Milcovul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 222-297)

1970-05-23 / nr. 265

V*Sîmbată 23 mai 1970 Mintea, brațul și inima tuturor, spre un singur țel. REDRESAREA GRABNICA A ECONOMIEI JUDEȚULUI DIRECȚIA AGRICOLA NE COMUNICA: AU FOST LUATE MASURI HOTARITE PENTRU ÎNLĂTURAREA DISTRUGE­RILOR PROVOCATE DE CALAMITAJI AGRICULTURII JUDEȚULUI Sep.î V-am ruga, in primul rînd, să precizați la cit se ridică su­prafața agricolă inundată și cum este ea repartizată pe culturi ? Ing. Vasile Măluțan: Au fost inun­date 21 890 hectare teren agricol din care 16 608 hectare arabil, 4 811 hec­tare pășune, 461 hectare vii și 10 hec­tare livezi. Din suprafața arabilă de 16 608 hectare, au fost calamitate ur­mătoarele culturi: 2 916 hectare grîu, 3 750 hectare porumb, 1 456 hectare floarea-soarelui, 449 hectare sfeclă de zahăr, 355 hectare cu cartofi și legu­me, 1 221 hectare cu culturi furajere, ^ 156 hectare cu tutun și plante medici­nale, 756 hectare cu alte culturi și 5­549 hectare ogoare. în același timp s-au înregistrat pagube prin avarierea adăposturilor și mortalități la animale, mai ales la C.A.P. Suraia și Nănești. Rep.: Față de această situație, ce măsuri au fost preconizate 1 Ing. Vasile Măluțan , în fiecare u­­nitate calamitată au fost constituite colective conduse de specialiști ai Di­recției agricole, care vor examina cul­tură cu cultură, tarla cu tarla, pentru a putea fi evaluate cu exactitate atît suprafețele care vor continua să ră­­mînă în vegetație cît și cele ce vor trebui reînsămîntate. Pentru ca apreci­erea să poată fi făcută cu maximum de siguranță, ea se va executa la cel puțin trei zile după scurgerea defini­tivă a apelor. Se va examina cu aten­ție starea de vegetație a culturilor pe care apa a stagnat o perioadă scurtă și nu manifestă fenomenul de refacere. Ele vor fi ținute sub observație, apli­­cîndu-li-se lucrările agrotehnice speci­fice. în culturile care au pierderi pînă la 30 la sută — cu excepția celor de toamnă —vor fi completate golurile cu semințe din aceeași cultură, tere­nurile vor fi fertilizate și se vor apli­ca lucrări de întreținere corespunză­toare. Rep.: Iar acolo unde culturile­­ compromise vor trebui să fie­­ ■ reînsămînțate ? Ing. Vasile Măluțan: Suprafețele compromise se vor reînsămînța cu ace­eași cultură. Nu se va permite în nici un fel în­locuirea cu alte culturi sau Tendința ca aceste suprafețe să fie însămînțate cu furaje. In această privință cei care nu vor respecta cu strictețe recoman­dările făcute vor fi sancționați, mergin­­du-se pînă la destituirea din funcție. Pentru reînsămînțarea culturilor compromise pînă pe data de 25 mai va fi stabilit necesarul de semințe, îngrășăminte chimice și forță meca­nică. Rep. : Iar în legumicultură, viti­cultură și pe pajiștile naturale? Ing. Vasile Măluțan : Se va planta și însămînța cu legume succesiv su­prafața de 2 000 hectare. Reînsămîn­­țarea se va face prin semănatul di­rect în cîmp, acolo unde solul permite și asigurarea răsadurilor la rece pen­tru terenurile care nu se pot zvînta la timp, acordîndu-se o mare atenție executării lucrărilor de întreținere și respectării graficului de livrare a le­gumelor. în sectorul viticol se vor lua măsuri de combatere a manei, organizîndu-se stropitul ori de cîte ori va fi nevoie precum și aplicarea lucrărilor de în­treținere necesare. în cel mai scurt timp se va trece în toate unitățile la recoltarea coasei I la lucerna, trifoi, sparcetă etc.. Pentru conservarea furajelor verzi vor fi puse în funcțiune în toate uni­tățile electroventilatoarele existente, care vor asigura uscarea rapidă și e­­conomicoasă a acestora, iar acolo unde utilajele menționate lipsesc se va trece la însilozarea furajelor. Culturile furajere care au fost cala­mitate vor fi reînsămîntate urmărin­­du-se asigurarea necesarului de hrană conform rațiilor stabilite. Rep.: Ce măsuri vor fi luate pentru