniu. Astfel, sprijinind ac­tivitatea organizației U.T.C. din liceu cu aportul corpului profesoral, s-a în­ființat o societate științifică și literar artistică a elevilor, care coordonează activitatea tuturor cercurilor grupați pe secții, inițiind o serie de acțiuni pentru stimularea inițiativei, generali­zarea experienței înaintate și finaliza­rea activității desfășurate în cercuri Multe consilii orășenești și comu­nale ca cele din Odobești, Panciu Mărășești, Ciorăști, Movilița și altele acordă o atenție tot mai sporită pro­blemelor referitoare la stilul de mun­că al comitetelor și birourilor grupe­lor U.T.C., al comisiilor, găsirii uno soluții optime pentru antrenarea largi a majorității uteciștilor în concepere, și desfășurarea activităților, dezvol­tării largi a democrației interne, pre­gătirii temeinice a celor ce doresc să fie primiți în U.T.C. precum și inte­grării lor cît mai active în viața de organizație. In acest sens, nu­ toate or­ganizațiile U.T.C. din școli s-a inițiat un concurs „Cea mai activă grupă U.T.C." avînd ca obiective de întrece­re disciplina, ținuta, conținutul și ca­litatea acțiunilor desfășurate pe linie politică, cultural-artistică, sportivă, tu­ristică, de muncă voluntar-patriotică etc. Activitatea consiliilor comunale Sihlea, Vizantea-Livezi, Vrîncioasa și altele, este canalizată în direcția găsi­rii unor forme eficiente de orientare școlară și profesională a elevilor, de mobilizare a acestora spre însușirea temeinică a cunoștințelor predate în școală, dezbătînd lunar probleme ce caracterizează activitatea în aceste domenii. Pentru a ilustra metodic modul de lucru al consiliului, remarcăm activi­tatea consiliului comunal Andreiașu în direcția găsirii unor interesante forme de petrecere în mod plăcut și util a timpului liber. S-a procedat la efectuarea unui sondaj în cele 3 școli generale, pe bază de teste, prilej cu care elevii claselor a VIII-a și-au spus părerea în mod deschis. Rezultatele au condus la stabilirea unor concluzii (elevii erau dornici să cunoască jude­țul, să inițieze diferite acțiuni dedi­cate unor personalități de seamă etc.) care au stat la baza activității extra- școlare. Pînă în prezent au organizat o excursie în județ pe itinerariul i Mărășești—Focșani—­Dumbrăveni, ur­­mînd să desfășoare și alte acțiuni în baza propunerilor făcute. Desfășurarea unei ample și susținu­te activități politico-educative în rîn­­dul elevilor reprezintă, deci, un cîmp larg de muncă, în care consiliile se pot afirma ca factori importanți, cu­noscători ai activității școlare. Sîn­tem conștienți că activitatea consilii­lor va fi eficientă în măsura în care va reuși să influențeze pozitiv munca organizațiilor U.T.C., chemate să-și a­­ducă o contribuție de seamă în edu­carea acestui detașament important de uteciști. Față de acest început bun, se cade însă să arătăm că există încă unele neajunsuri în activitatea organizații­lor U.T.C. din școli, asupra cărora trebuie să ne îndreptăm atenția în pri­mul rînd, pentru ca să sporească în mod considerabil rolul Uniunii Tine­retului Comunist, ca unul dintre fac­torii sociali principali, chemați să adu­că o reală contribuție la formarea și educarea tinerei generații, printr-o reevaluare a conținutului și formelor de activitate spre o cît mai bună sin­cronizare a acestora cu sarcinile, în continuă creștere, ce revin școlii, cu cerințele și exigențele tineretului școlar. Avînd în vedere faptul că activita­tea consiliilor este concepută pe baze obștești și că aproape toți membrii acestor organisme muncesc în școli sau în instituții cu care Uniunea Tine­retului Comunist colaborează, este necesar ca toți membrii consiliilor, in­diferent de nivelul la care activează, să dovedească răspundere în îndepli­nirea sarcinilor ce le revin, să fie activi și preocupați în organizarea di­feritelor acțiuni cu elevii. Nutrim con­vingerea că în procesul muncii se vor găsi și alte forme mai corespunzătoa­re, care generalizate, să conducă ne­mijlocit la obținerea de rezultate mai bune din acest punct de vedere, i Prof. Pavel ISTODE,­­­­ secretar al Comitetului județean’ 2, Vrancea 41 U.T.C., președinte­ al­ Consiliului pentru munca în rîndul elevilor Consiliile pentru munca in rîndul elevilor după un trimestru de existență

Next