Milcovul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 148-221)
1970-02-21 / nr. 189
MILCOVUL pag. 2 Gr.Alexandrescu s-a născut în anul... luna... ziua... in orașul... începutul acesta școlăresc ni se pare la fel de nepotrivit ca și oricare altui — erudit, savant, poetic. Prezentarea operei și activității unui poet sau, prozator intră în sarcina criticilor literari : disecarea mesajului aceleeași opere, cu scopuri didacticist-educative revine profesorilor de limbă și literatură română, după cum înțelegerea, aprofundarea acestui mesaj, revine celor ce iau — pentru prima dată — contactul cu operele clasicilor. Tot atît de nepotrivită ni s-ar părea și încercarea de a-l „expedia“ pe poet în „două pagini și jumătate — bătute la mașină“, în care pagini să se puncteze, doct și riguros științific, „principalele etape din creația autorului“. Astăzi, cînd se împlinesc 160 de ani de la nașterea lui Grigore M. Alexandrescu, nu cred să mai existe — sau cel puțin nu cred cum că ar mai putea exista cineva — care să nu fi întîrziat, cu un început dezjmbet ironico-admirativ pe paginile tipărite cu versurile Satirei duhului meu sau ale Oglinzilor , după cum nu credem să existe cineva care, pe vremea cînd purta runde împletite in cozi, sau șapcă de licean, să nu se fi „produs" la serbarea școlară cu una din fabulele poetului. Ne-am putea opri — Intr-o eventuală prezentare — asupra activității poetului din perioada anilor 1859 1860, dar iarăși, aceeași justificată îndoială ne-ar face să ne gîndim că nu există bocșănean care să nu știe că, dintre membrii Comisiei centrale, făcea parte și cel care, la 29 mai 1860, se va căsători cu fiica Stamatineștilor. Un alt punct de plecare l-ar reprezenta evidențierea influențelor ce se pot observa în opera lui Alexandrescu, precum și curentul — curentele — literar (e), căruia — cărora — i se circumscrie opera sa. Lamartine și Byron, La Fontaine și Boileau, Krilov și Esop, 1și fac simțită prezența în opera poetului. Dar a o reduce, pe aceasta din urmă, la un eclectism, lipsit de originalitate, însemna negarea existentei unui poet, a cărui unitate de concepție conferă creației sale o valoare reprezentativă. Imaginea acelor vremi de prefaceri și nădejdi se regăsește în fabule și în meditații, in satire și epistole, în care caracterul romantic se împletește cu cel clasic. Nota romantică, elegiacă, de deznădejde și neputință, din prima perioadă a creației — Miezul nopții, Adio la Tîrgoviște — capătă, pe parcurs, sensul major al afirmării și acțiunii — Anul 1840. In aceeași notă, stau mărturie primele versuri ale poeziei: „Căci cine știe oare, și cine îmi va spune / Ce-o să aducă ziua și anul viitor ?". Încrederea Intr-un viitor, dorit și așteptat, luminos este și ideea de bază din Umbra lui Mircea la Cozia. Rememorarea lăbuțelor poetului, trecînd — de la temă, la acțiune, morală — la motivul care l-a determinat să cultive acest gen și apoi la întregul conținut de idei, ar putea constitui subiectul unei alte discuții, al unui alt comentariu, pe cît de important, pe atît de revelator. Caracterul politic al fabulelor ar servi drept contraargument împotriva celor ce au negat originalitatea fabulelor lui Alexandrescu. Temele principale, liberalismul și parvenitismul, ce alcătuiesc scheletul ideatic, ar servi, la o privire și analiză mai atentă, la trecerea în revistă a moravurilor și trăsăturilor care și-au pus pecetea pe societatea acelor timpuri. Clinele, boul, cățelul, vulpea, vițelul, lupul, sînt tot atîtea personaje ce semnifică vicii și carențe. O analiză atentă a Epistolelor, cu spontaneitatea lor izbitoare, cu versurile, ce dau impresia unei