Milcovul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 148-221)

1970-03-28 / nr. 219

Sîmbătă 28 martie 1970 H Pag. 5 Lucrările sesiunii Marii Adunări Naționale CAREA DE SEAUA cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România in anul 1969 (Urmare din pagina I) menii, cu state avînd altă orînduire social-politică. Au avut loc contacte, schimburi de vizite, convorbiri cu șefi de state și de guverne, cu personalități politice marcante dintr-un număr mare de țări. Președintele Consiliului de Stat, to­varășul Nicolae Ceaușescu, a vizitat Turcia, Iranul și India, și a primit vizitele președintelui Statelor Unite ale Americii, președintelui Austriei și președintelui Finlandei. Președintele Consiliului de Miniștri, tovarășul Ion Gheorghe Maurer, a e­­fectuat vizite în Anglia și Belgia și a primit pe șefii guvernelor din Olanda, Suedia și Republica Populară Congo. Vizitele menționate, precum și con­tactele la alte niveluri s-au încheiat cu­ rezultate pozitive, concrete, care au determinat amplificarea relațiilor bilaterale, intensificarea colaborării în diferite domenii. Ele au prilejuit schimburi utile de păreri asupra unor probleme­­ internaționale importante, au contribuit la mai buna cunoaștere a pozițiilor și punctelor de vedere, la îmbunătățirea climatului politic ge­neral. Ca țară europeană, vital interesată în pacea și securitatea continentului, România promovează o politică de largă cooperare cu toate statele din Europa. Ne este plăcut să constatăm că re­lațiile politice, economice, tehnico­­științifice și culturale dintre România și Franța cunosc o continuă dezvol­tare, întîlnirile dintre șefii celor două state au constituit și vor constitui mo­mente importante ale acestei evoluții. Apreciem că sunt create toate con­dițiile ca raporturile tradiționale ro­mâno—franceze să se amplifice ne­­contenit, în interesul ambelor po­poare, al destinderii și înțelegerii in­ternaționale. Se intensifică relațiile României cu R. F. a Germaniei, Italia, Elveția, ță­rile nordice și cu alte state din Eu­ropa. Legăturile țării noastre cu Turcia cunosc o dezvoltare ascendentă. Este așteptată cu satisfacție apropiata vi­zită în țara noastră a președintelui Cevdet Sijindy, egre­­t fără Îndoială,­ la fel ca și vizita efectuată în Turcia de președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, va contribui la lărgirea colaborării multilaterale din­tre cele două țări, în anul 1969 au continuat să se dez­volte relațiile României cu țările din alte continente. S-au lărgit și au perspective bune relațiile României cu țările din Ame­rica Latină. Au fost încheiate noi a­­corduri de colaborare economică și termico-științifică , s-au înființat co­misii guvernamentale și au fost an­gajate acțiuni de cooperare pe termen lung cu Chile, Columbia și Venezuela, inclusiv crearea de societăți mixte pentru exploatări miniere și petro­liere. Intensificarea legăturilor reciproc avantajoase cu statele din Asia și A­­frica constituie o preocupare constan­tă a guvernului român. Au evoluat fa­vorabil relațiile României cu Japo­nia, s-au dezvoltat legăturile cu Pa­kistanul, s-au înregistrat progrese in raporturile cu țările din Oceania; în Africa au fost întărite contactele cu Republica Democratică Congo, Nige­ria, Tanzania, Zambia și cu alte țări. Poporul nostru, care a cunoscut el în­suși vicisititudinile dominației străine, nutrește o puternică simpatie față de eforturile popoarelor din aceste con­tinente, consacrate progresului și bu­năstării, consolidării independentei lor economice și politice, în cadrul acestei politici, România sprijină cu hotărîre aspirațiile po­poarelor arabe pentru dezvoltarea lor independentă, democratică, pe calea progresului economic și social. Guvernul român a acordat întot­deauna atenție dezvoltării relațiilor cu țările arabe. După cum se știe, în cursul anului trecut, în raporturile României cu unele state arabe au in­tervenit momente nedorite, care după părerea noastră, au fost generate de faptul că nu a fost pe deplin înțe­leasă poziția țării