Milcovul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 148-221)

1970-02-21 / nr. 189

MILCOVUL pag. 2 Gr.­­Alexandrescu s-a născut în a­­nul... luna... ziua... in orașul... începutul acesta școlăresc ni se pare la fel de nepotrivit ca și ori­care altui — erudit, savant, poetic. Prezentarea operei și activității unui poet sau, prozator intră în sarcina criticilor literari : disecarea mesa­jului aceleeași opere, cu scopuri di­­dacticist-educative revine profesori­lor de limbă și literatură română, după cum înțelegerea, aprofundarea acestui mesaj, revine celor ce iau — pentru prima dată — contactul cu operele clasicilor. Tot atît de nepotrivită ni s-ar pă­rea și încercarea de a-l „expedia“ pe poet în „două pagini și jumătate — bătute la mașină“, în care pagini să se puncteze, doct și riguros știin­­țific, „principalele etape din creația autorului“. Astăzi, cînd se împlinesc 160 de ani de la nașterea lui Grigore M. Alexandrescu, nu cred să mai existe — sau cel puțin nu cred cum că ar mai putea exista cineva — care să nu fi întîrziat, cu un început dezjm­­bet ironico-admirativ pe paginile ti­părite cu versurile Satirei duhului meu sau ale Oglinzilor , după cum nu credem să existe cineva care, pe vre­mea cînd purta runde împletite in cozi, sau șapcă de licean, să nu se fi „produs" la serbarea școlară cu una din fabulele poetului. Ne-am putea opri — Intr-o even­tuală prezentare — asupra activității poetului din perioada anilor 1859 1860, dar iarăși, aceeași justificată îndoială ne-ar face să ne gîndim că nu există bocșănean care să nu știe că, dintre membrii Comisiei cen­trale, făcea parte și cel care, la 29 mai 1860, se va căsători cu fiica Sta­­matineștilor. Un alt punct de plecare l-ar re­prezenta evidențierea influențelor ce se pot observa în opera lui Alexan­­drescu, precum și curentul — curen­tele — literar (e), căruia — cărora — i se circumscrie opera sa. Lamartine și Byron, La Fontaine și Boileau, Kri­lov și Esop, 1­și fac simțită prezența în opera poetului. Dar a o reduce, pe aceasta din urmă, la un eclectism, lipsit de originalitate, însemna ne­garea existentei unui poet, a cărui unitate de concepție conferă creației sale o valoare reprezentativă. Ima­ginea acelor vremi de prefaceri și nădejdi se regăsește în fabule și în meditații, in satire și epistole, în care caracterul romantic se îm­pletește cu cel clasic. Nota roman­tică, elegiacă, de deznădejde și ne­putință, din prima perioadă a creației — Miezul nopții, Adio la Tîrgoviște — capătă, pe parcurs, sensul major al afirmării și acțiunii — Anul 1840. In aceeași notă, stau mărturie pri­mele versuri ale poeziei: „Căci cine știe oare, și cine îmi va spune / Ce-o să aducă ziua și anul viitor ?". Încre­derea Intr-un viitor, dorit și așteptat, luminos este și ideea de bază din Umbra lui Mircea la Cozia. Rememorarea lăbuțelor poetului, trecînd — de la temă, la acțiune, mo­rală — la motivul care l-a determi­nat să cultive acest gen și apoi la întregul conținut de idei, ar putea constitui subiectul unei alte discuții, al unui alt comentariu, pe cît de important, pe atît de revelator. Ca­racterul politic al fabulelor ar servi drept contraargument împotriva ce­lor ce au negat originalitatea fabule­lor lui Alexandrescu. Temele principale, liberalismul și parvenitismul, ce alcătuiesc schele­tul ideatic, ar servi, la o privire și analiză mai atentă, la trecerea în re­vistă a moravurilor și trăsăturilor care și-au pus pecetea pe societatea acelor timpuri. Clinele, boul, cățelul, vulpea, vițelul, lupul, sînt tot atîtea personaje ce semnifică vicii și ca­rențe. O analiză atentă a Epistolelor, cu spontaneitatea lor izbitoare, cu ver­surile, ce dau impresia unei