convorbiri, vioaie, neprevăzută, puternică, ne-ar prilejui întîlnirea cu un important număr de personaje ale unei vieți literare și politice de mult apuse. Am mai putea discuta despre Memorialul de călătorie al poetului, remarcabilă pagină de proză. Am cita versuri, am aduce argumente, am spune că, Alexandrescu a fost... reprezintă..., etc... Renunțăm. Ne oprim asupra citorva rînduri doar, pe care le-am întîlnit în prelatele — scrise de poet — în edițiile din 1842 și 1847 ale versurilor sale : „Am avut datoria să fac ceea ce am putut, să pun și eu o piatră cît de mică la zidirea obștească" (1842) ; „căci eu sînt din numărul acelora care cred că poezia, pe lîngă neapărata condiție de a plăcea, condiție a existenței sale, este datoare să exprime soțietății și să deștepte simțimente frumoase și nobile care înalță sufletul prin idei morale și divine pînă la viitorul nemărginit și în anii cei veciniei". (1847) prof. Anca DONCILĂ Gr. M. Alexandrescu 160 de ani de la naștere ár* ÖEIAHJIC Radu Teodor. Intrucît nu ne comunicați toate datele necesare, ne vedem nevoiți să vă dăm un răspuns de principiu. Potrivit art. 4 din Statutul C.A.P., adunarea generală a cooperativei din care faceți parte vă poate atribui în folosință un teren în suprafață de pînă la 30 ari. In această limită mărimea lotului pentru fiecare cooperativă agricolă se stabilește de către adunarea generală în funcție de condițiile sale specifice. De reținut în acest sens că lotul se atribuie în mod diferențiat familiei (soțul și soția împreună cu copii necăsătoriți) ai cărei membri au efectuat cel puțin un număr de zile-muncă stabilit de adunarea generală a cooperativei. Dv. ne spuneți că locuiți la Adjud, dar sînteți membru a C.A.P. din Păunești. Pentru a vi se atribui lotul de teren în folosință va trebui să prestați numărul de zile-muncă stabilit, deoarece familiilor care nu participă la muncă, potrivit Statutului, nu li se atribuie teren în folosință. De la această regulă sunt exceptați membrii cooperatori pensionați de cooperativă (care-și păstrează dreptul de folosință asupra lotului pe care l-au avut) precum și familiile dg. gooperatori care la înscriere au adus pămînt în cooperativă și locuiesc în sat, indiferent de funcția și locul„unde muncesc.Mircea Munteanu salariat la C.E.I.L. Focșani arătînd că este angajat începînd cu data de 16 octombrie 1969, ne întreabă dacă are dreptul la alocația de stat pentru copii, subliniind că au trecut mai mult de trei luni de la încadrarea sa în muncă fără a i se acorda acest drept, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Decretul nr.285 din 1960, dreptul la alocație de stat pentru copii ia naștere după trecerea a 90 zile calendaristice de la încadrare, dacă, așa cum spuneți sînteți nou angajat. Mai este necesar, de asemenea, ca contractul dv. de muncă să aibă o durată nedeterminată. In cea ce privește data precisă a nașterii dreptului de alocație, așa cum prevede art. 11 din decretul menționat, operează cu începere de la 1 ale lunii în curs sau ale lunii următoare după cum situațiile care determină nașterea acestui drept s-au produs înainte de 15 inclusiv sau după ziua de 15 a lunii. Astfel, dacă copiii dv. sunt născuți după ziua de 15 a lunii ianuarie, alocația se va plăti începînd cu data de 1 februarie. Iar în situația în care, așa cum reiese din scrisoarea dv., împliniți 90 zile de la angajare cu contract de muncă pe durată nedeterminată după ziua de 15 ale lunii, veți primi alocația de stat începînd cu data de 1 februarie. Alocația nu se fracționează pe zile ; ea se acordă, în toate cazurile numai pe întreaga lună. Ion Vasiliu, Focșani. Potrivit cu dispozițiile