noastre care acțio­nează consecvent pentru promovarea relațiilor cu toate statele lumii. Eforturile făcute de guvernul român pentru depășirea acestor momente au găsit ecou favorabil din partea state­lor arabe și au dus la obținerea de rezultate pozitive. Noi considerăm că în prezent există posibilități pentru normalizarea deplină a relațiilor cu toate țările arabe și dezvoltarea aces­tora în interesul poporului român și al popoarelor arabe, al cauzei păcii. In ceea ce îl privește, guvernul român este hotărît să facă în acest sens tot ce depinde de el pentru întărirea prieteniei dintre poporul român și po­poarele arabe. Tovarăși deputați. Înfăptuirea securității europene re­prezintă una din preocupările majore, constante ale Partidului Comunist Român și statului nostru. Pacea și securitatea în Europa constituie, de multă vreme, o cerință de prim ordin a tuturor popoarelor continentului. Pentru poporul român, care a avut de suferit imense pierderi umane și ma­teriale în cele două războaie mondiale, realizarea securității în Europa este o chestiune vitală, o condiție de cea mai mare importanță a desfășurării muncii sale pașnice, consacrate con­struirii societății socialiste multilate­ral dezvoltate. în ultimul timp, se conturează con­diții favorabile, care fac posibilă adu­cerea problemelor securității europene din sfera dezideratelor și declarațiilor de intenții în sfera acțiunilor prac­tice. Este o realitate că în Europa se dez­voltă un proces de normalizare a ra­porturilor interstatale, de apropiere între popoare, de rezolvare a proble­melor în suspensie prin mijloace paș­nice. Cercuri guvernamentale, perso­nalități politice influente dintr-un nu­măr tot mai mare de țări europene manifestă interes pentru slăbirea în­cordării, pentru înlăturarea barierelor ridicate în fața colaborării, pentru identificarea căilor de instaurare în Europa a unui climat de destindere, pace și bună-vecinătate, în cursul ultimelor luni au avut loc contacte și convorbiri politice între reprezentanți ai guvernelor Uniunii Sovietice și Republicii Federale a Ger­maniei, ai guvernelor Poloniei și R. F. a Germaniei, iar, recent, s-a realizat prima întîlnire dintre președintele Consiliului de Miniștri al R. D. Ger­mane, Willi Stoph, și cancelarul fede­ral al R.F.G., Willy Brandt, stabilin­­du-se, totodată, organizarea unei noi întrevederi la același nivel. Guver­nul român, care se pronunță cu con­secvență pentru rezolvarea tuturor problemelor internaționale pe calea contactelor și negocierilor, salută a­­ceste convorbiri. Ne exprimăm spe­ranța că ele vor duce la rezultate pozitive, pe linia normalizării relații­lor intereuropene, recunoașterii și res­pectării frontierelor existente în Eu­ropa — inclusiv a graniței Oder— Neisse și a frontierei dintre cele două state germane — a recunoașterii R. D. Germane potrivit normelor dreptului internațional, asigurîndu-se participa­rea celor două state germane, în con­diții de egalitate cu celelalte state, la dezbaterea și rezolvarea probleme­lor europene și mondiale. Factor, activ al acestui proces în­noitor în via­ța­ politică a continentului nostru, România a militat, puțin toate acțiunile pe care le-a întreprins, pen­tru edificarea securității europene pe un sistem de angajamente clare, lip­site de orice echivoc, asumate de toa­te statele, indiferent de potențialul lor economic, militar, uman, precum și de măsuri concrete care să gene­reze încredere, certitudine deplină pentru fiecare stat în ceea ce privește securitatea sa, integritatea teritorială, garanția că se află la adăpost de orice primejdie de agresiune sau de alte acte de folosire a forței sau de ame­nințare cu forța, înfăptuirea securității în Europa re­clamă din partea tuturor țărilor con­tinentului eforturi stăruitoare, multi­forme și­ convergente, o politică activă de dezvoltare a legăturilor reciproce. Apreciind că securitatea europeană presupune o rețea tot mai densă de relații bi și multilaterale între țările continentului, menite să slujească progresului lor economic și