Milcovul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 222-297)

1970-04-01 / nr. 222

♦ *» PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN Ui PARTID Ieri, în sala Ateneului popular a avut loc plenara Comitetului jude­țean de partid cu următoarea ordine de zi : 1. Analiza stadiului realizării efec­tivelor de animale și a sarcinilor de plan pe 1970 în sectorul zootehnic. 2. Informare privind activitatea de prevenire și combatere a infracțiuni­lor, pentru apărarea avutului obștesc și proprietății socialiste. 3. Informare privind activitatea Bi­roului Comitetului județean de partid pe trimestrul I a.c. 4. Unele măsuri organizatorice. La lucrările plenarei a luat parte tovarășul Vasile Potop, șef de secție la C.C. al P.C.R. De asemenea, la plenară au partici­pat ca invitați directori ai întreprinde­rilor agricole de stat și ai întreprin­derilor de mecanizare a agriculturii, cadre de conducere de la Direcția agricolă județeană, din cooperativele agricole de producție și din întreprin­derile județene care se ocupă cu preluarea și valorificarea produselor animale. Au mai luat parte activiști de partid și de stat. Lucrările plenarei au fost deschise de tovarășul Simion Dobrovici, mem­bru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R. în informarea prezentată de tova­rășul Vasile Măluțan, membru al Bi­roului Comitetului județean de partid, directorul Direcției agricole județene, s-a arătat printre altele că, compa­rativ cu anii precedenți cînd zooteh­nia s-a dezvoltat în județul nostru în mod extensiv și fără a avea la bază o concepție unitară, primele rea­lizări obținute pe linia concentrării și specializării producției, creează ca­drul favorabil dezvoltării și moderni­zării ei, aplicării unor tehnologii ști­ințifice înaintate și extinderii meca­nizării procesului de producție, spo­­ririi productivității muncii. In continuare vorbitorul s-a referit la faptul că în județul Vrancea este creat cadrul prielnic creșterii efecti­­vului de animale și a producției, la nivelul prevederilor programului pa­­țional adoptat de Plenara Comitetu­lui Central al P.C.R. din 17—19 mar­­tie a.c. Ca urmare a acestor posibi­lități precum și a necesității dezvol­tării zootehniei, în planul de pro­ducție se prevede sporirea efectivelor de animale astfel ca la sfîrșitul anu­lui 1970 să se realizeze 81100 capete bovine, 57 300 porcine, 276700 ovine și 977 000 păsări. Referindu-se la faptul că cerințele intensificării producției agricole, pro­gresului ei neîntrerupt impun ca o dată cu sporirea producției vegetale să se ia măsuri hotărîte pentru dezvoltarea mai rapidă a creșterii­ a­­nimalelor, vorbitorul a arătat că,­­în acest sens, se va accentua și în ju­dețul nostru procesul de moderni­zare și dezvoltare a bazei tehnico­­materiale. încă din acest an se vor construi un complex de creștere și îngrășare a porcilor la Mărtinești, cu o capacitate de 15 000 capete, un combinat avicol la Golești, cu o ca­pacitate de 30 000 găini ouătoare, pre­cum și un complex de îngrășare a mieilor pentru export cu o capacitate de 30 000 capete. Aceste investiții ce se fac prin acțiuni intercooperatiste sunt sprijinite de stat prin credite pe termen lung. In încheierea informării, tovarășul Vasile Maluțan a arătat ca, în prezent, organele agricole sub îndrumarea și cu sprijinul Biroului Comitetului ju­dețean de partid analizează și studiază (Continuare în pag. a III-a) DE LA O ZI LA ALTA ÎN CADRUL Întreprinderii de industrie locală Focșani a intrat în funcțiune o nouă secție de mase plas­tice destinată executării, în cooperare