cuprinse în art. 5 din Decretul nr. 285 din 1960 modificat prin Decretul nr. 422 din 1964, beneficiarii de alocație pentru copii, care sunt încadrați la două locuri de muncă diferite primesc acest drept de la organizația de stat la care au funcția de bază, iar angajații cu contract de muncă pe durată nedeterminată care sunt și pensionari primesc alocația prin organizațiile de stat ai căror angajați sunt. în ceea ce privește a doua întrebare vă răspundem că angajatul detașat primește drepturile pe tot timpul detașării, în condițiile legii, de la organizația de stat care îi achită drepturile de salariu pe acel timp. Iar în cazul transferului de la o organizație de stat la alta în cursul unei luni, primește alocația pe luna respectivă de la organizația de stat la care s-a transferat pe baza confirmării organizației de stat de unde s-a transferat, că nu a absentat peste limitele prevăzute de lege. M. LAZAR Oră de educație fizică la Liceul „Al. I. Cuza” din Focșani Aș fi vrut să fie reportaj (Urmare din pag. 1) — Cine a întocmit acest plan de muncă. ? — Muzeul de științele naturii din Focșani, față de care sîntem subordonați... Intrăm in binecunoscutul și apreciatul muzeu focșănean. — Dumneavoastră ați'Intocmit. pignul' muzeului — filiala din Jjanciu. Peț ce criterii ? — „Pe criteriile condițiilo -existente“ — ne răspunde toama unuzeograf principal Afrodita Renea. — Cum s-a procedat la întocmirea lui? — Planul de muncă al filialelor este extras din planul global de muncă al muzeului nostru. — Muzeul din Panciu nu desfășoară nici un fel de activitate științifică ? — Tovarășa îndrumătoare Elena Dorobăț are studii medii. Deci nu se poate pune o astfel de problemă in discuție. — Dar dacă ar fi avut studii superioare ? —• Tot nu ar fi putut, pentru că răspunde singură de întreaga activitate a muzeului. „Vedeți, dumneavoastră — intervine în discuție tovarășa Monica Verb — îndrumătoarea muzeului bocșănean — specificul muncii noastre de cercetare este terenul...“ Faptul este evident pentru oricare... novice ! Insă forme „la îndemină" există ! Redactarea unei micro-monografii a muzeului, de pildă, și apoi, cercetătorii muzeului din Focșani de ce nu își intensifică cercetările în scopul îmbunătățirii minlelor ? — Acesta este un lucru de „esență“, tovarășă Renea. Dar să revenim la cîteva amănunte ale planului: de ce trebuie trecut în planul de muncă al muzeului că acesta „va fi deschis conform programului“, apoi de ce se vînd cărți poștale ale muzeului din Focșani, la muzeul din Panciu ? — Programele de lucru ale muzeelor, se fac în funcție de anotimp... — Totuși... • — Iar, în legătură cu cărțile poștale,de ce nu se fac asemenea „fotografii vandabile“ din muzeul respectiv ? — Aceasta este, intr-un fe], și o lipsă a noastră. Dar să știți că nici organele locale nu sprijină îndeajuns activitatea muzeistică de acolo. Cînd am înființat muzeul, în 1967, cineva ne-a spus: „N-avem noi urși, lupi, porci mistreți în munții apropiați ! Venițt dumneavoastră să ni-i aduceți aici ?“ — Bine, așa am auzit că tot „cineva“ s-a exprimat că cei de la muzeul-filială „păzesc păsări moarte“... Poate fi și o „glumă“, nu numai o... „concepție“ ... Discutăm, în continuare, cu tovarășul Gheorghe Tarău, președintele Consiliului popular al orașului Panciu. La rugămintea noastră de a caracteriza activitatea muzeului, se formează acest dialog : — Da ce s-a întîmplat, tovarășe reporter ? — Nu știu, dumneavoastră vă solicit opinia... — Tovarășa îndrumătoare muncește bine, dă explicații bune. Localul muzeului este necorespunzător Dînsa a făcut adrese numeroase pentru instalația de lumină, sau diversele lucruri gospodărești. Nu