social, gu­­vernul român acționează pentru dez­voltarea largă a raporturilor politice, economice, tehnico-științifice intereu­ropene, pentru așezarea lor fermă pe principiile unanim recunoscute ale le­galității și eticii internaționale. Pornind de la ideile cuprinse în Declarația de la București, adoptată în anul 1966 de statele participante la Tratatul de la Varșovia, prin care au fost formulate importante propu­neri privind întărirea securității și colaborării în Europa, inclusiv iniția­tiva convocării unei conferințe gene­ral-europene. România și-a adus con­tribuția activă, alături de alte țări so­cialiste, la elaborarea Apelului de la Budapesta și a documentelor Consfă­tuirii de la Praga a miniștrilor aface­rilor externe, precum și la alte acțiuni comune menite să contribuie la In­staurarea securității în Europa. Gu­vernul român consideră că propune­rile formulate în documentele adop­tate la aceste întîlniri reprezintă o bază realistă pentru pregătirea și des­fășurarea conferinței statelor din Eu­ropa. El înțelege, totodată, să dea dovadă de receptivitate față de orice propuneri constructive cu privire la stabilirea ordinii de zi, precum și la alte aspecte pe care la comportă or­ganizarea conferinței. Este profunda convingere a guver­nului român că securitatea europeană nu poate fi decât opera comună a tu­turor statelor continentului, că de sta­tornicirea ei trebuie să beneficieze în condiții de deplină egalitate, toate țările din Europa, în acest spirit, guvernul român mi­litează pentru ca la înfăptuirea secu­rității europene, inclusiv la pregăti­rea și convocarea conferinței, să par­ticipe direct toate statele din Europa, fără discriminări și excepții, precum și alte state interesate, în concepția noastră, pregătirea conferinței nu tre­buie limitată la un­ grup restrîns de state sau cantonată în tiparele relați­ilor de ln bloc la bloc, ci, dimpotrivă, este necesar ca acest proces să ducă la depășirea actualei divizări a con­tinentului în grupări militare opuse, la instaurarea unui climat de încre­dere și înțelegere între toate statele europene. Acțiunile întreprinse de țara noas­tră, vizitele și întîlnirile la nivel înalt, contactele permanente la alte niveluri cu țările europene, schimburile utile de păreri efectuate cu aceste prilejuri au permis desprinderea unor aprecieri și concluzii care converg spre demon­strarea importanței și actualității ca­nalizării preocupărilor generale pe fă­gașul realizărilor practice, concrete. Problemele numeroase și dificile care s-au acumulat în Europa nu sunt, desigur, susceptibile a fi soluționate într-o singură etapă, realizarea secu­rității pe continent constituind un pro­ces de durată. O primă conferință ar putea contribui la statornicirea unei atmosfere de încredere între statele europene, la crearea condițiilor priel­nice abordării graduale și soluționării treptate, de la simplu la complex, a problemelor în suspensie. România manifestă o preocupare permanentă pentru instaurarea în zona Balcanilor a unui climat de încredere, bună-vecinătate și cooperare fruc­tuoasă. Este îndeobște cunoscut că în trecut Balcanii erau considerați „butoiul cu pulbere al Europei", aria de confrun­tare a unor interese străine de aspi­rațiile de prietenie și colaborare paș­nică ale popoarelor din regiune. Ve­chea metodă a puterilor imperialiste de a învrăjbi popoarele pentru a le putea domina, facilitată de politica cercurilor reacționare interne, care s-au făcut instrumentul manevrelor imperialiste, a afectat timp de mai mulți ani relațiile interbalcanice. Guvernul român consideră că tre­buie depuse toate eforturile pentru ca, trăgind învățămintele necesare din experiența istorică și acționînd în con­sonanță cu interesele vitale ale po­poarelor din Balcani, să se ajungă la statornicirea în zonă a unor relații cu adevărat normale, bazate pe prin­cipiile bunei­ vecinătăți. Această preo­c­upare este ilustrată de eforturile­­nsecvente ale­ țării noastre dej:­,Et.