refacerea loturilor de a­­nimale? Ing. Vasile Măluțan: Pentru întări­rea sectorului zootehnic al unităților se va trece la refacerea efectivelor de animale pe specii și categorii cît și la organizarea taberelor de vară pen­tru pășunat. Animalele aparținînd co­operativelor calamitate vor fi instalate pe pășunile din zona de munte, iar pentru asigurarea finului necesar vor fi repartizate, în aceste zone, finețe pe care le vor recolta în parte coo­perativele din porțiunile inundate. Paralel, vor fi luate măsuri severe de zoorgienă, asigurarea reproducți­ei, urmărirea și realizarea producției stabilite. După recoltarea cerealelor, vor fi însămînțate 15 000 hectare, cu culturi duble în vederea asigurării necesa­rului de suculente și masă verde. Pentru efectivele de animale ce nu pot fi mutate în zona de munte, va fi asigurat necesarul de furaje prin ajutorarea între cooperative atît cu furaje concentrate cît și cu masă ver­de. Rep.­ Ce se va întîmpla cu exce­dentul de forță de muncă apărut în unele unități agricole ca urmare a ca­lamităților naturale ? Ing. Vasile Măluțan : în cooperati­vele agricole a căror suprafețe au fost inundate și deci nu pot asigura înde­plinirea normelor calendaristice ce revin fiecărui cooperator, se va diri­ja excedentul de forță de muncă că­tre unitățile care au deficit de brațe de muncă și au fost ferite de inundații. în funcție de desfășurarea lucrări­lor de întreținere a culturilor cît și de necesitățile impuse de efectuarea lor în cel mai scurt timp, excedentul de forță de muncă, existent la C.A.P. Nănești, Rîmniceni, Ploscuțeni va fi dirijat către unitățile Golești, Făurei, Ciușlea, Adjud, Corbița. Vreau să fac precizarea că prezen­ța în cîmp este obligatorie pentru toa­tă lumea, înterzicîndu-se orice fel de plecare din unități pe timp de o lună pentru toți cei care conduc tre­burile obștești. în această dispoziție se încadrează și specialiștii care răs­pund din partea județului de bunul mers al activității, în această peri­oadă. Prin potențialul tehnic și or­ganizatoric al tuturor specialiștilor din agricultura județului, prin munca însuflețită și plină de abnegație a cooperatorilor, sîntem convinși că vom lichida cu minimum de cheltu­ieli pierderile suferite, datorate cala­mităților naturale din această pri­măvară. Discuție consemnată de Emil GONCIU Odobești Pînă ieri, 22 mai ora 10, fuseseră primite la centrele de colectare din Orașul Odobești aproape 1­000 de o­­biecte, din care, multe garnituri de pat, paltoane, confecții pentru copii, uniforme școlare și încălțăminte. Dintre primii care s-au prezentat la centru a fost și locuitoarea Velniță Dora Rodica, care a dat o față de pla­pumă, un cearșaf de pat, două fețe de pernă, o bluză, o jachetă și un fier de­ călcat electric. Pînă la aceeași oră diferiți cetățeni din Odobești, salariați sau membri ai C.A.P., au depus, la contul special C.E.C. — 2000, suma de 5 670 lei. Angajamentele suplimentare înseamnă efort și în sectorul de șlefuit de la C.E.I.L. SIMBATA 23 MAI PROGRAMUL ! 17.00 Deschiderea emisiunii. Microavan­­premieră. 18.05 Bună-seara, fete! Bună-seara bă­ieți! 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Desene animate. 19.30 Tele-enciclopedia. 20.30 Film serial. „Rocambole“ (III). 21.10 „O sută de clipe într-o secundă“. Un reportaj de Alexandru Stark. 21.20 Profil pe 625 de linii. Cu Anda Că­­lugăreanu, Dan Tufaru, Florian Pitiș. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Campionatul mondial de baschet masculin : Iugoslavia — S.U.A. Transmisiune de la Liubliana­ , 23.00 Valurile Dunării, c. Itinerar muzical-coregrafic. 23.25 închiderea emisiunii programu­lui I. DUMINICA 24 MAI PROGRAMUL 1­ 8.30 Deschiderea emisiunii. Microavan­­premiera. 8.40 Gimnastică și muzică. 9.00 Viața satului. 10.00 Matineu simfonic. 10.45 Emisiune pentru copii și școlari. 12.00 De strajă patriei. 12.35 Emisiune în limba maghiară. 