Milcovul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 222-297)

1970-06-03 / nr. 274

Miercuri 3 iarii* 1970 Mecanizatorii sînt la datorie! "■"Acțiunile de desecare a apelor băl­tite, continuarea­­ lucrărilor­ de , însă­­înîntare întrerupte de abundența?de precipitații căzute în această primăva­ră, efectuarea operativă a lucrărilor de întreținere, iată cîteva din sarcinile deV­"deosebită importanță care conti­nuă să stea în atenția întreprinderilor de­­ mecanizare a agriculturii. Pentru a­­ cunoaște contribuția mecanizatorilor la realizarea lor, ne-am adresat ingi­nerului Paraschiv Drăghici, director •dji Mciila. Direcția­ agricolă. —"Inî lupta­ cu­ efectele inundațiilor, care a fost aportul întreprinderilor de mecanizare din județ? — In această situație deosebit de grea in­ care s-a aflat județul Vrancea, desigur că întreprinderile noastre de mecanizare a agriculturii au partici­pat activ la încleștarea cu apele in­vadatoare. Acolo, unde apele revăr­sate ale rîurilor amenințau însăși e­­xistența unor așezări omenești, secții­le de mecanizare din zonele respec­tive au intervenit cu toate utilajele a­­flate în dotația lor, la care s-a adău­gat munca însuflețită a celor cîteva zeci de mecanizatori din fiecare sub­unitate. Peste 60 de tractoare cu re­morci erau pregătite pentru evacuarea, în caz de nevoie, a oamenilor și a bu­nurilor materiale ale acestora, în timp ce un număr considerabil de tractoare, echipate cu lamă de buldozer, au aju­tat în continuu la consolidarea tala­zurilor. In raza întreprinderilor de mecaniza­re din Nănești, Florești, Adjud zone în c­are stihia naturii a fost puternic dez­lănțuită, aproape toți mecanizatorii au ajutat la evacuarea familiilor amenin­țate de invazia apelor.­­ Vremea bună din aceste ultime zile de mai a impus ca o acțiune de primă urgentă terminarea însămînță­­rilor frînate de timpul nefavorabil, ca și efectuarea reînsămînțărilor pe su­prafețele calamitate. Cum s-a desfă­șurat și continuă să se realizeze a­­ceastă preocupare în județul Vrancea? — Imediat ce furia naturii s-a do­molit, iar vremea însorită a permis zvîntarea terenurilor, mecanizatorii și-au continuat activitatea întreruptă de ploile repetate și dese din această primăvară. Datorită faptului că pe suprafețe în­tinse, fără pantă de scurgere, s-au for­mat băltiri de ape, întreprinderile de mecanizare din județul nostru au con­tribuit substanțial la pregătirea acțiu­nii de evacuare a lor. Astfel, mecani­cii de la I.M.A. Nănești, Florești și Adjud au pus în funcțiune, în cel mai scurt timp, un număr însemnat de motopompe și aspersoare, care în pre­zent lucrează din plin. In vreme ce utilajele supraveghea­te de mecanicii noștri au redus cu mult suprafețele ocupate de apele revărsate, pe parcelele, unde soarele și vintul au zvîntat terenul, s-a lu­crat, concomitent la pregătirea prin discuire a solului pentru reînsămîn­­tare. In legătură cu operativitatea acțiunii de însămînțare a suprafețe­lor calamitate, apreciez că, cu uti­lajele de care dispunem la ora ac­tuală, în citeva zile vom termina și această lucrare. — Pe alte întinse suprafețe ferite de năvălirea apelor, precipitațiile a­­bundente au favorizat dezvoltarea rapidă a buruienilor. Care este si­tuația lucrărilor de întreținere a cul­turilor pe aceste terenuri ? — La întreținerea culturilor, cu nu­mărul existent de 384 cultivatoare, pu­tem realiza zilnic cel puțin 4 500-5900 hectare. O viteză zilnică de lucru des­tul de mare. Aceasta înseamnă că dacă vom urmări și depune eforturi susținute, vom elibera in curînd toa­te culturile prăsitoare de acțiunea dău­nătoare a buruienilor. Mecanizatorii și-au exprimat voința lor fermă de a lucra zi și noapte pen­tru ca în acest mod să-și aducă și ei o parte din contribuție la efortul ge­neral al lucrătorilor de pe ogoarele județului nostru, în învingerea greu­tăților create de natură. S. NICOLAE Vești îmbucurătoare de la CAP. Bălești­ ­!