>., gr.volta, relațiile politice, economice,... culturale cu toate statele din­ regiun­e; " de inițiativele vizînd colaborarea bal­canică multilaterală, de propunerile guvernului român din 1957 și 1959 pri­vind transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii, lipsită de arme nucleare, propuneri care își păstrează deplina lor actualitate. Avem convingerea că există condi­ții pentru îmbunătățirea raporturilor reciproce între statele din Balcani, pentru dezvoltarea colaborării pașnice multilaterale prin contribuția activă a tuturor țărilor din această zonă, co­respunzător intereselor popoarelor balcanice, cauzei păcii și securității în Europa și în lume. După cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu, „țara noastră va face totul, și în viitor, pentru a-și aduce întreaga contribuție la asigurarea unui climat de pace și securitate în Europa și în lume, își va consacra eforturile pro­movării susținute a colaborării și coo­perării internaționale in interesul ci­vilizației mondiale, al progresului tu­turor popoarelor și întregii umani­tăți". Țara noastră atribuie o deosebită în­semnătate înfăptuirii dezarmării gene­rale și, în primul rînd, a dezarmării nucleare. De cea mai mare importanță în această direcție sînt interzicerea fo­losirii armelor nucleare, încetarea ex­periențelor cu asemenea arme în me­diul subteran, crearea de zone denu­­clearizate prin acorduri internaționale însoțite de garanții adecvate, înceta­rea producției, reducerea și lichidarea stocurilor de arme nucleare și a mij­loacelor de transportare a lor la Jirsia. Ca stat, membru al Comitetului pen­tru dezarmare de la Geneva, România a militat neabătut, împreună cu alte țări socialiste, cu celelalte țări iubi­toare de pace, pentru adoptarea și înfăptuirea unor măsuri concrete de dezarmare, menite să ducă la redu­cerea treptată și, în cele din urmă, la eliminarea definitivă a armelor și a forței armate din sfera relațiilor in­ternaționale. înfăptuirea unor măsuri eficiente de dezarmare apare, după părerea noas­tră, cu atit mai necesară, cu cît cursa înarmărilor acuză proporții tot mai îngrijorătoare — fabricarea de noi ti­puri de arme și mijloace de luptă nu­cleare și convenționale continuă —­ iar negocierile asupra dezarmării nu înregistrează decit rezultate modeste. Povara înarmărilor apasă din ce în ce mai greu asupra nivelului de trai al popoarelor, pune în primejdie pacea și securitatea internațională, amenință omul și opera sa, creată cu trudă, ca rezultat al strădaniilor multor gene­rații. Armele continuă să fie folosite de cercurile imperialiste, reacționare ca instrumente ale politicii de forță împotriva libertății și Independenței popoarelor. Această situație impune ca toate statele să participe activ, să depună eforturi sporite în realizarea de măsuri practice de încetare a cursei înarmărilor și de dezarmare. Guvernul Republicii Socialiste Ro­mânia consideră că numai dezarmarea generală, constituie calea radicală pen­tru rezolvarea integrală a problemelor deosebit de grave pe care­­ le gene­rează și le întreține cursa înarmări­lor, pentru pacea și securitatea tutu­ror popoarelor. Acordurile încheiate pînă în prezent cu privire la acțiunile colaterale dezarmării, cum este Trata­tul de neproliferare a armelor nu­cleare, ratificat recent de țara noas­tră, deși vizează limitarea dezvoltării înarmării atomice, nu prevăd măsuri practice de oprire a producerii, de li­chidare a stocurilor de arme nucleare, nu prezintă garanția că arma nucleară nu va fi folosită într-un eventual război. Pătrunsă de răspunderea care in­cumbă tuturor statelor pentru viitorul omenirii, țara noastră a prezentat, la actuala sesiune a Comitetului pentru dezarmare de la Geneva, propuneri de înfăptuire a unor măsuri concrete pe calea dezarmării. După cum vă este cunoscut, tovarăși deputați, propune­rile noastre au în vedere înghețarea și reducerea bugetelor militare ale tu­turor statelor; asumarea, printr-un do­cument internațional cu forță obliga­torie și vocație universală, a unor an­gajamente ferme de nerecurgere la forță sau la amenințarea cu folosirea forței, de