convor­biri, vioaie, neprevăzută, puternică, ne-ar prilejui întîlnirea cu un im­portant număr de personaje ale unei vieți literare și politice de mult apu­se. Am mai putea discuta despre Me­morialul de călătorie al poetului, re­marcabilă pagină de proză. Am cita versuri, am aduce argu­mente, am spune că, Alexandrescu a fost... reprezintă..., etc... Renunțăm. Ne oprim asupra citor­­va rînduri doar, pe care le-am întîl­­nit în prelatele — scrise de poet —­ în edițiile din 1842 și 1847 ale ver­surilor sale : „Am avut datoria să fac ceea ce am putut, să pun și eu o piatră cît de mică la zidirea obștească" (1842) ; „căci eu sînt din numărul acelora care cred că poezia, pe lîngă neapă­rata condiție de a plăcea, condiție a existenței sale, este datoare să expri­­me soțietății și să deștepte simți­­mente frumoase și nobile care înalță sufletul prin idei morale și divine pînă la viitorul nemărginit și în anii cei veciniei". (1847) prof. Anca DONCILĂ Gr. M. Alexandrescu 160 de ani de la naștere ár* ÖEIAHJIC Radu Teodor. Intrucît nu ne comu­nicați toate datele necesare, ne vedem nevoiți să vă dăm un răspuns de prin­cipiu. Potrivit art. 4 din Statutul C.A.P., adunarea generală a coopera­tivei din care faceți parte vă poate atribui în folosință un teren în supra­față de pînă la 30 ari. In această limi­tă mărimea lotului pentru fiecare coo­perativă agricolă se stabilește de către adunarea generală în funcție de con­dițiile sale specifice. De reținut în a­­cest sens că lotul se atribuie în mod diferențiat familiei (soțul și soția îm­preună cu copii necăsătoriți) ai cărei membri au efectuat cel puțin un nu­măr de zile-muncă stabilit de adunarea generală a cooperativei. Dv. ne spu­neți că locuiți la Adjud, dar sînteți membru a C.A.P. din Păunești. Pentru a vi se atribui lotul de teren în folo­sință va trebui să prestați numărul de zile-muncă stabilit, deoarece familii­lor care nu participă la muncă, potri­vit Statutului, nu li se atribuie teren în folosință. De la această regulă sunt exceptați membrii cooperatori pensi­onați de cooperativă (care-și păstrea­ză dreptul de folosință asupra lotului pe care l-au avut) precum și familiile dg. gooperatori care la înscriere au a­­dus p­ămînt în­ cooperativă și locuiesc în sat, indiferent de funcția și locul­­„unde muncesc.­­Mircea Munteanu salariat la C.E.I.L. Focșani arătînd că este angajat înce­pînd cu data de 16 octombrie 1969, ne întreabă dacă are dreptul la alocația de stat pentru copii, subliniind că au trecut mai mult de trei luni de la în­cadrarea sa în muncă fără a i se acor­da acest drept, în conformitate cu dispozițiile pre­văzute în Decretul nr.285 din 1960, dreptul la alocație de stat pentru copii ia naștere după trecerea a 90 zile ca­lendaristice de la încadrare, dacă, așa cum spuneți sînteți nou angajat. Mai este necesar, de asemenea, ca con­tractul dv. de muncă să aibă o durată nedeterminată. In cea ce privește data precisă a nașterii dreptului de alocație, așa­ cum prevede art. 11 din decretul menționat, operează cu începere de la 1 ale lunii în curs sau ale lunii următoare după cum situațiile care determină naște­­rea acestui drept s-au produs înainte de 15 inclusiv sau după ziua de 15 a lunii. Astfel, dacă copiii dv. sunt năs­cuți după ziua de 15 a lunii ianuarie, alocația se va plăti începînd cu data de 1 februarie. Iar în situația în care, așa cum reiese din scrisoarea dv., îm­pliniți 90 zile de la angajare cu con­tract de muncă pe durată nedetermi­nată după ziua de 15 ale lunii, veți primi alocația de stat începînd cu data de 1 februarie. Alocația nu se fracți­­onează pe zile ; ea se acordă, în toate cazurile numai pe întreaga lună. Ion Vasiliu, Focșani. Potrivit cu