ȘI Vremea, deosebit de favorabilă acti­vit­­ații din agricultură în aceste ultime zile, ne anunță telefonic inginerul șef al C.A.P. Bălești Ion Mocanu, a con­stituit pentru cooperatori facto­rul mobilizator în executarea unor lucrări întîrziate de umiditatea exce­sivă a lunii mai ca și refacerea prin reînsămînțări a întinse suprafețe de culturi compromise de natura caprici­oasă a acestei primăveri. La cultura porumbului pentru boabe, aproape 400 hectare au fost distruse datorită excesului de apă. Pînă acum însă, peste 300 hectare au și fost re- Insămîntate cu HD-208 urmînd ca în cursul zilei de astăzi să fie refăcută întreaga suprafață de porumb calaiifi­­cată. In același timp, pe alte 400 hec­tare ferite de furia naturii, mecaniza­torii și cooperatorii au încheiat lucră­rile de prășit mecanic și manual. Din cele 230 hectare cu sfeclă de zahăr, suprafața de 30 hectare com­promisă în totalitate a fost reînsămîn­­țată. Cealaltă suprafață de 200 hec­tare, afectată parțial de condițiile na­turale nefavorabile a fost refăcută prin lucrări de întreținere adecvate și aplicarea unui proces de fertilizare corespunzător necesităților (200 kg/ha azotat de amoniu), în prezent ea avînd o vegetație normală. Același interes a fost acordat și culturii de floarea-soarelui. Pe 180 hectare au fost terminate prașila me­canică și cea manuală. In continuare, ne vom intensifica e­­forturile pentru a reface întreaga su­prafață în cultura afectată de calami­tate și vom acorda mai multă atenție acțiunilor de fertilizare atît de nece­sare în acesta perioadă. Se execută stropitul viei la I.A.S. Odobești MILCQVUL pag. 3) Imagine din centrul Adjudului Preocupat să afle unele amănunte din stilul și metodele de muncă ale consiliilor populare comunale în re­zolvarea treburilor obștești, ziarul no­stru a organizat o discuție cu cîțiva dintre președinții consiliilor populare comunale din județ. La întrebarea: Cum muncesc consi­liile populare comunale pentru ridi­carea satelor componente ale comune­lor, prin construcții noi, electrificări, o mai bună gospodărire etc., au răs­puns tovarășii: Ștefan Feraru, comuna Dumitrești, Apostol Lupu — Cotești, Neculai Ene — Valea Sării, Sandu Ochean — Vrincioaia, Ion Mitrea — Vidra, Dumitru Iorga — Ciorăști, pre­cum și tovarășul Costică Olaru, inspec­tor șef al Corpului de control al pre­ședintelui Consiliului popular jude­țean. In cadrul discuțiilor purtate, s-a conturat o atmosferă de lucru, domi­nată de dorința, fiecărui participant de a prezenta aspecte concrete, din care să rezulte efortul continuu al comitetelor executive pentru ridicarea edilitar-gospodărească a satelor, a co­munelor. Neculai Ene. Comuna Valea Sării cu profilul ei muntos prezintă unele particularități deosebite. Casele sînt răspîndite pe o mare suprafață. Este un specific propriu tuturor comune­lor de munte. Consiliul popular, prin deputații săi, a reușit însă, ca în jurul său, la toate acțiunile, să mobilizeze toți cetățenii comunei. Numai așa s-a putut ca-n toate satele componente să construim magazine ale cooperației de consum prin contribuția cetățenilor. In satele Mătăcina, Poduri, Prisaca și satul de centru Valea Sării s-au con­struit școli noi, în anul 1970 vom con­strui și în satul Colacu o școală nouă. O realizare deosebit de importantă este electrificarea comunei, rețeaua a­­tingînd 34 km. Această acțiune a în­ceput în noiembrie 1968 și s-a termi­nat în luna martie a acestui an. In satul Colacu s-a început amena­jarea de trotuare din bolovani de rîu și s-a pregătit devizul pentru ca în curînd, să se construiască trotuare din beton. Ștefan Feraru. Comuna Dumitrești este formată din­­ 6 sate. Și nn toate, se poate spune că se simte, amprenta noului. Cîteva exemple confirmă cele spuse. In satul