Milcovul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 222-297)
1970-04-01 / nr. 222
♦ *» PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN Ui PARTID Ieri, în sala Ateneului popular a avut loc plenara Comitetului județean de partid cu următoarea ordine de zi : 1. Analiza stadiului realizării efectivelor de animale și a sarcinilor de plan pe 1970 în sectorul zootehnic. 2. Informare privind activitatea de prevenire și combatere a infracțiunilor, pentru apărarea avutului obștesc și proprietății socialiste. 3. Informare privind activitatea Biroului Comitetului județean de partid pe trimestrul I a.c. 4. Unele măsuri organizatorice. La lucrările plenarei a luat parte tovarășul Vasile Potop, șef de secție la C.C. al P.C.R. De asemenea, la plenară au participat ca invitați directori ai întreprinderilor agricole de stat și ai întreprinderilor de mecanizare a agriculturii, cadre de conducere de la Direcția agricolă județeană, din cooperativele agricole de producție și din întreprinderile județene care se ocupă cu preluarea și valorificarea produselor animale. Au mai luat parte activiști de partid și de stat. Lucrările plenarei au fost deschise de tovarășul Simion Dobrovici, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R. în informarea prezentată de tovarășul Vasile Măluțan, membru al Biroului Comitetului județean de partid, directorul Direcției agricole județene, s-a arătat printre altele că, comparativ cu anii precedenți cînd zootehnia s-a dezvoltat în județul nostru în mod extensiv și fără a avea la bază o concepție unitară, primele realizări obținute pe linia concentrării și specializării producției, creează cadrul favorabil dezvoltării și modernizării ei, aplicării unor tehnologii științifice înaintate și extinderii mecanizării procesului de producție, sporirii productivității muncii. In continuare vorbitorul s-a referit la faptul că în județul Vrancea este creat cadrul prielnic creșterii efectivului de animale și a producției, la nivelul prevederilor programului pațional adoptat de Plenara Comitetului Central al P.C.R. din 17—19 martie a.c. Ca urmare a acestor posibilități precum și a necesității dezvoltării zootehniei, în planul de producție se prevede sporirea efectivelor de animale astfel ca la sfîrșitul anului 1970 să se realizeze 81100 capete bovine, 57 300 porcine, 276700 ovine și 977 000 păsări. Referindu-se la faptul că cerințele intensificării producției agricole, progresului ei neîntrerupt impun ca o dată cu sporirea producției vegetale să se ia măsuri hotărîte pentru dezvoltarea mai rapidă a creșterii animalelor, vorbitorul a arătat că,în acest sens, se va accentua și în județul nostru procesul de modernizare și dezvoltare a bazei tehnicomateriale. încă din acest an se vor construi un complex de creștere și îngrășare a porcilor la Mărtinești, cu o capacitate de 15 000 capete, un combinat avicol la Golești, cu o capacitate de 30 000 găini ouătoare, precum și un complex de îngrășare a mieilor pentru export cu o capacitate de 30 000 capete. Aceste investiții ce se fac prin acțiuni intercooperatiste sunt sprijinite de stat prin credite pe termen lung. In încheierea informării, tovarășul Vasile Maluțan a arătat ca, în prezent, organele agricole sub îndrumarea și cu sprijinul Biroului Comitetului județean de partid analizează și studiază (Continuare în pag. a III-a) DE LA O ZI LA ALTA ÎN CADRUL Întreprinderii de industrie locală Focșani a intrat în funcțiune o nouă secție de mase plastice destinată executării, în cooperare cu Uzinele „Electronica" București, a unui sortiment larg de piese de radio și televizoare, cît și a unor diverse articole de menaj. Secția, care va realiza o producție nenominalizată anuală de peste 3 milioane lei, este dotată cu utilaje moderne de mare productivitate. MERGÎNDU-SE Pe linia valorificării resurselor locale, în cadrul județului au fost identificate însemnate suprafețe de teren cu bălți propice amenajării unor crescătorii și pepiniere piscicole. In acest sens se prevede a se amenaja și popula cu pește, în următorii ani, circa 500 ha bălți, din care 100 ha în anul acesta. Prin noile lucrări se preconizează obținerea unei producții anuale de 120 tone pește. ZILELE trecute, sala de festivități a Ateneului popular din Focșani a găzduit o paradă a modei. Cele patru cooperative meșteșugărești din cadrul municipiului („Sporiri“, „Prestarea“, „Constructorul“, și „Arta manuală“) și-au expus în sălile Ateneului un larg sortiment de confecții, încălțăminte și tricotaje, modele noi de coafură, articole lucrate din metal, precum și felurite produse de artizanat și artă populară. Zi activă pe șantierele muncii voluntar patriotice ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C R §1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL III — Nr. 222 MIERCURI 1 APRILIE 1970 4 pagini — 30 bani Pe ogoarele C.A.P. Suraia RECOLTA 70 TIMP EXCELENT PENN LUCIILE AGRICOLE Să-l folosim gospodărește!! Bălești Cooperatorii din Bălești s-au convins de executarea la timp și de calitate a fiecărei lucrări în parte. Pentru a putea livra pieței, cît mai devreme roșii care să le asigure și un venit substanțial ei au și trecut la plantarea răsadurilor în cele două hectare de salarii pe care și le-au amenajat. Pînă acum pe un sfert din suprafață s-a și efectuat această lucrare, în următoarele 3—4 zile, după cum ne spunea tovarășul Radu Comnea, președintele unității, cei 120 de cooperatori din ferma legumicolă, condusă de inginerul Cristea Călin, vor reuși să încheie plantatul. "T" vin Tataranu și ■ Mărtinești Deși terenul s-a zvîntat peste tot, permițînd în acest fel declanșarea din plin a campaniei agricole de primăvară, zilele trecute a mai căzut și o ploaie care a făcut sa încurce ritmul muncii de pe ogoare. In fiecare unitate, însă, terenurile diferă ca expoziție cît și ca structură. Acest lucru dă posibilitate specialiștilor și președinților din cooperativele agricole de producție să depisteze operativ terenurile pe care mecanizatorii pot intra cu tractoarele și mașinile,îndeosebi pentru însămînțările din urgența întîi. Daca primele lucrări din etnii rscrimatul începerii muncilor agricole, calitatea însămînțărilor poate influenta, în bună măsură, rezultatele producției. Din acest motiv o sarcină deosebită revine mecanizatorilor care exigenți cu ei înșiși nu trebuie să admită nici un rabat calității. La *începutul acestei săptămîni, terenul fin poate pe mari suprafeț V Nicolae POPOVICI (Corib apare în pag. a 111-a) CREDITELE DE MICA MECANIZARE— SURSA DE RIDICARE A POTENȚIALULUI TEHNIC cu o eficientă economică anuală antecalculată de 3 720 000 lei. Fată de volumul creditelor aprobate, întreprinderea a reușit ca din cele 25 de lucrări în valoare de 3 135 000 lei, planificate a fi terminate în anul 1969, să execute și să dea în folosință lucrări cu valoare de 2 410 000 lei, ce aduc o eficiență economică anuală de 2 332 000 lei. De menționat, în acest sens, construirea a 5 cisterne de omogenizare a vinului cu o capacitate de 50 vagoane la centrele de vinificație din bazinele viticole Cotești și Panciu. Cu toate acestea, însă, datorită solicitării cu întîrziere a creditelor, a neurmăririi executării în mod ritmic și a lipsei forței de muncă nu s-au realizat la termenele planificate două lucrări de mică mecanizare: cisterna de omogenizare a vinului de la secția Odobești și lucrarea privind crama de la centrul de vinificatie Tîmboiești. Datorită folosirii creditelor de mică mecanizare C.E.I.L. Focșani și-a ridicat gradul de eficientă, beneficiind de aprobarea unui volum de credite în valoare de 1 078 000 lei pentru 11 lucrări de mică mecanizare cu o eficiență economică anuală de 1 595 000 lei. Prin execuția unor lucrări ca reorganizarea finisării cu „lac mat" de la fabrica de mobilă, eficiența economică anuală a sporit cu 770 000 lei. Această lucrare de mică mecanizare a fost determinată de creșterea producției la export vest cu 8 502 000 lei. Totodată, această lucrare asigură ritmicitatea realizării producției și, în același timp, modernizarea fluxului tehnologic care duce la îmbunătățirea calității producției ca urmare a creării unor condiții optime de finisare. Ținînd seama de eficienta lucrărilor de mică mecanizare, organele bancare vor sprijini, în continuare, Întreprinderile și organizațiile economice prin analize periodice asupra modului cum sunt utilizate creditele obținute, urmărirea respectării termenelor planificate de intrare in funcțiune, precum și identificarea de noi obiective care să contribuie la introducerea progresului tehnic, îmbunătățirea calității produselor, dezvoltarea secțiilor de prestări servicii și o mai bună aprovizionare cu mărfuri a populației. I. ZEHAN, șeful serviciului plan-credite, Sucursala județeană Vrancea a băncii Naționale în anul 1969, întreprinderile