13.35 închiderea emisiunii de dimineață. 15.30 Deschiderea emisiunii de după-a­­miază. 15.40 Buletin de știri. 15.45 Box. Finalele Campionatelor Bal­canice. 16.30 Frații Charlton. 17.30 La horă-n sat. Cîntece și jocuri prahovene. 18.00 Film serial. „Oliver Twist“ (X). 18.30 Studioul noutăților. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.50 Toți pentru toți. Reportaj. 20.05 Concertul speranțelor — ediția a V-a. <4 81.45 Film. „Destry revine“. PROGRAMUL TV DE LA 23-30 MAI 22.35 Campionatul mondial de baschet MIERCURI 21 MAI masculin : Iugoslavia—U.H.S.S. Transmisiune de la Ljubljana. PROGRAMUL I 23.00 Din nou, legătura cu sala concur­sului de muzică ușoară pentru a­ 17.50 Deschiderea emisiunii, nunțarea premiilor. 17.55 Buletin de știri. 23.10 Telejurnalul de noapte. 18.00 Palatul viselor — emisiune pen-23.20 închiderea emisiunii programa­­tru pionieri. (Interviziune). lui I. 18.30 Tineri interpreți de muzică popu­lară. LUNI 25 MAI 18.45 Reportaj T­ V. PROGRAMUL I 19.20 1­001 de seri. „Pehacek detectiv“. 19.30 Telejurnalul de seară. 17.55 Deschiderea emisiunii. 20.00 Tele­cinemateca : „Ești totul pen-18.00 Buletin de știri. tru mine”. 18.05 In pauza unui proces. 21.35 Studio dans — „Duo“. 18.35 Atomul această necunoscută. 21.50 Ora editorului. Editura „Junimea“ 19.00 Actualitatea în economie­ de la Iași. 19.15 Anunțuri — publicitate. 22.45 Telejurnalul de noapte. 19.20­1 001 de seri. Emisiune pentru cei 23.00 închiderea emisiunii­ mici. „Prietena noastră Mihaela“. 19.30 Telejurnalul de seară. JOI 28 MAI 19.50 Agenda politică. 20.00 Roman foileton : „Portretul unei PROGRAMUL­I doamne” (VI). 20.45 Intre metronom și cronometru. 17.00 Deschiderea emisiunii. 21.45 Rampa. 17.05 Buletin de știri. 22.30 Muzică ușoară argentiniană. 17.10 Emisiune de limba maghiară. 22.45 Telejurnalul de noapte. 17.40 Film serial „Oliver Twist“ (XII). 23.00 închiderea emisiunii. 18.05 Mult­e dulce și frumoasă... 18.30 Actualitatea în economie. MARȚI 26 MAI 18.50 Cadran internațional. 19.20 1 001 de seri. „Săritorul“. PROGRAMUL I 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 17.55 Deschiderea emisiunii. 20.15 Teatru scurt. 18.00 Buletin de știri. 20.50 Călătorie în lumea desenului ani-18.05 „Universal șotron” Enciclopedie mat­pentru copii. 21.20 Reportaj TV. 18.25 Ex­terra ’70. 21.55 Antologie poetică. 18.45 Studioul artistului amator. 22.15 Muzicorama TV — revista actua­ 19.15 Anunțuri — publicitatea­lităților de muzică ușoară. 19.20­1 001 de seri. „Petre la Polul Nord“. 22.45 Telejurnalul de noapte. 19.30 Telejurnalul de seară. 23.00 închiderea emisiunii programu-20.00 Seară de teatru. „Răzvan și Vi­­lui I­­dra“ de B. P. Hașdeu. VINERI 29 MAI 21.40 Prim plan. Artistul poporului Pe­tre Ștefănescu Goangă. PROGRAMUL I 22.05 Imagini, sonore : Mihaela Mihai și 17.0 Deschiderea emisiunii. Sile Dinicu- 17.05 Buletin de știri. 22.30 Telejurnalul de noapte. 17.10 Teleșcoală. 22.50 închiderea emisiunii. 1 18.10 Miniaturi orchestrale. 19.15 Anunțuri — publicitate. 18.30 Teleglob. „Șiștov“ — file din isto­ria unui oraș bulgar. 18.55 La volan. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1 001 de seri. „Corida” 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Actualitatea în economie. 20.20 Film artistic. „Dulcineea“. 21.35 Mai aveți o întrebare ? Emisiune de cultură științifică. 22.35 In direct de la opera din Timi­șoara. 23.00 Telejurnalul de noapte. 23.10 închiderea emisiunii. SIMBATA 30 MAI PROGRAMUL ! 17.00 Deschiderea emisiunii. 17.05 Buletin de știri. 17.10 Emisiune în limba germană. 18.05 Bună seara, fete ! Bună seara, bă­ieți ! 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20­1 001 de seri. „Foarfecă și băiețe­lul“. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele-enciclopedia. 21.00 Reportaj TV. 21.20 Film serial. „Rocambole“ (IV). 22.00 Tele-cine-recital Nr. 4 23.00 Of, inimioară !... 