sînt, încă, fonduri pentru așa ceva. Am făcut intervenții la Editura Meridiane să ne facă și nouă, celor din Panciu, cîteva cârti poștale. De la muzeu și din alte obiective economice sau culturale. Dar nu am primit încă răspuns... Reporterul și „vizitatorul“ au creionat aceste cîteva impresii — dialogurile sînt strict autentice,— pentru a reliefa o realitate: aceea că Muzeul de științele naturii din Panciu nu se află încă la nivelul cerințelor actuale, datorită întregului concurs de împrejurări subliniate. Pe cârârile pădurii (Urmare din pag. I) puțin de 67 000) nelichidat la timp, s-a diminuat greutatea în medie cu 30 kg, ceea ce înseamnă o pierdere de 2 000 tone, iar valoric o diminuare a producției globale cu mai bine de 300 000 lei. Efectul negativ este însă cu mult mai mare dacă ne gindim la faptul că, la această pierdere, se adaugă aria determinată de declasarea masei lemnoase de la celuloză și sobile P.F.L. la lemn de foc și mai ales dacă avem în vedere că sute de hectare, un an, doi, sau trei sunt practic nefolosite, pe sute de hectare regenerarea naturală este „gîtuită", pe sute de hectare se pierd ani prețioși de vegetație, care echivalează cu însemnate cantități de masă lemnoasă devenită invizibilă. Se ridică totuși o întrebare , cum a reacționat comitetul de direcție de la U.E.I.S. Vidra, și nu numai el ci și cel de la unitatea similară din Focșani unde, de asemenea, există un volum de masă lemnoasă de peste 120 000 m.c. nelichidată din ultimii trei ani ? La întrebare ne răspunde directorul tehnic de exploatare și transporturi de la C.E.I.L. Focșani, inginerul Petre Arsinte : „Oricît de vinovați ar fi maiștrii de parchete, nici conducerile celor două unități nu pot fi scutite în acest sens de răspundere. Ele aveau datoria să urmărească permanent cum se lichidează parchetele, să tragă la răspundere pe cei care nu procedau potrivit regulilor de exploatare”. Toți cei intervievați ne-au vorbit de întocmirea unor planuri care prevăd ca cel puțin pînă la sfîrșitul lunii martie să fie lichidate parchetele din posibilitatea anilor 1967 și 1968, iar pînă la sfîrșitul luni mai, cele ce aparțin anului trecut. Toți au afirmat că vor face totul să elimine acest „balast" din activitatea lor. Le reamintim însă un lucru : planuri s-au făcut și altădată, dar s-au tradus ele întotdeauna în fapt ? Nu. Iată de ce considerăm că este imperios necesar să se întreprindă analize periodice asupra modului cum se respectă ceea ce s-a planificat, să fie trași serios la răspundere cei care nu acționează în virtutea unor deziderate majore ale eficienței economice. Numai în acest fel se va pune capăt actului de degradare a masei lemnoase. Unii regresează, alții fac „salturi“ (Urmare din pag. 1) fără a se neutraliza soluția cu pastă de var ducînd la deprecierea calitativă a plantației. In același timp lipsa unei organizări și coordonări a muncii din cadrul acestei brigăzi a făcut ca unele lucrări să se execute superficial sau de loc. Prășitul nu a fost executat la timp și din această pricină buruienile concurau în înălțime cu corzile de vită. Lucrarea de recoltare a strugurilor nu s-a bucurat nici ea de o atenție sporită ca o verificare făcută de cîțiva membri ai consiliului de conducere, în cadrul brigăzii nr. 3 s-au găsit pe rînduri destui struguri neculeși. O situație deloc mulțumitoare se prezintă și la alte culturi ca de pildă la porumb. Aici, brigăzile mixte, cu excepția brigăzii nr. 2, nu au efectuat prășitul la timp acest fapt avînd consecințe serioase asupra recoltei obținute. La aceste deficiențe de natură agrotehnică se alătură și altele legate de organizarea muncii, lipsa de