economice din județul nostru au beneficiat de aprobarea unui număr de 86 de credite pe termen scurt pentru lucrări de mică mecanizare în valoare de 8183 000 lei, cu o eficientă economică anuală antecalculată de 8 102 000 lei. întreprinderea de industrie alimentară a beneficiat de aprobarea a 39 lucrări de mică mecanizare cu un volum de credite de 4 271 000 lei și Ciorăști Verificînd zilnic umiditatea sorelor, cooperatorii din Giorăști au reușit, in scurt timp, să pregătească terenurile pentru semănat. ..'a urmare, a" fost „insămîntate toate suprafețele planificate cu mazăre, ovăz, mazăre masă verde, morcov, arpagic etc. Intensificînd la maximum viteza de lucru a tractoarelor, lucratorii de aici vor reuși să termine in cîteva zile cele 320 hectare cu sfeclă de zahăr și 350 ha cu floarea-soarelui planificate. Paralel cu această acțiune, se face fertilizarea griului și pregătirea terenului pentru cultivarea porumbului. Prisecani La cooperativa agricolă de producție din Prisecani, campania agricolă din această primăvară se desfășoară din plin. Cu toate că s-a dat startul cu mult mai tîrziu, condițiile pedoclimatice nefavorabile influențînd în această direcție, harnicii cooperatori de aici au reușit ca numai în 5 zile să termine însămînțatul întregii suprafețe destinate mazării, ovăzului, griului și sparcetei. In clipa cînd transmit aceste rînduri aici se lucrează intens, economisindu-se fiecare oră bună de lucru, se lucrează cu tot parcul de tractoare la semănatul florii-soarelui. Pînă în prezent am terminat cca. jumătate din totalul hectarelor planificate cu această cultură — tine să ne precizeze inginerul șef al unității Ene Cezar — și cel mai tîrziu mîine seară vom „pune punct“ semănatului florii-soarelui. Această întîlnire cu specialistul din Prisecani am consemnat-o la ora 8 dimineața cînd, la capătul salei, dădea indicații și urmărea calitatea lucrărilor executate. La ora 17,30 — se afla în celălalt capăt al tarlalelor din raza cooperativei agricole din Prisecani, la cca. 7 kilometri de sediul unității, în mijlocul mecanizatorilor, controlînd felul cum se desfășoară pregătirea celor 618 ha Gheorghe POMPILIU (Continuare în pag. a III-a) La C.A.P. Mircești răsadurile de varză sînt viguroase REPORTAJ # REPORTAJ # REPORTAJ # REPORTAJ Prin pasiunea muncii, vîrstele ajung de-o seamă în timp Depoul Adjud ne-a întîmpinat în haina lui sobră, purtînd amprenta unor evidente înnoiri, care i-au dat dimensiunile timpului, cu oamenii lui, vîrstnici sau tineri... Cu cîțiva din ei am angajat o anume discuție, o discuție despre și cu cei, care fac pionieratul în meseria de fochist sau lăcătuș, sau cei care au parcurs în timp drumul pînă la mecanic de locomotivă. Este un ideal pentru ei să li se certifice calitatea de mecanic pe locomotivă? Intr-un birou, „al maistrului“, unde totul poartă un iz de metal și amprenta unei febrile activități, interlocutorii pe care-i avem, maistrul Emil Botez și Petru Grosu, președintele comitetului sindicatului pe depou, pentru început ocolesc voit răspunsul: „Știm noi dacă chiar toți cei care pornesc la drum, pășind pragul școlii profesionale C.F.R., se gîndesc să ajungă mecanici pe locomotivă? Poate acolo nu, dar aici, în depou, cu siguranță“. Așadar, pentru cei aproape o sută de tineri fochiști, lăcătuși, a subordona coloșii de oțel, a-i „alerga" pe magistralele tării, este un ideal. Chemarea lor este atotputernică, vibrantă. Spre ea se îndreaptă tinerii cu pași siguri: mai întîi poate ca elev la școala profesională, sau mai tîrziu ca lăcătuș de unde, cu siguranță, cînd alegerea este făcută nimic nu mai este static ci totul este subordonat aspirațiilor de a evolua. Aspirația capătă aripii muncă în depou, continuă pregătire și saltul este făcut, acel salt de la lăcătuș la fochist sau ajutor de mecanic. Aptitudinile fiind deja descoperite, puterea de creștere este nelimitată, un alt an de pregătire temeinică și fochistul sau ajutorul de mecanic a devenit omul care urcă la tabloul de comandă al Diesel-ului, stapln pe o meserie care reclamă o perfectă calificare, cunoștințe avansate de mecanică, un ridicat simt al răspunderii. Această școală a unei meserii cu mereu noi și noi valențe, care traversează o sală de clasă unde se descifrează primele noțiuni în materie de cale ferată, un depou unde azi înveți să prelungești viața unui Diesel printr-o bună revizie tehnică, iar mîineștii să-l demontezi