23.25 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.45 închiderea emisiunii programu­lui 1. radio SIMBATA 23 MAI PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 5.45 Gimnastică. 6.05— 9.30 Muzică și actualități 7.00 Radiojurnal. Buletin mete 9.30 Miorița. 10.05 Muzică instrumentală. 10.30 Din țările socialiste. CONFRUNTARE DRAMATICA, VITEJEASCA între Paltin și Nereju, între Năruja și Herăstrău s-au mutat din loc munții. Atunci, în noaptea de 18 spre 19 mai, cînd s-a dat la Paltin alarma, sub ploaia rece ce se revărsa în în­tuneric biciuindu-le fețele s-au strîns oamenii, umăr lîngă umăr cu brațele încordate, sprijinindu-se reciproc în cumplita luptă ce-i aștepta! Și, cei peste 150 de cetățeni, care au răspuns cu proptitudine chemării lansate de comitetul comunal de partid, de comi­tetul executiv al consiliului popular comunal, au început lupta cu natura dezlănțuită... Șoferul Ion Lepădatu a gonit prin întuneric cu basculanta scrutînd, la lumina farurilor porțiuni­le de șosea pe care s-ar putea spri­jini fără pericol roata mașinii. La un capăt al traseului pe care-l străbătea basculanta se aflau zeci de oameni care o încărcau cu mîinile, la ce­lălalt doi oameni, Alexa Rapa și Nică Flnacă, legați cu cabluri de oțel se luptau în puhoiul Zăbalei, fixînd ba­loturile aduse, la picioarele podului de la Prahuda sau în alte locuri în care era amenințată șoseaua. Au lu­crat așa cîteva ore, în lumina tulbure și cenușie a zorilor, oamenii au făcut bilanțul trist al pierderilor: ...la punctul Chiosa șo­seaua a fost barată de alunecări de teren pe 1,2 kilometri... între Nă­ruja și Herăstrău alunecările au în­trerupt circulația pe 3,3 kilometri... unul din „sferturile de con“ ale po­dului Prahuda fusese deteriorat... Gîndul i-a purtat către miile de metri cubi de lemn ce așteaptau, din­colo de „zidul" nedorit ce a tăiat șo­seaua, să ia drumul către combinatul de la Focșani. Știau că fiecare oră de stagnare înseamnă pentru econo­mia județului, pentru cea a țării, și așa greu încercate, noi pierderi. A­cesta a fost de fapt începutul, în­ceputul adevăratei bătălii cu natu­ra dezlănțuită. S-au format imediat echipe. Zeci de oameni și-au împletit eforturile, aducîndu-și în ajutor ma­șinile. Cupa cu dinți de oțel a exca­vatorului a prins să muște din mun­tele de pămînt ce se afla pe locul prin care altădată trecea șoseaua... Metru cu metru, tronson cu tronson, muntele ceda teren în fața forței oa­menilor. Cînd am vorbit cu ei, locuitorii din Paltin ne-au asigurat că în cîteva zile, drumul continuu al lemnului din păduri către combinate se va redes­chide. Dincolo de faptele de eroism co­tidian ce sînt săvîrșite pe orice pa­ralelă a țării, citești în ochii oame­nilor de aici că încercarea prin care trecem cu toții în aceste zile, de­parte de a-i demobiliza, le-a oferit și călit și mai mult dorința de a birui. Stoica Macovei, Radu Ene, Chipă­­ilă Ion II din Paltin, Stan Murgu, Costică Teodor și Ion Zarihoiu, sînt numai cîțiva dintre cei care reprezintă aici, pe văile durilor ce ferestruiesc munții Vrancei, voința și forța de neînvins a poporului nostru. R. VORNICU Epopeea zilelor de mai 1970 încrustată bărbătește în atîtea piepturi MEMENTO MEMENTO MEMENTO • MEMENTO MEMENTO 11.05 Muzică de estradă. 11.24 Pagini simfonice de mare popu­laritate. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Recital de operă — David Ohane­­zian. 12.15 Melodii de Nicolae Kirculescu. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Melodii interpretate la chitară. 13.30 Radioclub turistic. 13.45 Publicitate­ radio. 14.00 Radioexpediție pionierească. 15.00 De la 3 la 7 — emisiune de diver­tisment muzical. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 — „365 de cîntece“. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 In jurul globului. 21.20 Orchestra Valențiu Grigorescu. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solista serii — Juditha Cerowska. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Muzică de dans. 23.00 Expres melodii. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. cinema SIMBATA 23 MAI Cinema UNIREA Focșani — Texas" „Adio Cinema FLACĂRA Focșani — „Visul domnului Gentil“. Cinema POPULAR Adjud — „Via Mara". Cinema LUMINA Mărășești — „Mai periculoase decît bărbații“. Cinema POPULAR Panciu — „Beru și comisarul San Antonio“. Cinema VICTORIA Odobești — „Pă­catul dragostei". N.R. Ziarul nu-și asumă răspunde­rea față de eventualele schimbări în programarea filmelor. MILCOVUL pag. 3 Răchita albă (Urmare din pag. 1­­ 5 ori, iar numărul țărilor pe ale căror piețe coșurile produse la Suraia duc mesajul iscusinței și dăruirii se ri­dică la 14. Statele Unite ale Ameri­cii, Anglia, Suedia, Italia, Danemarca, Belgia, Olanda sunt numai câțiva din­tre clienții care an de an își sporesc comenzile pentru aceste produse. Mă așteptam, intrînd în atelierele secției, să întîlnesc oameni vîrstnici, a căror maturitate a imprimat meș­teșugului clarviziune și pricepere. Dar, ceea ce a surprins a fost faptul că mai bine de S0 la sută din numă­rul celor care rostuiesc cu pricepere la confecționatul coșurilor de nuiele sunt tineri și tinere între 17 și 20 de ani, absolvenți ai școlii generale din localitate, care au venit și s-au cali­­ficat la locul de muncă. Termenul de calificare e impropriu, tainele a­­cestei meserii nefiindu-i străine nici­­unuia care a intrat aici, ele fiind cu­noscute de la părinți ori de la frații mai mari. Ceea ce fac aici este perfecționa­­rea, ridicarea continuă a măiestriei. Urmăream, în secția de decojire, agerimea mîinilor care, cu mișcări precise, sigure rindelu sau răchita ve­nită de la Herbere. Vestimentația cenușie, spre negru, a acesteia su­feră aici un prim proces de înnoire. Acest lucru i1 fac muncitorii Ilie Mardare, Maria Dogaru, Aurica Mutu din secția de decojire, care „îmbra­că“ răchita intr-o culoare galbenă aurie după care Vasilica Racovache. Ia mașina de geluit, o transformă m­ Ușii milimetrice anume pentru con­fecționat. La fiecare din acești oa­meni cu care am discutat am în­­tilnit o dorință comună, aceea ca tot ce iese din mîinile lor să poarte am­prenta siguranței și pricepeții, să ducă mesajul hărniciei lor peste me­leaguri îndepărtate. — Dacă acum lucrez la cele mai dificile modele, îmi spunea Maria Bobocea, a cărei vîrstă este la cum­păna majoratului, trebuie să-i fiu re­cunoscătoare în primul rînd aceluia care din fragedă copilărie, cînd hă­­lăduiam pe cîmpie, m-a învățat tai­nele împletiturilor și care este fratele meu. Apoi după absolvirea școlii generale, alături de­ colegele mele Tudorița Mocanu și Mărioara Hară­­bor am venit aici unde lucrez din 1967. Poate dacă am fi discutat cu fie­care dintre acești tineri a căror biografie comună muncitori trădează totuși anumite particularități de viață, cu siguranță că dincolo de Îndeletni­cirile de fiecare zi, de dragostea față de meserie, găseam o notă dominan­tă — entuziasmul — acest izvor ne­secat al virstelor. Am rămas tributar insă, convins find că în timp voi mai întîlni a­­cești oameni, voi mai Închega discu­ții despre muncă și viață, despre tot ce înfăptuiesc cei de la secția de împletituri Suraia, prima pe țară in ceea ce privește producția de export din cadrul unităților de industrie locală. BIROUL DE PROIECTARE AL INSPECTORATULUI I.A.S. VRANCEA Angajează imediat: ® INGINER CONSTRUCTOR ® INGINER HIDROAMELIORATOR • INGINER ENERGETIC ® INGINER SAU TEHNICIAN INSTALAȚII SANITARE ® DOI DESENATORI ® DOI TEHNICIENI CONSTRUCTORI Angajamentele se fac conform HCM/1968, iar pentru e­­ventualele lămuriri, doritorii se vor adresa la Inspectoratul I.A.S. Vrancea, str. Antrepozite nr. 3, Focșani. 13­20. M­ICA PUBLIC­ITA­TE Vînd motocicletă SIMSON cu ataș în perfectă stare. Focșani telefon

Next