Dumitrești, prin mun­ca patriotică a cetățenilor s-a con­struit o magazie la cooperativă, iar în acest an va fi terminat un magazin al cooperației de consum. Consiliul popular s-a îngrijit de re­facerea drumurilor din satele com­ponente. La Rășcani și Biceștii de Sus au fost amenajate drumuri corespun­zătoare, tăindu-se unele dealuri. In satele Blidari, Dumitreștii de Sus, Bi­ceștii de Jos, Poenița s-a început e­­lectrificarea. In satul Trestia s-a con­struit un pod cu o deschidere de 10 m folosindu-se material lemnos din pă­durea comunală. în satul Motnău va fi terminat pînă la 23 august un punct sanitar. Dumitru Iorga. Principalele proble­me ce preocupă comitetul executiv al consiliului nostru popular sînt: asigu­rarea unor drumuri corespunzătoare pe toată raza comunei și ridicarea de noi construcții social-edilitare. Comi­tetul executiv a analizat situația în anul 1969 și a stabilit măsurile pentru acest an. Mobilizînd un număr mare de cetățeni, am reușit ca-n satul Sal­cia Veche să modernizăm un drum spre magazinul sătesc. S-au amenajat șanțuri și s-au așternut într-un strat corespunzător 159 m.e. balast. Deoare­ce aici, în anul 1969 a fost construită o școală nouă, școala veche va fi de­molată amenajîndu-se o sală pentru a­­dunările membrilor cooperatori. Dru­muri noi s-au amenajat și în satul Sal­cia Nouă și podețele la intersecții în satele Codrești și Mihălceni. Tot la Mihălceni construim o școa­lă nouă cu opt săli de clasă pe care am început-o anul trecut. Vom amenaja în acest an, trotuare și baze sportive, în mai toate satele componente. Este, zic eu, un lucru bun că ne gîndim la ridicarea tuturor satelor, că nu facem deosebire între centru și margine. Ion Mitrea : Pentru comuna noastră, o problemă de mare importanță a constituit-o construirea unei școli în satul Viișoara, un sat mai depărtat, cu drumuri în mare parte a anului inaccesibile și cu puteri reduse de acoperire a cheltuielilor necesare. A­­vînd sprijinul financiar al județului am reușit ca-n anul 1969 să construim aici două săli de clasă. Paralel cu aceasta, am ridicat și în satul Burca o școală nouă cu patru săli de clasă. In acest an se realizează și un vechi deziderat al locuitorilor comunei noastre, va fi terminată acțiunea de electrificare în toate satele comunei. Apostol Lupu. Fiecare sat aparținînd comunei noastre simte sprijinul con­siliului popular în rezolvarea proble­melor. De mult timp torenții formați din ploi sau din topirea zăpezii ero­dau drumul principal al satului Bu­­dești. In anul 1969 pe porțiunea ame­nințată s-a amenajat un șanț betonat iar la intersecții s-au construit 80 ml de podețe. Tot aici se constru­iește o sală de sport la școala gene­rala. In satele Valea Cotești și Golești se amenajează patru fîntîni. In prezent ne ocupam de construirea unui dispensar nou în satul de centru Cotești. Sandu Ochian . Fiind așezate în te­rase, comuna noastră este supusă e­­roziunii solului. De aceea, grija con­siliului popular este îndreptată spre refacerea patrimoniului forestier, spre măsuri care să oprească extinderea eroziunilor. In această primăvară am plantat 10 hectare cu salcîm și paltin, am construit cîte două podețe din tu­buri în satele Bodești și Spinești. In trimestrele III și IV din acest an vom electrifica satele Vrincioaia, Spinești și Bodești. Vom trece la amenajarea malurilor pîrîului Văsui confecționîn­d gabioane din piatră de rîu. în încheierea discuțiilor tovară­șul Costică Olaru a spus prin­tre altele : „Experiența bună acumulată de unele consilii populare din jude­țul nostru în acțiunea de ridicare a satelor componente este demnă de re­marcat. Unele consilii obișnuiesc să-și reducă aria de activitate mai mult la centrul comunei, neglijînd satele com­ponente. Aș vrea să vin și eu cu un exemplu evidențiind grija consiliului popular Vulturu pentru ridicarea sate­lor