cu Uzinele „Electronica" București, a unui sortiment larg de piese de radio și televizoare, cît și a unor diverse articole de menaj. Secția, care va realiza o producție nenominalizată anuală de peste 3 mi­lioane lei, este dotată cu utilaje mo­derne de mare productivitate. MERGÎNDU-SE Pe linia valo­rificării resurselor locale, în cadrul județului au fost identificate însemna­te suprafețe de teren cu bălți propice amenajării unor crescătorii și pepi­niere piscicole. In acest sens se prevede a se ame­naja și popula cu pește, în următorii ani, circa 500 ha bălți, din care 100 ha în anul acesta. Prin noile lucrări se preconizează obținerea unei pro­ducții anuale de 120 tone pește. ZILELE trecute, sala de festivi­tăți a Ateneului popular din Focșani a găzduit o paradă a modei. Cele patru cooperative meșteșugărești din cadrul municipiului („Sporiri“, „Pres­tarea“, „Constructorul“, și „Arta ma­nuală“) și-au expus în sălile Ateneu­lui un larg sortiment de confecții, încălțăminte și tricotaje, modele noi de coafură, articole lucrate din metal, precum și felurite produse de artiza­nat și artă populară. Zi activă pe șantierele muncii voluntar patriotice ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C­ R­ §1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL III — Nr. 222 MIERCURI 1 APRILIE 1970 4 pagini — 30 bani Pe ogoarele C.A.P. Suraia RECOLTA 70 TIMP EXCELENT PENN LUCIILE AGRICOLE Să-l folosim gospodărește!! Bălești Cooperatorii din Bălești s-au convins de executarea la timp și de calitate a fiecărei lucrări în parte. Pentru a putea livra pieței, cît mai devreme roșii care să le asigure și un venit substanțial ei au și trecut la plantarea răsadurilor în cele două hectare de salarii pe care și le-au amenajat. Pînă acum pe un sfert din suprafață s-a și efectuat această lucrare, în următoarele 3—4 zile, după cum ne spunea tovarășul Radu Comnea, președintele unității, cei 120 de cooperatori din ferma legumicolă, condusă de inginerul Cristea Călin, vor reuși să încheie plantatul. "T" v­i­n Tataranu și ■ Mărtinești Deși terenul s-a zvîntat peste tot, permițînd în acest fel declan­șarea din plin a campaniei agricole de primăvară, zilele trecute a mai căzut și o ploaie care a făcut sa încurce ritmul muncii de pe ogoare. In fiecare unitate, însă, terenu­rile diferă ca expoziție cît și ca structură. Acest lucru dă posibilita­te specialiștilor și președinților din cooperativele agricole de pro­ducție să depisteze operativ tere­nurile pe care mecanizatorii pot intra cu tractoarele și mașinile,în­deosebi pentru însămînțările din urgența întîi. Daca primele lucrări din­ etnii r­­­­scrimatul începerii muncilor agrico­le, calitatea însămînțărilor poate influenta, în bună măsură, rezulta­tele producției. Din acest motiv o sarcină deose­bită revine mecanizatorilor care exigenți cu ei înșiși nu trebuie să admită nici un rabat calității. La *în­ceputul a­cestei săptămîni, terenu­l fin poate pe mari suprafe­­ț V­­ Nicolae POPOVICI (Corib apare în pag. a 111-a) CREDITELE DE MICA MECANIZARE— SURSA DE RIDICARE A POTENȚIALULUI TEHNIC cu o eficientă economică anuală ante­calculată de 3 720 000 lei. Fată de volumul creditelor aprobate, între­prinderea a reușit ca din cele 25 de lucrări în valoare de 3 135 000 lei, planificate a fi terminate în anul 1969, să execute și să dea în folosință lucrări cu valoare de 2 410 000 lei, ce aduc o eficiență economică anuală de 2 332 000 lei. De menționat, în acest sens, construirea a 5 cisterne de omogenizare a vinului cu o ca­pacitate de 50 vagoane la centrele de vinificație din