dis­pozițiile cuprinse în art. 5 din Decre­tul nr. 285 din 1960 modificat prin De­cretul nr. 422 din 1964, beneficiarii de alocație pentru copii, care sunt înca­drați la două locuri de muncă diferite primesc acest drept de la organizația de stat la care au funcția de bază, iar angajații cu contract de muncă pe du­rată nedeterminată care sunt și pensio­nari primesc alocația prin organizații­le de stat ai căror angajați sunt. în ceea ce privește a doua întrebare vă răspundem că angajatul detașat primește drepturile pe tot timpul de­tașării, în condițiile legii, de la orga­nizația de stat care îi achită drepturile de salariu pe acel timp. Iar în cazul transferului de la o organizație de stat la alta în cursul unei luni, primeș­te alocația pe luna respectivă de la or­ganizația de stat la care s-a transferat pe baza confirmării organizației de stat de unde s-a transferat, că nu a absentat peste limitele prevăzute de lege. M. LAZAR Oră de educație fizică la Liceul „Al. I. Cuza” din Focșani Aș fi vrut să fie reportaj (Urmare din pag. 1) — Cine a întocmit acest plan de muncă. ? — Muzeul de științele naturii din Focșani, față de care sîntem subor­donați... Intrăm in binecunoscutul și apre­ciatul muzeu focșănean. — Dum­neavoastră ați'Intocmit. pig­nul' muzeului — filiala din Jjanciu. Peț ce criterii ? — „Pe criteriile condițiilo­­ -exis­tente“ — ne ră­spu­nde to­am­a un­u­­zeograf­ principal Afrodita Renea. — Cum s-a procedat la întocmirea lui? — Planul de muncă al filialelor este extras din planul global de mun­că al muzeului nostru. — Muzeul din Panciu nu desfășoa­ră nici­ un fel de activitate științifică ? — Tovarășa îndrumătoare Elena Dorobăț are studii medii. Deci nu se poate pune o astfel de problemă in discuție. — Dar dacă ar fi avut studii­ su­perioare ? —• Tot nu ar fi putut, pentru că răspunde singură de întreaga activi­tate a muzeului. „Vedeți, dumneavoa­stră — intervine în discuție tovarășa Monica Verb — îndrumătoarea mu­zeului bocșănean — specificul muncii noastre de cercetare este terenul...“ Faptul este evident pentru oricare... novice ! Insă forme „la îndemină" există ! Redactarea unei micro-mono­­grafii a muzeului, de pildă, și apoi, cercetătorii muzeului din Focșani de ce nu își intensifică cercetările în scopul îmbunătățirii minlelor ?­ — Acesta este un lucru­ de „esen­ță“, tovarășă Renea. Dar să revenim la cîteva amănunte ale planului: de ce trebuie trecut în planul de muncă al muzeului că acesta „va fi deschis conform programului“, apoi de ce se vînd cărți poștale ale muzeului din Focșani, la muzeul din­ Panciu ? —­ Programele de lucru ale muzee­­lor, se fac în funcție de anotimp... — Totuși... • — Iar, în legătură cu cărțile poș­tale,de ce nu se fac asemenea „fo­tografii vandabile“ din muzeul res­pectiv ? — Aceasta este, intr-un fe], și o lipsă a noastră. Dar să știți că nici organele locale nu sprijină îndeajuns activitatea muzeistică de acolo. Cînd am înființat muzeul, în 1967, cineva ne-a spus: „N-avem noi urși, lupi, porci mistreți în munții apropiați ! Venițt dumneavoastră să ni-i aduceți aici ?“ — Bine, așa am auzit că tot „cine­va“ s-a exprimat că cei de la mu­­zeul-filială „păzesc păsări moarte“... Poate fi și o „glumă“, nu numai o... „concepție“ ... Discutăm, în continuare, cu tova­rășul Gheorghe Tarău, președintele Consiliului popular al orașului Pan­ciu. La rugămintea noastră de a ca­racteriza activitatea muzeului, se for­mează acest dialog : — Da ce s-a întîmplat, tovarășe reporter ? — Nu știu, dumneavoastră vă so­licit opinia... — Tovarășa îndrumătoare mun­cește bine, dă explicații bune. Loca­lul muzeului este necorespunzător Dînsa a făcut adrese numeroase pen­tru instalația de lumină, sau