disciplină, nepăsare fată de avutul obștesc. Iată pe scurt factorii care au influențat negativ rezultatele obținute de unele brigăzi. Sunt factori care n-au ținut de capriciile naturii. Munca și hărnicia membrilor brigăzii nr. 2 au dovedit acest lucru. Cunoscînd sarcinile de plan pe anul 1970 ce revin cooperatorilor din Slobozia Bradului ne-am adresat inginerului șef Haralambie Croitoru, cerîndu-i să ne expună cîteva măsuri eficiente prin aplicarea cărora producția agricolă va spori evident, iar o dată cu aceasta, veniturile cooperativei și ale cooperatorilor. „Îmbunătățirea sistemului de normare și retribuire a muncii va avea un efect direct la mobilizarea cooperatorilor în procesul de producție, retribuirea suplimentară făcînd și ea să crească cointeresarea acestora. Totodată acest sistem permite o justă apreciere a aportului adus de fiecare membru cooperator fiind un factor care contribuie în mare măsură la dobîndirea încrederii în posibilitățile fiecăruia. O transformare de natură organizatorică care va impulsiona rezultatele muncii noastre o constituie trecerea secției I.M.R. sub directa supraveghere a inginerului șef. Avantajele pornite de aici sînt nelimitate. De altfel necazurile întîmpinate anul trecut din cauza acestei independențe a secțiilor de mecanizare față de nivelul calitativ al lucrărilor mecanice executate sunt cunoscute de consiliul de conducere. Anul 1970 ne aduce posibilitatea înlăturării lor ceea ce pentru noi contează foarte mult. Am convingerea că la sfîrșitul acestui an satisfacțiile vor fi mari pentru cooperatorii din Slobozia Bradului". Campionatul mondial de hochei pe gheață, grupa C, Galați—1970 Pentru Italia finala înseamnă: „ori totul, ori nimic !“ Corespondență telefonică din Galați ...Dar, mai înainte de a încerca să elucidăm posibilitatea acestei rar întîlnite alternative, să precizăm situația clasamentului înaintea ultimelor 6 jocuri care au mai rămas de disputat din actuala ediție a Campionatului O privire superficială a acestui clasament l-ar face pe cel care ar comite această eroare să decreteze clar: „Lupta pentru primul joc se va da între echipele Austriei și Italiei, iar pentru locul trei între cele ale Franței și Ungariei” (luptă indirectă, bineînțeles, pentru că întîlnirea directă au cîștigat-o francezii). Ei bine, lucrurile s-ar putea să nu stea chiar așa. Pentru că dacă echipele care-și dispută locul I sunt clar cunoscute, există în schimb posibilitatea ca pentru locul doi să candideze nu una, ci... trei echipe. Pare puțin credibil, dar totuși această eventualitate nu trebuie exclusă. De ce ? Hai să calculăm această alternativa pe baza actualei situații a clasamentului și avînd în vedere partidele care au mai rămas de disputat azi, sîmbătă și mtine. Echipa Italiei, care se află acum pe locul doi, a disputat 5 partide și nu mai are de jucat decît un singur meci, cel cu Austria — adevărată finală a campionatului. Față de echipa Austriei, ea are avantajul de a dispune de două zile de odihnă, în vreme ce austriecii mai au de disputat, înaintea finalei, și azi un meci dificil în compania echipei Olandei. Meciul e dificil nu în sensul că olandezii ar poseda cumva niște „talente ascunse" pe care ar ține cu tot dinadinsul să și le arate tocmai azi, ci dificil în sensul că echipa Olandei și-a creat un prost renume datorită durităților excesive la care recurg jucătorii săi, durități ce pot crea probleme (indisponibilități) pentru austrieci, care și așa îl au pe Puschnig — cel mai bun realizator al lor — accidentat și, deci, indisponibil. Cum asta ar fi situația celor două pretendente la titlul suprem, cu două zile înaintea meciului decisiv