bazinele viticole Cotești și Panciu. Cu toate acestea, însă, datorită so­licitării cu întîrziere a creditelor, a neurmăririi executării în mod rit­mic și a lipsei forței de muncă nu s-au realizat la termenele planificate două lucrări de mică mecanizare: cister­na de omogenizare a vinului de la secția Odobești și lucrarea privind crama de la centrul de vinificatie Tîmboiești. Datorită folosirii creditelor de mică mecanizare C.E.I.L. Focșani și-a ri­dicat gradul de eficientă, beneficiind de aprobarea unui volum de credite în valoare de 1 078 000 lei pentru 11 lucrări de mică mecanizare cu o efi­ciență economică anuală de 1 595 000 lei. Prin execuția unor lucrări ca re­organizarea finisării cu „lac mat" de la fabrica de mobilă, eficiența econo­mică anuală a sporit cu 770 000 lei. Această lucrare de mică mecanizare a fost determinată de creșterea pro­ducției la export vest cu 8 502 000 lei. Totodată, această lucrare asigură ritmicitatea realizării producției și, în același timp, modernizarea fluxu­lui tehnologic care duce la îmbună­tățirea calității producției ca ur­mare a creării unor condiții optime de finisare. Ținînd seama de eficienta lucrări­lor de mică mecanizare, organele bancare vor sprijini, în continuare, Întreprinderile și organizațiile eco­nomice prin analize periodice asu­pra modului cum sunt utilizate cre­ditele obținute, urmărirea respectării termenelor planificate de intrare in funcțiune, precum și identificarea de noi obiective care să contribuie la introducerea progresului tehnic, îm­bunătățirea calității produselor, dez­voltarea secțiilor de prestări servicii și o mai bună aprovizionare cu măr­furi a populației. I. ZEHAN, șeful serviciului plan-credite, Sucursala județeană Vrancea a băncii Naționale în anul 1969, întreprinderile eco­nomice din județul nostru au bene­ficiat de aprobarea unui număr de 86 de credite pe termen scurt pentru lucrări de mică mecanizare în valoa­re de 8183 000 lei, cu o eficientă e­conomică anuală antecalculată de 8 102 000 lei. întreprinderea de industrie alimen­tară a beneficiat de aprobarea a 39 lucrări de mică mecanizare cu un volum de credite de 4 271 000 lei și Ciorăști Verificînd zilnic umiditatea sorelor, cooperatorii din Giorăști au reușit, in scurt timp, să pre­gătească terenurile pentru se­mănat. ..'a urmare, a"­ fost „insăm­în­­tate toate suprafețele planifica­te cu mazăre, ovăz, mazăre ma­să verde, morcov, arpagic etc. Intensificînd la maximum vi­teza de lucru a tractoarelor, lu­cratorii de aici vor reuși să termine in cîteva zile cele 320 hectare cu sfeclă de zahăr și 350 ha cu floarea-soarelu­i planifi­cate. Paralel cu această acțiune, se face fertilizarea griului și pre­gătirea terenului pentru culti­varea porumbului. Prisecani La cooperativa agricolă de produc­ție din Prisecani, campania agricolă din această primăvară se desfășoară din plin. Cu toate că s-a dat startul cu mult mai tîrziu, condițiile pedoclimatice nefavorabile influențînd în această di­recție, harnicii cooperatori de aici au reușit ca numai în 5 zile să termine însămînțatul întregii suprafețe desti­nate mazării, ovăzului, griului și sparcetei. In clipa cînd transmit aceste rîn­­duri aici se lucrează intens, economi­­sindu-se fiecare oră bună de lucru, se lucrează cu tot parcul de tractoare la semănatul florii-soarelui. Pînă în prezent am terminat cca. jumătate din totalul hectarelor pla­nificate cu această cultură — tine să ne precizeze inginerul șef al unității Ene Cezar — și cel mai tîrziu mîine seară vom „pune punct“ semănatului florii-soarelui. Această întîlnire cu