diver­sele lucruri gospodărești. Nu sînt, încă, fonduri pentru așa ceva. Am făcut intervenții la Editura Meridiane să ne facă și nouă, celor din Panciu, cîteva cârti poștale. De la muzeu și din alte obiective economice sau culturale. Dar nu am primit încă răspuns... Reporterul și „vizitatorul“ au cre­ionat aceste cîteva impresii — dialo­gurile sînt strict autentice,— pen­tru a reliefa o realitate: aceea că Muzeul de științele naturii din Pan­ciu nu se află încă la nivelul cerințe­lor actuale, datorită întregului con­curs de împrejurări subliniate. Pe cârârile pădurii (Urmare din pag. I) puțin de 67 000) nelichidat la timp, s-a diminuat greutatea în medie cu 30 kg, ceea ce înseamnă o pierdere de 2 000 tone, iar valoric o diminuare a producției globale cu mai bine de 300 000 lei. Efectul negativ este însă cu mult mai mare dacă ne gindim la faptul că, la această pierdere, se a­­daugă aria determinată de declasarea masei lemnoase de la celuloză și sobile P.F.L. la lemn de foc și mai ales dacă avem în vedere că sute de hec­tare, un an, doi, sau trei sunt practic nefolosite, pe sute de hectare regene­rarea naturală este „gîtuită", pe sute de hectare se pierd ani prețioși de vegetație, care echivalează cu în­semnate cantități de masă lemnoasă devenită invizibilă. Se ridică totuși o întrebare , cum a reacționat comitetul de direcție de la U.E.I.S. Vidra, și nu numai el ci și cel de la unitatea similară din Foc­șani unde, de asemenea, există un volum de masă lemnoasă de peste 120 000 m.c. nelichidată din ultimii trei ani ? La întrebare ne răspunde directorul tehnic de exploatare și transporturi de la C.E.I.L. Focșani, inginerul Petre Arsinte : „Oricît de vinovați ar fi maiștrii de parchete, nici conducerile celor două unități nu pot fi scutite în acest sens de răs­pundere. Ele aveau datoria să urmă­rească permanent cum se lichidează parchetele, să tragă la răspundere pe cei care nu procedau potrivit reguli­lor de exploatare”. Toți cei intervievați ne-au vorbit de întocmirea unor planuri care pre­văd ca cel puțin pînă la sfîrșitul lunii martie să fie lichidate parchetele din posibilitatea anilor 1967 și 1968, iar pînă la sfîrșitul luni mai, cele ce a­­parțin anului trecut. Toți au afirmat că vor face totul să elimine acest „balast" din activitatea lor. Le rea­mintim însă un lucru : planuri s-au făcut și altădată, dar s-au tradus ele întotdeauna în fapt ? Nu. Iată de ce considerăm că este imperios necesar să se întreprindă analize periodice asupra modului cum se respectă ceea ce s-a planificat, să fie trași serios la răspundere cei care nu acționează în virtutea unor deziderate majore ale eficienței economice. Numai în acest fel se va pune capăt actului de de­gradare a masei lemnoase. Unii regresează, alții fac „salturi“ (Urmare din pag. 1) fără a se neutraliza soluția cu pastă de var ducînd la deprecierea calita­tivă a plantației. In același timp lipsa unei organizări și coordonări a muncii din cadrul acestei brigăzi a făcut ca unele lucrări să se exe­cute superficial sau de loc. Prășitul nu a fost executat la timp și din a­­ceastă pricină buruienile concurau în înălțime cu corzile de vită. Lu­crarea de recoltare a strugurilor nu s-a bucurat nici ea de o atenție sporită ca o verificare făcută de cîțiva membri ai consiliului de con­ducere, în cadrul brigăzii nr. 3 s-au găsit pe rînduri destui struguri neculeși. O situație deloc mulțumitoare se prezintă și la alte culturi ca de pildă la porumb. Aici, brigăzile mixte, cu excepția brigăzii nr. 2, nu au efec­tuat prășitul la timp acest fapt avînd consecințe serioase asupra recoltei obținute. La aceste deficiențe de natură a­­grotehnică se alătură și altele legate de organizarea