Boțîrlău și Maluri unde se con­struiesc noi săli de clasă sau trotuare“. Aspectele subliniate la această con­vorbire sînt desigur utile. Ele nu e­­puizează și nici nu putem epuiza căile și mijloacele, prin care consiliile populare pot și trebuie să contribuie la ridicarea gradului de gospodărire al fiecărei sat și comună. Acțiunile pe care le întreprind con­siliile populare trebuie să fie orien­tate spre problemele cheie ale con­ducerii, să contribuie la ridicarea conștiinței fiecărui cetățean, să dez­volte grija și răspunderea față de avutul obștesc, in comunele județului sunt multe probleme de rezolvat. Priceperea constă în a ști ca toate acestea să-și găsească loc pe agenda consiliilor populare și în funcție de urgență, să se mobilizeze masele la rezolvarea lor. ★ Considerăm utilă discuția purtată, prin aceea că s-a putut scoate în evi­dență grija unor consilii populare privind ridicarea și promovarea nou­lui în toate satele componente ale co­munelor. Fără îndoială că exemple de natura celor arătate sunt numeroase, și în toate comunele județului. Fiecare consiliu popular are experiența sa pro­prie în rezolvarea problemelor spe­cifice. De aceea invităm și pe ceilalți președinți de consilii populare să scrie ziarului arătînd aspecte din activita­tea pe care o desfășoară în înfăptuirea politicii partidului și statului nostru, în ridicarea permanentă a gradului de civilizație a așezărilor rurale. G. SAMOILA ÎN MUNCA CONSILIILOR POPULARE COMUNALE Coordonatele noului — amprentă a răspunderii Umăr lingă umăr, vom reface totul cum TINERETUL - prezent la ofensiva pentru refacerea locurilor calamitate Alături de toți cetățenii județului Vrancea, tineretul se afirmă în a­­ceste momente ca un sprijin entu­ziast și hotărît în lupta ce se des­fășoară pentru diminuarea pagubelor pricinuite de calamități, pentru in­trarea în timp cet mai scurt în rit­mul normal de muncă, realizarea în totalitate a obiectivelor și sarcinilor de plan prevăzute în acest ultim an al cincinalului. Ne-am adresat, pentru a cunoaște care este participarea sa cantitativă și valorică, coordonatele pe care se înscrie prezența tinere­tului la acțiunile ce se desfășoară, tovarășului Costică Stoica, prim-secre­­tar al Comitetului județean U.T.C. — V-am ruga tovarășe prim-se­­cretar, să ne spuneți in ce constă contribuția pe care și-o aduce ti­neretul organizației noastre județe­ne la recuperarea pagubelor prici­nuite de calamități. — Și județul nostru a avut de su­ferit de pe urma inundațiilor și alune­cărilor de teren care au bintuit în ul­timul timp. Consecvent idealurilor sale,­ tineretul din organizațiile noas­tre s-a costituit în peste 350 de bri­găzi de muncă patriotică, care și-au adus și își aduc aportul la rezolvarea cu operativitate a principalelor sarcini ce stau în fața organelor de partid și de stat ale județulu­i. Aceasta a făcut posibilă organizarea a două șantiere locale de muncă pa­triotică pentru refacerea drumurilor județene din zonele Năruja, Nistorești, Herăstrău și Mera, Reghiu, Andreiașu. Pînă la data de 31 mai au fost reali­zate in aceste sectoare lucrări în va­loare de peste 200 000 lei, constînd din: săpături, încărcări și descărcări de piatră, desfundări de șanțuri etc., la care cei aproape 400 de tineri ce au muncit în cadrul lor și-au adus o im­portantă contribuție. In același larg context al participării entuziaste a ti­­neretuk­i vrincean la refacerea bunu­rilor distruse sau avariate, trebuie în­cadrate și acțiunile întreprinse de ti­nerii din comunele Nănești și Dumi­trești. Astfel, 150 de tineri din comuna Nănești au participat în ultimele zile la curățirea de mii a șoselei, între sa­tele Călieni și Nănești și un număr si­milar de tineri din comuna Dumitrești sunt prezenți la lucrările de construire a dispensarului uman din localitate. De asemenea, trebuie menționat