specialistul din Prisecani am consemnat-o la ora 8 di­mineața cînd, la capătul salei, dădea indicații și urmărea calitatea lucrări­lor executate. La ora 17,30 — se afla în celălalt ca­păt al tarlalelor din raza cooperativei agricole din Prisecani, la cca. 7 kilo­metri de sediul unității, în mijlocul mecanizatorilor, controlînd felul cum se desfășoară pregătirea celor 618 ha Gheorgh­e POMPILIU (Continuare în pag. a III-a) La­ C.A.P. Mircești răsadurile de varză sînt viguroase REPORTAJ # REPORTAJ # REPORTAJ # REPORTAJ Prin pasiunea muncii, vîrstele ajung de-o seamă în timp Depoul Adjud ne-a întîmpinat în haina lui sobră, purtînd amprenta unor evidente înnoiri, care i-au dat dimensiunile timpului, cu oamenii lui, vîrstnici sau tineri... Cu cîțiva din ei am angajat o anume discuție, o discuție despre și cu cei, care fac pionieratul în meseria de fochist sau lăcătuș, sau cei care au parcurs în timp drumul pînă la mecanic de locomotivă. Este un ideal pentru ei să li se cer­tifice calitatea de mecanic pe locomo­tivă? Intr-un birou, „al maistrului“, unde totul poartă un iz de metal și amprenta unei febrile activități, inter­locutorii pe care-i avem, maistrul Emil Botez și Petru Grosu, președin­tele comitetului sindicatului pe depou, pentru început ocolesc voit răspunsul: „Știm noi dacă chiar toți cei care pornesc la drum, pășind pragul școlii profesionale C.F.R., se gîndesc să a­­jungă mecanici pe locomotivă? Poate acolo nu, dar aici, în depou, cu sigu­ranță“. Așadar, pentru cei aproape o sută de tineri fochiști, lăcătuși, a subor­dona coloșii de oțel, a-i „alerga" pe magistralele tării, este un ideal. Che­marea lor este atotputernică, vibrantă. Spre ea se îndreaptă tinerii cu pași siguri: mai întîi poate ca elev la școala profesională, sau mai tîrziu ca lăcătuș de unde, cu siguranță,­­ cînd alegerea este făcută nimic nu mai este static ci totul este subordonat aspirațiilor de a evolua. Aspirația ca­pătă aripii muncă în depou, continuă pregătire și saltul este făcut, acel salt de la lăcătuș la fochist sau ajutor de mecanic. Aptitudinile fiind deja des­coperite, puterea de creștere este neli­mitată, un alt an de pregătire te­meinică și fochistul sau ajutorul de mecanic a devenit omul care urcă la tabloul de comandă al Diesel-ului, sta­pln pe o meserie care reclamă o per­fectă calificare, cunoștințe avansate de mecanică, un ridicat simt al răs­punderii. Această școală a unei meserii cu me­reu noi și noi valențe, care traversea­ză o sală de clasă unde se descifrează primele noțiuni în materie de cale fe­rată, un depou unde azi înveți să pre­lungești viața unui Diesel printr-o bu­nă revizie tehnică, iar mîine­știi să-l demontezi ca pe o oarecare jucărie, ca apoi, să-l subordonezi comenzilor tale, a fost parcursă, aici la Adjud, de mulți tineri. Numele lor l-am aflat de la instructorul mecanic Vasile­­ Ver­­icam într-o încăpere spațioasă, „mobi­lată" cu zeci de scheme reprezentînd miniatural, de la simplu la complex, tot ce are în el un Diesel sau o loco­motivă cu abur. Am notat numele lui Aurel Predoiu, Radu Zamfir, Gheor­ghe Brumaru, mecanici destoinici pe Diesele, am reținut faptele lui Dumitru Roman și Stan Bîrlă, de pe locomotive cu abur și a altor zeci de oameni care și-au ales o meserie care dă atîtea și atîtea satisfacții atît morale cît și ma­teriale, satisfacții permanent întreți­nute de acea grijă capitală față de sl­ S. ISTRATI (Continuare in pag. a II-a) TREI DECENII DE ACTIVITATE Formația de fluierași din Paltin a aniversat zilele acestea împlini­rea a 30 de ani de ne­întreruptă activitate. De 30 