Milcovul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 222-297)
1970-06-03 / nr. 274
Miercuri 3 iarii* 1970 Mecanizatorii sînt la datorie! "■"Acțiunile de desecare a apelor băltite, continuarea lucrărilor de , însăînîntare întrerupte de abundența?de precipitații căzute în această primăvară, efectuarea operativă a lucrărilor de întreținere, iată cîteva din sarcinile deV"deosebită importanță care continuă să stea în atenția întreprinderilor de mecanizare a agriculturii. Pentru a cunoaște contribuția mecanizatorilor la realizarea lor, ne-am adresat inginerului Paraschiv Drăghici, director •dji Mciila. Direcția agricolă. —"Inî lupta cu efectele inundațiilor, care a fost aportul întreprinderilor de mecanizare din județ? — In această situație deosebit de grea in care s-a aflat județul Vrancea, desigur că întreprinderile noastre de mecanizare a agriculturii au participat activ la încleștarea cu apele invadatoare. Acolo, unde apele revărsate ale rîurilor amenințau însăși existența unor așezări omenești, secțiile de mecanizare din zonele respective au intervenit cu toate utilajele aflate în dotația lor, la care s-a adăugat munca însuflețită a celor cîteva zeci de mecanizatori din fiecare subunitate. Peste 60 de tractoare cu remorci erau pregătite pentru evacuarea, în caz de nevoie, a oamenilor și a bunurilor materiale ale acestora, în timp ce un număr considerabil de tractoare, echipate cu lamă de buldozer, au ajutat în continuu la consolidarea talazurilor. In raza întreprinderilor de mecanizare din Nănești, Florești, Adjud zone în care stihia naturii a fost puternic dezlănțuită, aproape toți mecanizatorii au ajutat la evacuarea familiilor amenințate de invazia apelor. Vremea bună din aceste ultime zile de mai a impus ca o acțiune de primă urgentă terminarea însămînțărilor frînate de timpul nefavorabil, ca și efectuarea reînsămînțărilor pe suprafețele calamitate. Cum s-a desfășurat și continuă să se realizeze această preocupare în județul Vrancea? — Imediat ce furia naturii s-a domolit, iar vremea însorită a permis zvîntarea terenurilor, mecanizatorii și-au continuat activitatea întreruptă de ploile repetate și dese din această primăvară. Datorită faptului că pe suprafețe întinse, fără pantă de scurgere, s-au format băltiri de ape, întreprinderile de mecanizare din județul nostru au contribuit substanțial la pregătirea acțiunii de evacuare a lor. Astfel, mecanicii de la I.M.A. Nănești, Florești și Adjud au pus în funcțiune, în cel mai scurt timp, un număr însemnat de motopompe și aspersoare, care în prezent lucrează din plin. In vreme ce utilajele supravegheate de mecanicii noștri au redus cu mult suprafețele ocupate de apele revărsate, pe parcelele, unde soarele și vintul au zvîntat terenul, s-a lucrat, concomitent la pregătirea prin discuire a solului pentru reînsămîntare. In legătură cu operativitatea acțiunii de însămînțare a suprafețelor calamitate, apreciez că, cu utilajele de care dispunem la ora actuală, în citeva zile vom termina și această lucrare. — Pe alte întinse suprafețe ferite de năvălirea apelor, precipitațiile abundente au favorizat dezvoltarea rapidă a buruienilor. Care este situația lucrărilor de întreținere a culturilor pe aceste terenuri ? — La întreținerea culturilor, cu numărul existent de 384 cultivatoare, putem realiza zilnic cel puțin 4 500-5900 hectare. O viteză zilnică de lucru destul de mare. Aceasta înseamnă că dacă vom urmări și depune eforturi susținute, vom elibera in curînd toate culturile prăsitoare de acțiunea dăunătoare a buruienilor. Mecanizatorii și-au exprimat voința lor fermă de a lucra zi și noapte pentru ca în acest mod să-și aducă și ei o parte din contribuție la efortul general al lucrătorilor de pe ogoarele județului nostru, în învingerea greutăților create de natură. S. NICOLAE Vești îmbucurătoare de la CAP. Bălești !