muncii, lipsa de dis­ciplină, nepăsare fată de avutul obștesc. Iată pe scurt factorii care au in­fluențat negativ rezultatele obținute de unele brigăzi. Sunt factori care n-au ținut de capriciile naturii. Munca și hărnicia membrilor bri­găzii nr. 2 au dovedit acest lucru. Cunoscînd sarcinile de plan pe anul 1970 ce revin cooperatorilor din Slobozia Bradului ne-am adresat inginerului șef Haralambie Croitoru, cerîndu-i să ne expună cîteva mă­suri eficiente prin aplicarea cărora producția agricolă va spori evident, iar o dată cu aceasta, veniturile cooperativei și ale cooperatorilor. „Îmbunătățirea sistemului de nor­mare și retribuire a muncii va avea un efect direct la mobilizarea coope­ratorilor în procesul de producție, retribuirea suplimentară făcînd și ea să crească cointeresarea acestora. Totodată acest sistem permite o justă apreciere a aportului adus de fiecare membru cooperator fiind un factor care contribuie în mare mă­sură la dobîndirea încrederii în po­sibilitățile fiecăruia. O transformare de natură organizatorică care va impulsiona rezultatele muncii noas­tre o constituie trecerea secției I.M.R. sub directa supraveghere a inginerului șef. Avantajele pornite de aici sînt nelimitate. De altfel ne­cazurile întîmpinate anul trecut din cauza acestei independențe a secții­lor de mecanizare față de nivelul calitativ al lucrărilor mecanice exe­cutate sunt cunoscute de consiliul de conducere. Anul 1970 ne aduce posibilitatea înlăturării lor ceea ce pentru noi contează foarte mult. Am convingerea că la sfîrșitul acestui an satisfacțiile vor fi mari pentru cooperatorii din Slobozia Bradului". Campionatul mondial de hochei pe gheață, grupa C, Galați—1970 Pentru Italia finala înseamnă: „ori totul, ori nimic !“ Corespondență telefonică din Galați ...Dar, mai înainte de a încerca să elucidăm posibilitatea acestei rar în­­tîlnite alternative, să precizăm situa­ția clasamentului înaintea ultimelor 6 jocuri care au mai rămas de dispu­tat din actuala ediție a Campionatului O privire superficială a acestui cla­sament l-ar face pe cel care ar co­mite această eroare să decreteze clar: „Lupta pentru primul joc se va da între echipele Austriei și Italiei, iar pentru locul trei între cele ale Franței și Ungariei” (luptă indirectă, bineînțeles, pentru că întîlnirea di­rectă au cîștigat-o francezii). Ei bine, lucrurile s-ar putea să nu stea chiar așa. Pentru că dacă echi­pele­ care-și dispută locul I sunt clar cunoscute, există în schimb posibi­litatea ca pentru locul doi să candi­deze nu una, ci... trei echipe. Pare puțin credibil, dar totuși această e­­ventualitate nu trebuie exclusă. De ce ? Hai să calculăm această alternativa pe baza actualei situații a clasamen­tului și avînd în vedere partidele care au mai rămas de disputat azi, sîmbătă și mtine. Echipa Italiei, care se află acum pe locul doi, a disputat 5 partide și nu mai are de jucat decît un singur meci, cel cu Austria — adevărată finală a campionatului. Față de echipa Au­striei, ea are avantajul de a dispune de două zile de odihnă, în vreme ce austriecii mai au de disputat, înain­tea finalei, și azi un meci dificil în compania echipei Olandei. Meciul e dificil nu în sensul că olandezii ar poseda cumva niște „talente ascunse" pe care ar ține cu tot dinadinsul să și le arate tocmai azi, ci dificil în sen­sul că echipa Olandei și-a creat un prost renume datorită durităților ex­cesive la care recurg jucătorii săi, durități ce pot crea probleme (indis­ponibilități) pentru austrieci, care și așa îl au pe Puschnig — cel mai bun realizator al lor — accidentat și, deci, indisponibil. Cum asta ar fi situația celor două pretendente la titlul suprem, cu două zile înaintea meciului