că în comuna Lacu lui Baban cîteva zeci de tineri au participat la evacuarea bunurilor materiale de la sediile uni­tăților de stat, avariate de alunecările de teren care au avut loc în această zonă, precum și la refacerea drumului între Lacu lui Baban și Gura Caliței, în lungime de aproape 3 km. In afara acestora mai trebuie amin­tit și faptul că, pînă în prezent, tinerii uteciști din județ au contribuit la co­lectarea a peste 14 000 de sticle și borcane, la strîngerea unei cantități de aproape 70 000 kg fier vechi, 3 500 kg maculatură și 500 kg plante medicinale, și că pînă în momentul de față prin donații de la tineri și fondurile pro­prii ale organizației U.T.C. au fost de­puși în contul 2­000, peste 20 000 lei. Desigur că aceste acțiuni pe care le-am evidențiat aici constituie doar o parte din ofensiva largă care s-a de­clanșat în întreaga țară pentru recu­perarea pagubelor pricinuite, ofensivă la care tineretul ocupă un loc de frunte. Fermitatea și entuziasmul cu care uteciștii județului nostru au răspuns chemării organizației județene, dove­desc maturitatea și dăruirea acestei generații, dorința ei fierbinte de a răspunde prin fapte grijii și atenției cu care partidul o înconjoară. Consi­derăm că zilele care vor urma, Însem­ne nobile în cartea de onoare a mun­cii patriotice, vor fi, neîndoios,tot atî­­tea pilde de dăruire și angajare.^ T SPULBER (Urmare din pag. 1­ de teren, a adoptat un plan de măsuri de urgență pentru refacerea gospo­dăriilor distruse, readucerea activi­tății localităților — care au înregistrat perturbări — pe vechiul făgaș. An­terior, indicația organului județean de partid, colective de specialiști au analizat la fața locului situația ajuto­rării populației, au făcut propuneri ce au stat la baza planului amintit. Așa după cum ne informa to­varășul Neculai Chipăilă, prim-vice­­președinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean Vrancea, problema nr. 1 este fixarea noii vetre a localității Lacu lui Baban. In acest sens, circa 200 de familii vor primi loturi pentru refacerea gospodăriilor distruse de alunecările de teren, pe actualul perimetru al comunei Gu­­gești. O dată cu înălțarea acestei lo­calități, satelit al Gugeștiului, se va construi și o școală cu 8 săli de clasă pentru copiii cetățenilor stabi­liți aici, școală cu posibilități de a oferi condiții de internat pentru ele­vii ce vin din alte zone ale județu­lui. Execuția și terminarea celor circa 200 de case se bucură de par­i­­ticiparea efectivă a unor echipe de meseriași, mobilizate de la unele C.A.P.-uri din județul nostru. 120 de familii din Vadu-Roșca, își vor construi case noi în satul Botîr­­lău, aparținînd de aceeași comună, Vulturu. Cetățenii care se mută de pe vechea vatră a satului Vadu-Roșca au avut de suferit de pe urma inun­dațiilor și au pierdut o dată cu ve­nirea apelor și agoniseala multor ani din viață. De asemenea, 42 de fami­lii din Călienii­ vechi — greu lovite de revărsarea Siretului — se vor mu­ta în reședința de comună, Nănești. Pentru alte 30 de familii din Pău­­lești, ale căror case au fost grav a­­variate de alunecările de teren, s-a fixat ca amplasament de construcție a noilor locuințe o zonă din Tulnici, un fel de mic cartier lingă șoseaua județeană. Intrucit evaluarea exactă a pierde­rilor suferite de cetățeni nu s-a cal­­culat (aceasta urmînd a fi terminată în cîteva zile), au fost stabilite în li­nii mari măsurile amintite. In pre­zent, se cartează terenurile — noile amplasamente — pentru locuințele celor strămutați. Ei vor fi ajutați, con­form Hotărîrii, cu materiale de con­strucții și forță de muncă (acestea în afara despăgubirilor pe care le acor­dă statul nostru). Deocamdată s-au rezervat 2 000 mc material lemnos pentru aceste nece­sități, urmînd ca, pe baza cerințelor in urma solicitărilor cetățenilor in cauză, să se asigure și