ȘI Vremea, deosebit de favorabilă activitații din agricultură în aceste ultime zile, ne anunță telefonic inginerul șef al C.A.P. Bălești Ion Mocanu, a constituit pentru cooperatori factorul mobilizator în executarea unor lucrări întîrziate de umiditatea excesivă a lunii mai ca și refacerea prin reînsămînțări a întinse suprafețe de culturi compromise de natura capricioasă a acestei primăveri. La cultura porumbului pentru boabe, aproape 400 hectare au fost distruse datorită excesului de apă. Pînă acum însă, peste 300 hectare au și fost re- Insămîntate cu HD-208 urmînd ca în cursul zilei de astăzi să fie refăcută întreaga suprafață de porumb calaiificată. In același timp, pe alte 400 hectare ferite de furia naturii, mecanizatorii și cooperatorii au încheiat lucrările de prășit mecanic și manual. Din cele 230 hectare cu sfeclă de zahăr, suprafața de 30 hectare compromisă în totalitate a fost reînsămînțată. Cealaltă suprafață de 200 hectare, afectată parțial de condițiile naturale nefavorabile a fost refăcută prin lucrări de întreținere adecvate și aplicarea unui proces de fertilizare corespunzător necesităților (200 kg/ha azotat de amoniu), în prezent ea avînd o vegetație normală. Același interes a fost acordat și culturii de floarea-soarelui. Pe 180 hectare au fost terminate prașila mecanică și cea manuală. In continuare, ne vom intensifica eforturile pentru a reface întreaga suprafață în cultura afectată de calamitate și vom acorda mai multă atenție acțiunilor de fertilizare atît de necesare în acesta perioadă. Se execută stropitul viei la I.A.S. Odobești MILCQVUL pag. 3) Imagine din centrul Adjudului Preocupat să afle unele amănunte din stilul și metodele de muncă ale consiliilor populare comunale în rezolvarea treburilor obștești, ziarul nostru a organizat o discuție cu cîțiva dintre președinții consiliilor populare comunale din județ. La întrebarea: Cum muncesc consiliile populare comunale pentru ridicarea satelor componente ale comunelor, prin construcții noi, electrificări, o mai bună gospodărire etc., au răspuns tovarășii: Ștefan Feraru, comuna Dumitrești, Apostol Lupu — Cotești, Neculai Ene — Valea Sării, Sandu Ochean — Vrincioaia, Ion Mitrea — Vidra, Dumitru Iorga — Ciorăști, precum și tovarășul Costică Olaru, inspector șef al Corpului de control al președintelui Consiliului popular județean. In cadrul discuțiilor purtate, s-a conturat o atmosferă de lucru, dominată de dorința, fiecărui participant de a prezenta aspecte concrete, din care să rezulte efortul continuu al comitetelor executive pentru ridicarea edilitar-gospodărească a satelor, a comunelor. Neculai Ene. Comuna Valea Sării cu profilul ei muntos prezintă unele particularități deosebite. Casele sînt răspîndite pe o mare suprafață. Este un specific propriu tuturor comunelor de munte. Consiliul popular, prin deputații săi, a reușit însă, ca în jurul său, la toate acțiunile, să mobilizeze toți cetățenii comunei. Numai așa s-a putut ca-n toate satele componente să construim magazine ale cooperației de consum prin contribuția cetățenilor. In satele Mătăcina, Poduri, Prisaca și satul de centru Valea Sării s-au construit școli noi, în anul 1970 vom construi și în satul Colacu o școală nouă. O realizare deosebit de importantă este electrificarea comunei, rețeaua atingînd 34 km. Această acțiune a început în noiembrie 1968 și s-a terminat în luna martie a acestui an. In satul Colacu s-a început amenajarea de trotuare din bolovani de rîu și s-a pregătit devizul pentru ca în curînd, să se construiască trotuare din beton. Ștefan Feraru. Comuna Dumitrești este formată din 6 sate. Și nn