decisiv dintre ele. Dacă, însă, pentru Austria întîl­nirea de duminică cu Italia are o sin­gură și supremă miză — promovarea în grupa B, pentru italieni această în­­tîlnire are o miză dublă : ori cîștigă meciul și dreptul de a promova în Grupa B, ori, dacă nu-l cîștigă, s-ar putea să piardă și locul II, trebuind să se mulțumească cu locul III, sau chiar cu IV. Situația este perfect posibilă, pen­tru că atît Franța, cît și Ungaria mai au de disputat, fiecare, cîte două par­tide cu aceleași echipe — ale Belgiei și Danemarcei —, iar în cazul cînd ele cîștigă aceste două întîlniri, s-ar putea să ne trezim duminică seară, înainte de finală, cu ...trei echipe care au acumulat același număr de puncte (respectiv cîte 8 fiecare): Ita­lia, Franța și Ungaria . Față de o asemenea situație, regu­lamentul spune clar : dacă pentru un mondial de hochei, Grupa C, Galați — 1970, loc în clasament candidează două e­­chipe care au acumulat același nu­măr de puncte, pentru departajare contează în primul rînd rezultatul di­rect al întîlnirii dintre ele, și nu go­laverajul. Dacă pentru același loc, candidează nu două, ci trei sau mai multe echipe care au acumulat ace­lași număr de puncte, departajarea o hotărăște golaverajul și nu rezultatele directe ale întîlnirilor dintre ele. In situația de fază, cînd Italia a învins Franța cu 4—1, Franța a învins Un­garia cu 4—2, iar Ungaria a învins Italia cu 6—3, pe cine dai cîștigător, în final, în cazul cînd toate trei acu­mulează același număr de puncte? E clar că pentru a-l stabili pe cîștigă­tor, trebuie recurs la departajare pe bază de golaveraj. Și, cum spuneam, această posibili­tate nu-i exclusă, dacă ținem seama că atît Franța, cît și Ungaria mai au de susținut cîte două jocuri: unul cu echipa Belgiei (de la care vor căuta, bineînțeles, fiecare în parte să obțină o zestre de goluri cît mai substanțială pentru „activ") și un meci cu echipa Danemarcei, care a cedat destul de greu atît în fața Austriei (3—4) cît și în fața Italiei (1—3), și care ar pu­tea constitui pentru ele un adversar incomod, dar foarte posibil de învins. Ce se întîmplă însă dacă Italia în­vinge Austria și ocupă primul loc, și dacă echipele Franței și Ungariei cîș­tigă, la rîndul lor, cele două întîlniri pe care le mai au de susținut fiecare, acumulînd, în final, același număr de puncte ? în acest caz situația se sim­plifică, devenind foarte clară : Italia promovează în Grupa B, Austria ocu­pă locul II, Franța locul III și Unga­ria locul IV, indiferent dacă echipa Ungariei ar avea un golaveraj mai bun, pentru că întîlnirea directă din­tre cele două echipe a fost cîștigată de Franța Iață de ce susțineam în titlu posi­bilitatea ca finala de duminică seara să decidă soarta nu numai a echipei campioane, ci a tuturor primilor trei clasați Pronosticuri... pronosticuri... prono­sticuri. Și totuși, unele se confirmă. De fapt, tocmai surprizele sunt cele care dau savoare și țin viu interesul pentru fiecare campionat. Altcum, ce interes ar mai putea prezenta un campionat la care toți pretendenții la locurile fruntașe ar fi dinainte cunos­cuți în mod cert ? Poate doar unul pur spectacular. ...Dar să avem răbdare pînă dumi­nică seară, la această extraordinar de palpitantă finală, cînd italienii (care cred că și-au făcut și ei aceste cal­cule) vor intra pe gheață cu deviza : „Ori totul, ori timid” St. vasluianu Meciuri: -g ra —" 'S (J -1 QJ *-» (Df5 ^ m ^ ® S Echipele z _ & £ E -S « Sä« 3 Sí 5? ■P 2 a £. o a 'S. ’S! m <o > u S 73 ra 3 73 ® tí S ® 5 uÜnSríösují 5 ® t- J? ® — 0) 3*1 01,3 Sö 3 u <! _ tu D O O co*^Uujcuw»9»‘3.3<j Austria • 7—2 3—2 4—3 11—0 4 4 0 0 25—7 8 1 1 Italia • 4—1 3—6 3—1 6—1 8—2 5 4 0 1 24—li 8 2 Franța 2—7 1—4 • 4—2 . i 9—2 4 2 0 3 16—15 4 3 ' f Ungaria 2—3 6—3 2—4 • 7—1 4 2 0 2 17—11 4 4 Danemarca 3—4 1—3 • 3—3 11—4 4 1 1 2 18—14 3 5 J Olanda 1—6 2—9 1—7 3—3 • 7—1 5 1 1 3 13—20 3 6 ’ Belgia 0—11 2—8 4—11 1—7 • 4 0 0 4 7—37 0 7 ] MEMENTO t V SIMBÄTÄ 21 FEBRUARIE Programul I 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune de limba germană. 