dintre ele. Dacă, însă, pentru Austria întîlnirea de duminică cu Italia are o singură și supremă miză — promovarea în grupa B, pentru italieni această întîlnire are o miză dublă : ori cîștigă meciul și dreptul de a promova în Grupa B, ori, dacă nu-l cîștigă, s-ar putea să piardă și locul II, trebuind să se mulțumească cu locul III, sau chiar cu IV. Situația este perfect posibilă, pentru că atît Franța, cît și Ungaria mai au de disputat, fiecare, cîte două partide cu aceleași echipe — ale Belgiei și Danemarcei —, iar în cazul cînd ele cîștigă aceste două întîlniri, s-ar putea să ne trezim duminică seară, înainte de finală, cu ...trei echipe care au acumulat același număr de puncte (respectiv cîte 8 fiecare): Italia, Franța și Ungaria . Față de o asemenea situație, regulamentul spune clar : dacă pentru un mondial de hochei, Grupa C, Galați — 1970, loc în clasament candidează două echipe care au acumulat același număr de puncte, pentru departajare contează în primul rînd rezultatul direct al întîlnirii dintre ele, și nu golaverajul. Dacă pentru același loc, candidează nu două, ci trei sau mai multe echipe care au acumulat același număr de puncte, departajarea o hotărăște golaverajul și nu rezultatele directe ale întîlnirilor dintre ele. In situația de fază, cînd Italia a învins Franța cu 4—1, Franța a învins Ungaria cu 4—2, iar Ungaria a învins Italia cu 6—3, pe cine dai cîștigător, în final, în cazul cînd toate trei acumulează același număr de puncte? E clar că pentru a-l stabili pe cîștigător, trebuie recurs la departajare pe bază de golaveraj. Și, cum spuneam, această posibilitate nu-i exclusă, dacă ținem seama că atît Franța, cît și Ungaria mai au de susținut cîte două jocuri: unul cu echipa Belgiei (de la care vor căuta, bineînțeles, fiecare în parte să obțină o zestre de goluri cît mai substanțială pentru „activ") și un meci cu echipa Danemarcei, care a cedat destul de greu atît în fața Austriei (3—4) cît și în fața Italiei (1—3), și care ar putea constitui pentru ele un adversar incomod, dar foarte posibil de învins. Ce se întîmplă însă dacă Italia învinge Austria și ocupă primul loc, și dacă echipele Franței și Ungariei cîștigă, la rîndul lor, cele două întîlniri pe care le mai au de susținut fiecare, acumulînd, în final, același număr de puncte ? în acest caz situația se simplifică, devenind foarte clară : Italia promovează în Grupa B, Austria ocupă locul II, Franța locul III și Ungaria locul IV, indiferent dacă echipa Ungariei ar avea un golaveraj mai bun, pentru că întîlnirea directă dintre cele două echipe a fost cîștigată de Franța Iață de ce susțineam în titlu posibilitatea ca finala de duminică seara să decidă soarta nu numai a echipei campioane, ci a tuturor primilor trei clasați Pronosticuri... pronosticuri... pronosticuri. Și totuși, unele se confirmă. De fapt, tocmai surprizele sunt cele care dau savoare și țin viu interesul pentru fiecare campionat. Altcum, ce interes ar mai putea prezenta un campionat la care toți pretendenții la locurile fruntașe ar fi dinainte cunoscuți în mod cert ? Poate doar unul pur spectacular. ...Dar să avem răbdare pînă duminică seară, la această extraordinar de palpitantă finală, cînd italienii (care cred că și-au făcut și ei aceste calcule) vor intra pe gheață cu deviza : „Ori totul, ori timid” St. vasluianu Meciuri: -g ra —" 'S (J -1 QJ *-» (Df5 ^ m ^ ® S Echipele z _ & £ E -S « Sä« 3 Sí 5? ■P 2 a £. o a 'S. ’S! m <o > u S 73 ra 3 73 ® tí S ® 5 uÜnSríösují 5 ® t- J? ® — 0) 3*1 01,3 Sö 3 u <! _ tu D O O co*^Uujcuw»9»‘3.3<j Austria • 7—2 3—2 4—3 11—0 4 4 0 0 25—7 8 1 1 Italia • 4—1 3—6 3—1 6—1 8—2 5 4 0 1 24—li 8 2 Franța 2—7 1—4 • 4—2 . i 9—2 4 2 0 3 16—15 4 3 ' f Ungaria 2—3 6—3 2—4 • 7—1 4 2 0 2 17—11 4 4 Danemarca 3—4 1—3 • 3—3 11—4 4 1 1 2 18—14 3 5 J Olanda 1—6 2—9 1—7 3—3 • 7—1 5 1 1 3 13—20 3 6 ’ Belgia 0—11 2—8 4—11 1—7 • 4 0 0 4 7—37 0 7 ] MEMENTO t V SIMBÄTÄ 21 FEBRUARIE Programul I 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune de limba germană. 