toate, se poate spune că se simte, amprenta noului. Cîteva exemple confirmă cele spuse. In satul Dumitrești, prin munca patriotică a cetățenilor s-a construit o magazie la cooperativă, iar în acest an va fi terminat un magazin al cooperației de consum. Consiliul popular s-a îngrijit de refacerea drumurilor din satele componente. La Rășcani și Biceștii de Sus au fost amenajate drumuri corespunzătoare, tăindu-se unele dealuri. In satele Blidari, Dumitreștii de Sus, Biceștii de Jos, Poenița s-a început electrificarea. In satul Trestia s-a construit un pod cu o deschidere de 10 m folosindu-se material lemnos din pădurea comunală. în satul Motnău va fi terminat pînă la 23 august un punct sanitar. Dumitru Iorga. Principalele probleme ce preocupă comitetul executiv al consiliului nostru popular sînt: asigurarea unor drumuri corespunzătoare pe toată raza comunei și ridicarea de noi construcții social-edilitare. Comitetul executiv a analizat situația în anul 1969 și a stabilit măsurile pentru acest an. Mobilizînd un număr mare de cetățeni, am reușit ca-n satul Salcia Veche să modernizăm un drum spre magazinul sătesc. S-au amenajat șanțuri și s-au așternut într-un strat corespunzător 159 m.e. balast. Deoarece aici, în anul 1969 a fost construită o școală nouă, școala veche va fi demolată amenajîndu-se o sală pentru adunările membrilor cooperatori. Drumuri noi s-au amenajat și în satul Salcia Nouă și podețele la intersecții în satele Codrești și Mihălceni. Tot la Mihălceni construim o școală nouă cu opt săli de clasă pe care am început-o anul trecut. Vom amenaja în acest an, trotuare și baze sportive, în mai toate satele componente. Este, zic eu, un lucru bun că ne gîndim la ridicarea tuturor satelor, că nu facem deosebire între centru și margine. Ion Mitrea : Pentru comuna noastră, o problemă de mare importanță a constituit-o construirea unei școli în satul Viișoara, un sat mai depărtat, cu drumuri în mare parte a anului inaccesibile și cu puteri reduse de acoperire a cheltuielilor necesare. Avînd sprijinul financiar al județului am reușit ca-n anul 1969 să construim aici două săli de clasă. Paralel cu aceasta, am ridicat și în satul Burca o școală nouă cu patru săli de clasă. In acest an se realizează și un vechi deziderat al locuitorilor comunei noastre, va fi terminată acțiunea de electrificare în toate satele comunei. Apostol Lupu. Fiecare sat aparținînd comunei noastre simte sprijinul consiliului popular în rezolvarea problemelor. De mult timp torenții formați din ploi sau din topirea zăpezii erodau drumul principal al satului Budești. In anul 1969 pe porțiunea amenințată s-a amenajat un șanț betonat iar la intersecții s-au construit 80 ml de podețe. Tot aici se construiește o sală de sport la școala generala. In satele Valea Cotești și Golești se amenajează patru fîntîni. In prezent ne ocupam de construirea unui dispensar nou în satul de centru Cotești. Sandu Ochian . Fiind așezate în terase, comuna noastră este supusă eroziunii solului. De aceea, grija consiliului popular este îndreptată spre refacerea patrimoniului forestier, spre măsuri care să oprească extinderea eroziunilor. In această primăvară am plantat 10 hectare cu salcîm și paltin, am construit cîte două podețe din tuburi în satele Bodești și Spinești. In trimestrele III și IV din acest an vom electrifica satele Vrincioaia, Spinești și Bodești. Vom trece la amenajarea malurilor pîrîului Văsui confecționînd gabioane din piatră de rîu. în încheierea discuțiilor tovarășul Costică Olaru a spus printre altele : „Experiența bună acumulată de unele consilii populare din județul nostru în acțiunea de ridicare a satelor componente este demnă de remarcat. Unele consilii obișnuiesc să-și reducă aria de