de ani, genera­ție după generație, flu­­ierașii păltineni sunt prezenți pe scenele fi­nalelor concursurilor muzical-coregrafice de amatori, sporind fai­ma folclorului muzical vrîncean. Duminică, la Paltin, și-au dat întîlnire for­mații din tot ținutul Vrancei — din Spul­ber, din Colacu, din Valea Sării, din Năruja, din Focșani —­ dansa­tori și instrumentiști, care au sărbătorit prin cîntec și joa aniversa­rea păltinenilor. Pe scena căminului cultural au vorbit S. Hîrnea despre istoria ne­scrisă a comunei și di­rectorul muzeului de is­torie și etnografie a V­rancei, D. Huțanu, despre „Aspecte predo­minante ale artei popu­lare vrîncene la Pal­tin“. Compozitorul D. D. Stancu a felicitat pe fluierașii păitineni, cre­atori și interpreți ai unor nemuritoare melo­dii vrîncene. Directorul Casei ju­dețene a creației popu­lare Vrancea, profeso­­rul Gh. Vioreanu, a dat citire Decretului Comi­tetului de Stat pentru Cultură și Artă, prin care s-a decernat for­­mației de fluierași titlul de fruntașă în munca culturală de masă și a inmînat 47 de insig­ne membrilor formației precum și premiul în valoare de 80 000 lei constînd în costume naționale. De pe o colină, bu­­ciumașii păitineni au dat semnalul începerii sărbătorii. Pe estrada din fața Consiliului popular a început parada portu­lui vrîncean. Au trecut prin fața spectatorilor generația tînără a flu­­ierașilor din Paltin, bu­­ciumașii, apoi formația sărbătorită, dansatorii din Paltin, taraful Ca­sei de cultură din Foc­șani, dansatorii din Na­­ruja (care au prezentat dansul cu măști „Omu­le, pomule“), dansatorii din Spulber, Colacu, Valea Sării. în­ cadrul aceleiași manifestări omagiale a avut loc vernisajul unei expoziții cu produse ale artei populare lo­cale, obiecte casnice și de lucru aparținînd păl­tinenilor. Dar, vom reveni mai pe larg, în paginile noastre, despre desfă­șurarea acestei grandi­oase manifestări, de o importanță deosebirii pentru viața artistică a întregii țări. J. G. • Filmul săptămînii • Ochiul magic • Medicul vă sfătuiește • Memento PAG. a II-a GENERALIZAREA EXPERIMENTĂRII NOULUI SISTEM DE SALARIZARE Remunerarea după cantita­tea și calita­tea muncii De colo pînă... dincolo o limuzină modernă alunecă pe asfaltul străzii sau staționează în­­tr-una din piețile municipiului. „Șa­hul” alb-negru de pe portiere te face să recunoști imediat TAXIUL. Pro­prietatea statului, taxiurile sunt pre­văzute cu un aparat de taxat pe cadranul căruia apare înscrisă — in funcție de kilometrii parcurși sau de minutele de așteptare — suma pe care pasagerul o are de plătit. De­ ­­­ faviÂntăti K­UTT vreo două săptămîni, aparatele de taxat de pe taxiurile focșănene au fost demontate, fiind trimise, se spu­ne, la verificat. Piuă ce vor fi aduse — peste cît timp oare ? — șoferii de pe taximetre se folosesc de o... listă. O hirtiuță bătută la mașină, arată, negru pe alb, că din centru pînă la gară o cursă costă 6,50 lei, de la „blocuri" pînă în centru 5 lei etc. Bineînțeles că hîrtiuța nu poate avea imprimate pe ea prețurile pen­tru ori ce fel de curse. Așa că în unele cazuri suma de plată rămine la latitudinea șoferilor. De „colo" pînă „dincolo" costă X lei, iar din „cutare“ joc pînă in „celălalt" — Y lei și așa mai departe. Ne întrebăm acum, de la lipsa apa­ratelor de taxat și pînă la neglijența șefului secției de transporturi de la I.G.O. Focșani, (Constantin Petri­­șor): cam ce distanță o fi ? După ul­timele constatări se pare că nu este vorba de o distanță prea mare ! Totuși ceva „de plată" tot ar fi. Așa că noi propunem să fie „taxat". R. ȘERBAN _PflTi

Next