ca pe o oarecare jucărie, ca apoi, să-l subordonezi comenzilor tale, a fost parcursă, aici la Adjud, de mulți tineri. Numele lor l-am aflat de la instructorul mecanic Vasile Vericam într-o încăpere spațioasă, „mobilată" cu zeci de scheme reprezentînd miniatural, de la simplu la complex, tot ce are în el un Diesel sau o locomotivă cu abur. Am notat numele lui Aurel Predoiu, Radu Zamfir, Gheorghe Brumaru, mecanici destoinici pe Diesele, am reținut faptele lui Dumitru Roman și Stan Bîrlă, de pe locomotive cu abur și a altor zeci de oameni care și-au ales o meserie care dă atîtea și atîtea satisfacții atît morale cît și materiale, satisfacții permanent întreținute de acea grijă capitală față de sl S. ISTRATI (Continuare in pag. a II-a) TREI DECENII DE ACTIVITATE Formația de fluierași din Paltin a aniversat zilele acestea împlinirea a 30 de ani de neîntreruptă activitate. De 30 de ani, generație după generație, fluierașii păltineni sunt prezenți pe scenele finalelor concursurilor muzical-coregrafice de amatori, sporind faima folclorului muzical vrîncean. Duminică, la Paltin, și-au dat întîlnire formații din tot ținutul Vrancei — din Spulber, din Colacu, din Valea Sării, din Năruja, din Focșani — dansatori și instrumentiști, care au sărbătorit prin cîntec și joa aniversarea păltinenilor. Pe scena căminului cultural au vorbit S. Hîrnea despre istoria nescrisă a comunei și directorul muzeului de istorie și etnografie a Vrancei, D. Huțanu, despre „Aspecte predominante ale artei populare vrîncene la Paltin“. Compozitorul D. D. Stancu a felicitat pe fluierașii păitineni, creatori și interpreți ai unor nemuritoare melodii vrîncene. Directorul Casei județene a creației populare Vrancea, profesorul Gh. Vioreanu, a dat citire Decretului Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, prin care s-a decernat formației de fluierași titlul de fruntașă în munca culturală de masă și a inmînat 47 de insigne membrilor formației precum și premiul în valoare de 80 000 lei constînd în costume naționale. De pe o colină, buciumașii păitineni au dat semnalul începerii sărbătorii. Pe estrada din fața Consiliului popular a început parada portului vrîncean. Au trecut prin fața spectatorilor generația tînără a fluierașilor din Paltin, buciumașii, apoi formația sărbătorită, dansatorii din Paltin, taraful Casei de cultură din Focșani, dansatorii din Naruja (care au prezentat dansul cu măști „Omule, pomule“), dansatorii din Spulber, Colacu, Valea Sării. în cadrul aceleiași manifestări omagiale a avut loc vernisajul unei expoziții cu produse ale artei populare locale, obiecte casnice și de lucru aparținînd păltinenilor. Dar, vom reveni mai pe larg, în paginile noastre, despre desfășurarea acestei grandioase manifestări, de o importanță deosebirii pentru viața artistică a întregii țări. J. G. • Filmul săptămînii • Ochiul magic • Medicul vă sfătuiește • Memento PAG. a II-a GENERALIZAREA EXPERIMENTĂRII NOULUI SISTEM DE SALARIZARE Remunerarea după cantitatea și calitatea muncii De colo pînă... dincolo o limuzină modernă alunecă pe asfaltul străzii sau staționează într-una din piețile municipiului. „Șahul” alb-negru de pe portiere te face să recunoști imediat TAXIUL. Proprietatea statului, taxiurile sunt prevăzute cu un aparat de taxat pe cadranul căruia apare înscrisă — in funcție de kilometrii parcurși sau de minutele de așteptare — suma pe care pasagerul o are de plătit. De faviÂntăti KUTT vreo două săptămîni, aparatele de taxat de pe taxiurile focșănene au fost demontate, fiind trimise, se spune, la verificat. Piuă ce vor fi aduse — peste cît timp oare ? — șoferii de pe taximetre se folosesc de o... listă. O hirtiuță bătută la mașină, arată, negru pe alb, că din centru pînă la gară o cursă costă 6,50 lei, de la „blocuri" pînă în centru 5 lei etc. Bineînțeles că hîrtiuța nu poate avea imprimate pe ea prețurile pentru ori ce fel de curse. Așa că în unele cazuri suma de plată rămine la latitudinea șoferilor. De „colo" pînă „dincolo" costă X lei, iar din „cutare“ joc pînă in „celălalt" — Y lei și așa mai departe. Ne întrebăm acum, de la lipsa aparatelor de taxat și pînă la neglijența șefului secției de transporturi de la I.G.O. Focșani, (Constantin Petrișor): cam ce distanță o fi ? După ultimele constatări se pare că nu este vorba de o distanță prea mare ! Totuși ceva „de plată" tot ar fi. Așa că noi propunem să fie „taxat". R. ȘERBAN _PflTi