18.05 Cheia orașului. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Reflector. 19.35 Tele-enciclopedia. 20.30 O oră cu Alfred Hitchcock. „Povestea unui polițist". 21.20 Disc 70 (Interviziune) — emisiune muzicală prezentată de orchestra Casei de discuri „Electrecord“. 21.50 Telejurnalul de noapte. Campionatul mondial de schi. 22.45 Recital Harry Belaffonte. 23.30 închiderea emisiunii programu­lui 1. DUMINICA 22 FEBRUARIE 8.15 Deschiderea emisiunii. Teleșcoală. 8.45 Matineu duminical pentru copii și tineretul școlar. 10.15 Ora satului. 11.15 Emisiune pentru copii. 11.55 Anunțuri — Publicitate. 12.00 De strajă patriei. 12.35 Emisiune în limba maghiară. 13.35 închiderea emisiunii de dimi­neață. 16.30 Deschiderea emisiunii de după amiază. Film serial : Rîul întu­necat (VI).­ 19.00 Telejurnalul de seară. 19.15 Campionatul mondial de hochei — srunn C (Transmisiune di­rectă de la Galați), Austria— Italia. 20.25 Și oamenii privesc Luna. Ima­ginea George Stinea. 22.05 Filmul „Profetul“. * 22.25 Recital Udo Jürgens. 22.45 Telejurnalul de noapte. • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO 22.55 Publicitate. 11.45 Sfatul medicului. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 23.00 Telesport. 11.50 Cotele apelor Dunării. 22.20 Sport. 23.15 închiderea emisiunii programe­ 12.00 Recital de operă Petre Ștefănescu 22.30 Invitație la dans­­­ul 1 Goangă. 23.00 Expres melodii. 12.15 Melodii" de Richard Bartzer. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. 12.30 Intilnire cu melodia populară și a HH I Ha aa HH H a Ba B Bal H ■ • interpretul preferat. 1­ a #11 O 13.00 Radiojurnal. . * * 13.10 Avanpremiera cotidiană.­­* 1 13.22 Muzică ușoară. 13.30 Radio Club turistic.* 13.45 Muzică populară. UCU 1’0$1­ 14.00 Caleidoscop muzical. SIMBĂTA 21 FEBRUARIE 14.40 Radio publicitate. Cinema UNIREA Focșani: „Operația-SIMBATA 21 FEBRUARIE 15-00 De la 3 la 7­­ emisiune de diver­­nea L adv­e­­tisment muzical. Programul­­ 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Cinema FLACARA Focșani: „Taina 19.00 Gazeta radio. leului" 5.05—6.00 Muzica dimineții. 19.30 Săptămina unui meloman Cinema POPULAR Ariind: O­ches 6.05—9.30 Muzică și actualități. 20.05 Tableta de scară: tim­p d­e onoare" 9.30 Miorița. 20.10 — ..365 de cîntece". 10.05 M”­­ica instrumentală. 20.20 Argheziană. „întoarcere in ’ , Cinema I.UMMNA Mărășești: „Lupii 10.30 țările socialiste — emisiune 20.25 Zece melodii preferate. albi" Moscova. 21.00 In­ jurul globului. Cinema POPULAR Panciu: „Paria”. 11.01. de melodii. 21.20 Civita Jean Paunescu. 11.20 t.....iunile londoneze de Joseph 21.30 Moment poetic. Cinema VICTORIA Odobești: „Vîrsta Haydn. 21.35 Solista serii — Dalida. ingrală". Sîmbată 21 feb­ruarie 1970 O.C.L. ALIMENTARA MIXTĂ FOGȘITNN Angajează de urgență Bucătari Depoul de locomotive C.F.R. Adjud Angajează, pe bază de concurs, pentru următoarele posturi: - maistru electrician pentru locomotive Diesel electrice (2 posturi) - maistru mecanic pentru locomotive Diesel electrice (1 post) Condițiile de înscriere la examen sunt cele prevăzute in H­C­M 875/1960. Examenul se va tine pe data de 16 martie 1970 De asemenea, Depoul Adjud angajează inginer chimist II pentru laborator L.DE. Condiții de angajare și salarizare H.G.M. 914/1968 Relații suplimentare se pot obține­­: Biroul personal al Depou­lui Adjud I

Next