activitate mai mult la centrul comunei, neglijînd satele componente. Aș vrea să vin și eu cu un exemplu evidențiind grija consiliului popular Vulturu pentru ridicarea satelor Boțîrlău și Maluri unde se construiesc noi săli de clasă sau trotuare“. Aspectele subliniate la această convorbire sînt desigur utile. Ele nu epuizează și nici nu putem epuiza căile și mijloacele, prin care consiliile populare pot și trebuie să contribuie la ridicarea gradului de gospodărire al fiecărei sat și comună. Acțiunile pe care le întreprind consiliile populare trebuie să fie orientate spre problemele cheie ale conducerii, să contribuie la ridicarea conștiinței fiecărui cetățean, să dezvolte grija și răspunderea față de avutul obștesc, in comunele județului sunt multe probleme de rezolvat. Priceperea constă în a ști ca toate acestea să-și găsească loc pe agenda consiliilor populare și în funcție de urgență, să se mobilizeze masele la rezolvarea lor. ★ Considerăm utilă discuția purtată, prin aceea că s-a putut scoate în evidență grija unor consilii populare privind ridicarea și promovarea noului în toate satele componente ale comunelor. Fără îndoială că exemple de natura celor arătate sunt numeroase, și în toate comunele județului. Fiecare consiliu popular are experiența sa proprie în rezolvarea problemelor specifice. De aceea invităm și pe ceilalți președinți de consilii populare să scrie ziarului arătînd aspecte din activitatea pe care o desfășoară în înfăptuirea politicii partidului și statului nostru, în ridicarea permanentă a gradului de civilizație a așezărilor rurale. G. SAMOILA ÎN MUNCA CONSILIILOR POPULARE COMUNALE Coordonatele noului — amprentă a răspunderii Umăr lingă umăr, vom reface totul cum TINERETUL - prezent la ofensiva pentru refacerea locurilor calamitate Alături de toți cetățenii județului Vrancea, tineretul se afirmă în aceste momente ca un sprijin entuziast și hotărît în lupta ce se desfășoară pentru diminuarea pagubelor pricinuite de calamități, pentru intrarea în timp cet mai scurt în ritmul normal de muncă, realizarea în totalitate a obiectivelor și sarcinilor de plan prevăzute în acest ultim an al cincinalului. Ne-am adresat, pentru a cunoaște care este participarea sa cantitativă și valorică, coordonatele pe care se înscrie prezența tineretului la acțiunile ce se desfășoară, tovarășului Costică Stoica, prim-secretar al Comitetului județean U.T.C. — V-am ruga tovarășe prim-secretar, să ne spuneți in ce constă contribuția pe care și-o aduce tineretul organizației noastre județene la recuperarea pagubelor pricinuite de calamități. — Și județul nostru a avut de suferit de pe urma inundațiilor și alunecărilor de teren care au bintuit în ultimul timp. Consecvent idealurilor sale, tineretul din organizațiile noastre s-a costituit în peste 350 de brigăzi de muncă patriotică, care și-au adus și își aduc aportul la rezolvarea cu operativitate a principalelor sarcini ce stau în fața organelor de partid și de stat ale județului. Aceasta a făcut posibilă organizarea a două șantiere locale de muncă patriotică pentru refacerea drumurilor județene din zonele Năruja, Nistorești, Herăstrău și Mera, Reghiu, Andreiașu. Pînă la data de 31 mai au fost realizate in aceste sectoare lucrări în valoare de peste 200 000 lei, constînd din: săpături, încărcări și descărcări de piatră, desfundări de șanțuri etc., la care cei aproape 400 de tineri ce au muncit în cadrul lor și-au adus o importantă contribuție. In același larg context al participării entuziaste a tineretuki vrincean la refacerea bunurilor distruse sau avariate, trebuie încadrate și acțiunile întreprinse de tinerii din comunele Nănești și Dumitrești. Astfel, 150 de tineri din comuna Nănești au participat în ultimele