18.05 Cheia orașului. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Reflector. 19.35 Tele-enciclopedia. 20.30 O oră cu Alfred Hitchcock. „Povestea unui polițist". 21.20 Disc 70 (Interviziune) — emisiune muzicală prezentată de orchestra Casei de discuri „Electrecord“. 21.50 Telejurnalul de noapte. Campionatul mondial de schi. 22.45 Recital Harry Belaffonte. 23.30 închiderea emisiunii programului 1. DUMINICA 22 FEBRUARIE 8.15 Deschiderea emisiunii. Teleșcoală. 8.45 Matineu duminical pentru copii și tineretul școlar. 10.15 Ora satului. 11.15 Emisiune pentru copii. 11.55 Anunțuri — Publicitate. 12.00 De strajă patriei. 12.35 Emisiune în limba maghiară. 13.35 închiderea emisiunii de dimineață. 16.30 Deschiderea emisiunii de după amiază. Film serial : Rîul întunecat (VI). 19.00 Telejurnalul de seară. 19.15 Campionatul mondial de hochei — srunn C (Transmisiune directă de la Galați), Austria— Italia. 20.25 Și oamenii privesc Luna. Imaginea George Stinea. 22.05 Filmul „Profetul“. * 22.25 Recital Udo Jürgens. 22.45 Telejurnalul de noapte. • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO 22.55 Publicitate. 11.45 Sfatul medicului. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 23.00 Telesport. 11.50 Cotele apelor Dunării. 22.20 Sport. 23.15 închiderea emisiunii programe 12.00 Recital de operă Petre Ștefănescu 22.30 Invitație la dansul 1 Goangă. 23.00 Expres melodii. 12.15 Melodii" de Richard Bartzer. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. 12.30 Intilnire cu melodia populară și a HH I Ha aa HH H a Ba B Bal H ■ • interpretul preferat. 1 a #11 O 13.00 Radiojurnal. . * * 13.10 Avanpremiera cotidiană.* 1 13.22 Muzică ușoară. 13.30 Radio Club turistic.* 13.45 Muzică populară. UCU 1’0$1 14.00 Caleidoscop muzical. SIMBĂTA 21 FEBRUARIE 14.40 Radio publicitate. Cinema UNIREA Focșani: „Operația-SIMBATA 21 FEBRUARIE 15-00 De la 3 la 7 emisiune de divernea L advetisment muzical. Programul 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Cinema FLACARA Focșani: „Taina 19.00 Gazeta radio. leului" 5.05—6.00 Muzica dimineții. 19.30 Săptămina unui meloman Cinema POPULAR Ariind: Oches 6.05—9.30 Muzică și actualități. 20.05 Tableta de scară: timp de onoare" 9.30 Miorița. 20.10 — ..365 de cîntece". 10.05 M”ica instrumentală. 20.20 Argheziană. „întoarcere in ’ , Cinema I.UMMNA Mărășești: „Lupii 10.30 țările socialiste — emisiune 20.25 Zece melodii preferate. albi" Moscova. 21.00 In jurul globului. Cinema POPULAR Panciu: „Paria”. 11.01. de melodii. 21.20 Civita Jean Paunescu. 11.20 t.....iunile londoneze de Joseph 21.30 Moment poetic. Cinema VICTORIA Odobești: „Vîrsta Haydn. 21.35 Solista serii — Dalida. ingrală". Sîmbată 21 februarie 1970 O.C.L. ALIMENTARA MIXTĂ FOGȘITNN Angajează de urgență Bucătari Depoul de locomotive C.F.R. Adjud Angajează, pe bază de concurs, pentru următoarele posturi: - maistru electrician pentru locomotive Diesel electrice (2 posturi) - maistru mecanic pentru locomotive Diesel electrice (1 post) Condițiile de înscriere la examen sunt cele prevăzute in HCM 875/1960. Examenul se va tine pe data de 16 martie 1970 De asemenea, Depoul Adjud angajează inginer chimist II pentru laborator L.DE. Condiții de angajare și salarizare H.G.M. 914/1968 Relații suplimentare se pot obține: Biroul personal al Depoului Adjud I