neamestec, sub orice formă și în nici o împrejurare, în treburile interne ale altor state; renunțarea la efectuarea de manevre militare pe te­ritoriul altor state; interzicerea creă­rii de noi baze militare și a ampla­sării de noi arme nucleare pe terito­rii străine, măsuri de lichidare a baze­lor militare străine; crearea de zone denuclearizate în diferite părți ale lumii, inclusiv în regiunea Balcani­lor ; elaborarea unui program de ac­țiuni și măsuri al deceniului dezar­mării ; asigurarea unui cadru adecvat participării la dezbaterile comitetului a tuturor statelor care doresc să-și exprime poziția în legătură cu pro­blemele dezarmării, intensificarea rit­mului negocierilor și îmbunătățirea ac­tivității, structurii și formelor de lucru ale comitetului. Convins că, prin eforturile tuturor statelor iubitoare de pace, ale tutu­ror popoarelor, se poate ajunge la transpunerea în practică a cerinței de importanță vitală pe care o reprezintă dezarmarea generală și, în primul rînd, interzicerea și lichidarea arme­lor nucleare, guvernul român va mi­­lita. și, În viitor, cu toată h­otărîrea, pentru­­ înfăptuirea acestui deziderat major al omenirii. Tovarăși deputați. O trăsătură caracteristică a vieții politice contemporane este creșterea aportului tuturor statelor la soluțio­narea problemelor internaționale. Fi­rește, înțelegem răspunderea deose­bită pe care țările mari o au pe arena mondială în rezolvarea problemelor ce confruntă omenirea. Este însă un fapt de necontestat că astăzi proble­mele majore ale lumii pot fi soluțio­nate numai în condițiile participării și conjugării eforturilor tuturor state­lor, mari sau mici, în epoca actuală, fiecare stat, fiecare națiune poartă răs­punderi pentru statornicirea unui cli­mat de destindere, încredere și coope­rare între popoare, pentru promova­rea unor raporturi eliberate de spec­trul torței, pentru reglementarea liti­giilor pe calea tratativelor. Dînd glas sentimentelor unanime ale poporului român, guvernul se pro­nunță pentru încetarea neîntîrzîată a războiului din Vietnam, retragerea trupelor Statelor Unite ale Americii din Vietnamul de sud, curmarea orică­rui amestec în treburile interne ale poporului vietnamez. Pentru soluțio­narea pașnică a conflictului din Viet­nam, considerăm că este, de aseme­nea, necesar să se asigure formarea unui guvern de coaliție care să per­mită dezvoltarea democratică, inde­pendentă a Vietnamului de sud. Gu­vernul român tine să afirme și cu a­­cest prilej că țara noastră va acorda și în viitor întregul său sprijin mate­rial, politic­ și moral eroicului popor vietnamez în lupta dreaptă pentru a­­părarea ființei sale naționale. Provoacă îngrijorare apariția unor noi elemente de încordare în regiu­nea Asiei de sud-est, intensificarea bombardamentelor americane asupra teritoriului Laosului, precum și situa­ția creată în Cambodgia ca urmare a recentei lovituri de stat; ele com­plică și agravează situația din zonă, aducînd prejudicii mișcării de elibe­rare a popoarelor, luptei lor pentru apărarea libertății și independenței naționale. Guvernul român a apreciat în repe­tate rînduri că perpetuarea și agrava­rea încordării în Orientul Apropiat a­­fectează negativ situația internațio­nală, mențin un serios focar de răz­boi, generează neliniște și îngrijorare. Evoluția evenimentelor din această zonă pune in evidentă faptul că in­tensificarea ostilităților militare și represiunile, din orice parte ar veni ele, agravează încordarea și îndepăr­tează perspectivele soluționării con­flictului, împiedică dezvoltarea libe­ră și independentă a popoarelor res­pective. Asemenea acțiuni nu pot fi decit în avantajul cercurilor impe­rialiste, interesate în menținerea și consolidarea pozițiilor lor in această parte a lumii. în acest spirit, guver­nul român a exprimat dezaprobarea sa față de atacul aerian israelian a­­supra unor obiective civile din R.A.U. și provocarea de victime în rîndul populației. România consideră că re­zoluția Consiliului de Securitate, din noiembrie 1967, oferă o bază rațio­nală pentru rezolvarea pașnică a si­tuației din Orientul Apropiat. Ea se pronunță pentru retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocu­pate, respectarea dreptului la exis­tență independentă și integritate te­ritorială a fiecărui stat din această regiune, pentru rezolvarea proble­mei refugiaților palestinieni, potrivit intereselor lor legitime. Pe agenda vieții internaționale stă­ruie sarcina lichidării definitive colonialismului și neocolonialismului.