celelalte ma­teriale de construcție (ciment, tablă, țiglă etc). în paralel, industria locală realizează cărămidă pentru a satisface cererea de construcție. O altă problemă aflată în studiu, e cea privitoare la stabilirea viitoarei reședințe a comunei Lacu lui Baban care și-a schimbat, după cum arătam, vatra la­ Gugești. Organele comunale ale puterii de stat au fost intre timp transferate la Gura Caliței. Or, In acest sens, urmează a fi stabilită prin lege — pe baza propunerilor făcute —no­ua reședință de comună. Pe un alt plan, celelalte 9 sate care compun co­muna nu beneficiază de căi de comu­nicație adecvate unei legături opera­tive între centrul civic comunal și între acestea și celelalte localități ale județului. De aceea, în prezent, se preconizează realizarea unui drum ju­dețean de legătură cu satul Dealu Lung prin Dumitrești — Poenița. In centrul atenției Comitetului ju­dețean de partid, a Consiliului popu­lar județean, stau problemele legate de înfăptuirea rapidă a măsurilor sta­bilite pentru ajutorarea celor loviți de calamitate, astfel ca aceștia, bucurîn­­d­u-se de sprijinul material și moral al partidului și statului nostru socia­list să simtă mai puțin urmările grelelor încercări prin care au trecut. (Urmare din pag. 1) ore lăsau fierăstrăul, lăsau funicula­­rul sau atelajul și treceau la reface­rea drumurilor. In scurt timp la par­chetele Pimiul Roman, Vulcăneasa, Be­­ciu sau Ursa procesul­ de exploatare a încetat a se rezuma numai la do­­borît și secțional, ci lemnul a început să ia și drumul lămpilor de depozi­tare. Iar oamenii, oamenii despre care vorbea tînărul inginer Renea, oamenii care au învins furia naturii și au redat pădurii din nou drumurile din parche­te se numesc Ionel Galoiu din exploa­tarea Gîrbova, Nicu Tom­a de la Vul­căneasa, Ștefan Bed­ze din exploata­rea Beciu, Vasile Jitea din parchetul Si­o­­ich­i­ta Gheorghe Panea — parche­tul Ursa și alții, și alții. Nici cu drumurile forestiere nu a fost ușor și nici nu este. Au venit constructorii, U.M.T.F.-ul și ajutați de forestieri au trecut la remedierea lor. Cum pe drumul axial Poenița- Milcovul­­ nu se putea circula, începutul a fost făcut cu amenajarea drumului de acces Milcovelu-Andre­­iașu de Sus. Lucrarea s-a executat un timp record. Ea a permis accesul con­structorilor spre alte drumuri și ceea ce este mai important, începerea ac­tivității de transport a materialului lemnos din parchetele Gîrbova, Piriul Roman, Ursa și Stoichița. S-a pus în funcțiune și drumul forestier de la exploatarea Beciu — Faraoanele. S-a trecut la remedierea drumurilor Ar­­vele, Vulcăneasa, Stoichita, Ursa. In prezent, aici este concentrată o mare forță de constructori, lucrători ai Uni­tății de transporturi, militari, care de­pun mari eforturi pentru redarea în circulație a traseelor de mare impor­tanță pentru transportul materialului lemnos. Munca lor, a forestierilor din pădure, își anunță primele roade. In ultimele trei zile, din parchetul Beciu s-au trimis spre depozitul final circa 150 m.c. bușteni. La exploatarea Vul­căneasa, tractoarele, atelajele, funicu­­larele funcționează normal, zilnic lu­­înd drumul depozitelor în jur de 45 m.c. La exploatarea Gîrbova, în fieca­re 24 ore se dau în producție 100 me­tri steri. In perioada dintre 22-29 mai, din parchetele sectorului Focșani au luat drumul depozitului final de la Odobești peste 500 m.c. material lem­nos. Sînt primele rezultate ale muncii îndirjite a forestierilor, a constructo­rilor de drumuri, a lucrătorilor de la U.M.T.F. care, cu toții, în aceste zile, sînt hotărîți să facă totul pentru a în­­­lătura cît mai urgent efectele calat*»» taților­­. Măsuri concrete Exploatările de pe Valea Milcovulu­i reintră in normal In cadrul sectorului zootehnic al C.A.P. Nănești se mun­cește intens la în­depărtarea mîlului rămas după retra­gerea apelor

Next