­­ Poporul român urmărește cu simpatie și sprijină activ procesul ireversibil de eliberare a popoarelor de sub do­minația imperialistă, de consolidare a independenței lor politice și eco­nomice. România condamnă discrimi­narea rasială practicată în Africa de Sud și sprijină lupta dreaptă de eli­berare a popoarelor din Angola, Mozambic, Namibia și din alte teri­torii aflate încă sub asuprire colonia­lă. Solidar cu poporul Zimbabwe, gu­vernul român condamnă cu hotărîre actul ilegal al proclamării de către autoritățile rasiste de la Salisbury a așa-numitei „Republici Rhodesia“ și a declarat că nu o recunoaște. România va milita și în viitor pen­tru afirmarea și promovarea neabă­tută a dreptului inalienabil și impre­scriptibil al popoarelor de a-și hotărî singure soarta, căile de dezvoltare e­­conomică și socială, de a fi stăpîne pe resursele proprii și de a le folosi spre binele progresului lor, al colaborării și securității internaționale. Tovarăși deputați. In ultimul sfert de veac, concomi­tent cu dezvoltarea relațiilor și con­tactelor bilaterale, a crescut ponde­rea activității organizațiilor interna­ționale pe arena mondială. România atribuie o mare însemnă­tate organizațiilor internaționale, în special Organizației Națiunilor Unite, rolului lor în lărgirea cooperării din­tre state, în respectarea dreptului in­ternațional, în eforturile pentru pace. Membră a 41 de organizații interna­ționale guvernamentale și a 268 de organizații neguvernamentale,1 țara noastră contribuie activ, și pe această cale, la dezvoltarea colaborării dintre state. Anul acesta oferă prilejul efectuării unui bilanț al activității desfășurate de Organizația Națiunilor Unite în cei 25 de ani care se împlinesc de la în­temeierea ei. Pentru a răspunde spe­ranțelor și cerințelor popoarelor, se impune ca întreaga activitate O.N.U. să fie așezată ferm pe temelia a principiilor înscrise în Cartă. Aceste principii au vocație de universalitate, ele sunt obligatorii în relațiile dintre toate statele lumii, fără nici o îngră­dire, condiție sau excepție. Guvernul român consideră că Or­ganizația Națiunilor Unite trebuie să reflecte în mod fidel realitățile lumii contemporane, să devină cu adevărat universală. El se pronunță restabilirea drepturilor legitime pentru ale Republicii Populare Chineze O.N.U., precum și în celelalte orga­­n­­izații internaționale. După părerea sa, primirea celor două state germane în O.N.U. s-ar înscrie pe linia întă­ririi păcii și securității internaționale, ar avea efecte pozitive asupra activi­tății organizației. Acționînd în spiritul principiilor po­liticii noastre externe, delegațiile ro­mâne la cea de-a 24-a sesiune a A­­dunării Generale a O.N.U. și la alte reuniuni internaționale au promovat activ poziția Republicii Socialiste Ro­mânia față de problemele internațio­nale majore și au participat la elabo­rarea unor importante rezoluții orien­tate spre desăvîrșirea procesului de decolonizare, spre lărgirea colaborării politice și economice între state. Con­tribuția României s-a concretizat și în adoptarea unor rezoluții referitoare la educarea tineretului în spiritul res­pectului față de drepturile și libertă­țile omului și participarea lui la dez­voltarea națională, la perfecționarea administrației publice, pentru nevoile dezvoltării. Au fost continuate inițiativele Ro­mâniei privind cooperarea industria­lă intre statele din Europa, înlătura­rea obstacolelor și a discriminărilor care stau în calea dezvoltării normale a relațiilor intereuropene. De aseme­nea, au fost initiate acțiuni de coope­rare cu organizațiile internationale în domenii de primă importantă : infor­matica, cercetarea operațională, uti­lizarea calculatoarelor electronice în procesul dezvoltării. In România au avut loc reuniuni și seminarii organizate de O.N.U. și in­stituții specializate, în colaborare cu țara noastră. Reprezentanți români au fost aleși în importante funcții la Or­ganizația Națiunilor Unite, precum și la alte organizații internaționale gu­vernamentale. Tovarăși deputați. Aprobînd activitatea internațională desfășurată de guvernul român în a­­nul 1969, aprobăm în același timp în­treaga politică externă a statului nostru. Elementul central al acestei politici îl va constitui și în viitor prietenia, alianța frățească și colaborarea mul­tilaterală cu toate statele socialiste. Țara­­«*»tră va milita, în continuare, pentru lărgirea contactelor și inten­sificarea schimburilor de delegații la diferite niveluri, pentru întărirea U­­nității țărilor socialiste. Guvernul ro­mân va acționa și în­­ viitor pentru dezvoltarea și diversificarea colabo­rării și cooperării economice cu tarile membre ale Consiliului de Ajutor E­­conomic Reciproc, cu toate țările so­cialiste. El va acorda atenție dezvol­tării relațiilor de colaborare pe plan militar cu statele participante la Tra­tatul de la Varșovia, cu armatele tu­turor statelor socialiste. România va participa, împreună cu celelalte țări socialiste, la eforturile îndreptate spre promovarea unor re­lații normale de colaborare pașnică între toate statele lumii, spre conso­lidarea încrederii și înțelegerii între popoare. Totodată, guvernul român, înfăp­tuind consecvent politica principială a partidului și statului nostru, va dez­volta relațiile de colaborare, pe mul­tiple planuri, cu toate statele lumii, indiferent de orînduirea lor social-po­­litică. în acest scop, se vor între­prinde măsuri pentru identificarea ce­lor mai adecvate forme de cooperare, potrivit specificului fiecărei țări, în condiții de egalitate, pe baza respec­tului și avantajului reciproc. Guvernul Republicii Socialiste Ro­mânia va acționa în vederea intensi­ficării relațiilor de colaborare econo­mică și politică cu tinerele state care depun eforturi pentru consolidarea independenței lor, pentru o dezvolta­re liberă, de sine stătătoare, pentru înlăturarea tuturor formelor de ex­ploatare neocolonialistă. La baza relațiilor sale cu toate ță­rile lumii, România va situa, în conti­nuare, respectarea neabătută a prin­cipiilor independenței și suveranită­ții naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc, dreptului po­poarelor de a-și decide singure soarta, în vederea realizării obiectivelor majore ale securității și colaborării în Europa, România va milita pentru instaurarea pe continent a unei at­mosfere de destindere și înțelegere reciprocă, pentru rezolvarea proble­melor existente și normalizarea de­plină a relațiilor intereuropene. Gu­vernul român va acționa cu stăruință pentru convocarea conferinței gene­­ral-europene pentru securitate și co­laborare, va iniția noi acțiuni menite să asigure participarea directă și e­­fectivă a tuturor statelor continentu­lui la toate fazele pregătirii, organi­zării și desfășurării conferinței, la în­treaga operă de edificare a securită­ții în Europa. Continuînd și dezvoltînd inițiativele sale anterioare, țara noastră va acor­da și în viitor o atenție deosebită in­staurării unor relații de colaborare pașnică și de bună vecinătate între țările Peninsulei balcanice, va milita pentru transformarea Balcanilor într-o zonă liberă de arme nucleare, cores­punzător intereselor vitale și aspira­țiilor popoarelor din această regiune. Considerînd dezarmarea drept o componentă esențială a securității, România se va pronunța cu hotărîre pentru realizarea unor pași practici în direcția dezarmării generale, în pri­mul rînd a dezarmării nucleare, pre­cum și pentru înfăptuirea unor măsuri parțiale sau regionale de dezarmare, inclusiv în zona Balcanilor. In Comi­tetul pentru dezarmare de la Geneva și la Organizația Națiunilor Unite, România va continua să manifeste i­­nițiativă și spirit de răspundere, pen­tru ca rezultatele negocierilor de de­zarmare să fie pe măsura speranțelor și așteptărilor popoarelor. Țara noastră își va aduce contribu­ția la activitatea organizațiilor inter­naționale guvernamentale și neguver­namentale din care face parte, în ve­derea sporirii rolului lor în aborda­rea și rezolvarea marilor probleme ale contemporaneității prin mobiliza­rea activă a eforturilor tuturor state­lor lumii în opera comună de extin­dere a colaborării, de menținere și consolidare a păcii înțelegînd să-și unească eforturile cu celelalte state iubitoare de pace, România va coopera activ cu toate ță­rile pentru căutarea și aplicarea ce­lor mai potrivite căi și mijloace paș­nice de soluționare a problemelor în suspensie, pentru statornicirea unor relații trainice de colaborare între po­poare, bazate pe stricta respectare a comandamentelor eticii și legalității internaționale. Guvernul român va milita pentru zădărnicirea acțiunilor agresive ale imperialismului, pentru stingerea fo­carelor de tensiune și conflict, pentru eliminarea oricăror manifestări de a­­mestec în treburile interne ale altor state, de folosire a forței sau ame­nințării cu forța în relațiile inter­statale, împreună cu toate forțele progre­siste și antiimperialiste, România va acționa pentru lichidarea definitivă a oricăror forme de oprimare și discri­minare rasială, pentru asigurarea dezvoltării libere a tinerelor state, conform aspirațiilor lor naționale și sociale. Dînd expresie sentimentelor care a­­nimă întregul nostru popor, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat, declara: „Vrem ca prietenii noștri din întreaga lume, din­ rîndul tuturor popoarelor, toți cei cărora le este scump progre­sul, cărora le este scumpă pacea, să știe că în poporul român au un prie­ten de nădejde care va face totul pentru triumful colaborării între po­poare, al păcii în lume“. Principialitatea și justețea politicii externe a partidului și statului nos­tru, confirmate în practică de eveni­mente, de viața însăși, sînt reflectate în sprijinul hotărît și continuu al în­tregului popor, care participă activ la elaborarea și înfăptuirea ei. Adeziu­nea maselor la politica externă este expresia convingerii că activitatea internațională a guvernului are drept obiectiv slujirea intereselor supreme prezente și viitoare ale țării. Poporul nostru știe că, dacă România socialis­tă și-a cucerit un loc demn și res­pectat în lume, este meritul istoric al conducătorului său încercat — Parti­dul Comunist Român. Prestigiul și respectul de care se bucură azi în lume țara și conducă­torii noștri stau mărturie a contribu­ției României la cauza păcii și secu­rității, a înțelepciunii și experienței unui popor hotărît să nu precupețeas­că nimic pentru a-și apăra cuceririle revoluționare, pentru a trăi în pace și bună înțelegere cu toate popoarele. Profund conștient de înalta răspun­dere ce îi revine, dînd expresie voin­ței unanime a poporului, guvernul ro­mân va promova și în viitor o politi­că externă pusă în slujba intereselor națiunii noastre socialiste, ale cauzei socialismului și păcii în lume. la sectorul I croit al C.E.I.L. Focșani. Foto­t N. MOLDOVEANU (Urmare din pagina I) Marea Adunare Națională a Republicii Socia­liste România a aprobat în unanimitate, prin vot deschis, Hotărîrea cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România in anul 1969. Deputații supremului for al țării, in­vitații aplaudă îndelung, manifestînd aprobarea deplină, adeziunea integrală a poporului la po­litica externă a Republicii Socialiste România, politică ce corespunde pe deplin intereselor și năzuințelor națiunii noastre socialiste. La amiază, lucrările sesiunii s-au întrerupt, ur­­mînd ca următoarea ședință plenară a sesiunii a patra a celei de-a șasea legislaturi a Marii A­­dunări Naționale să fie anunțată din timp. Președintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, a anunțat că, potrivit principiului sesiu­nilor deschise, lucrările vor continua în comi­siile permanente.

Next