zile la curățirea de mii a șoselei, între satele Călieni și Nănești și un număr similar de tineri din comuna Dumitrești sunt prezenți la lucrările de construire a dispensarului uman din localitate. De asemenea, trebuie menționat că în comuna Lacu lui Baban cîteva zeci de tineri au participat la evacuarea bunurilor materiale de la sediile unităților de stat, avariate de alunecările de teren care au avut loc în această zonă, precum și la refacerea drumului între Lacu lui Baban și Gura Caliței, în lungime de aproape 3 km. In afara acestora mai trebuie amintit și faptul că, pînă în prezent, tinerii uteciști din județ au contribuit la colectarea a peste 14 000 de sticle și borcane, la strîngerea unei cantități de aproape 70 000 kg fier vechi, 3 500 kg maculatură și 500 kg plante medicinale, și că pînă în momentul de față prin donații de la tineri și fondurile proprii ale organizației U.T.C. au fost depuși în contul 2000, peste 20 000 lei. Desigur că aceste acțiuni pe care le-am evidențiat aici constituie doar o parte din ofensiva largă care s-a declanșat în întreaga țară pentru recuperarea pagubelor pricinuite, ofensivă la care tineretul ocupă un loc de frunte. Fermitatea și entuziasmul cu care uteciștii județului nostru au răspuns chemării organizației județene, dovedesc maturitatea și dăruirea acestei generații, dorința ei fierbinte de a răspunde prin fapte grijii și atenției cu care partidul o înconjoară. Considerăm că zilele care vor urma, Însemne nobile în cartea de onoare a muncii patriotice, vor fi, neîndoios,tot atîtea pilde de dăruire și angajare.^ T SPULBER (Urmare din pag. 1 de teren, a adoptat un plan de măsuri de urgență pentru refacerea gospodăriilor distruse, readucerea activității localităților — care au înregistrat perturbări — pe vechiul făgaș. Anterior, indicația organului județean de partid, colective de specialiști au analizat la fața locului situația ajutorării populației, au făcut propuneri ce au stat la baza planului amintit. Așa după cum ne informa tovarășul Neculai Chipăilă, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean Vrancea, problema nr. 1 este fixarea noii vetre a localității Lacu lui Baban. In acest sens, circa 200 de familii vor primi loturi pentru refacerea gospodăriilor distruse de alunecările de teren, pe actualul perimetru al comunei Gugești. O dată cu înălțarea acestei localități, satelit al Gugeștiului, se va construi și o școală cu 8 săli de clasă pentru copiii cetățenilor stabiliți aici, școală cu posibilități de a oferi condiții de internat pentru elevii ce vin din alte zone ale județului. Execuția și terminarea celor circa 200 de case se bucură de pariticiparea efectivă a unor echipe de meseriași, mobilizate de la unele C.A.P.-uri din județul nostru. 120 de familii din Vadu-Roșca, își vor construi case noi în satul Botîrlău, aparținînd de aceeași comună, Vulturu. Cetățenii care se mută de pe vechea vatră a satului Vadu-Roșca au avut de suferit de pe urma inundațiilor și au pierdut o dată cu venirea apelor și agoniseala multor ani din viață. De asemenea, 42 de familii din Călienii vechi — greu lovite de revărsarea Siretului — se vor muta în reședința de comună, Nănești. Pentru alte 30 de familii din Păulești, ale căror case au fost grav avariate de alunecările de teren, s-a fixat ca amplasament de construcție a noilor locuințe o zonă din Tulnici, un fel de mic cartier lingă șoseaua județeană. Intrucit evaluarea exactă a pierderilor suferite de cetățeni nu s-a calculat (aceasta urmînd a fi terminată în cîteva zile), au fost stabilite în linii mari măsurile amintite. In prezent, se cartează terenurile — noile amplasamente — pentru locuințele celor strămutați. Ei vor fi ajutați, conform Hotărîrii, cu materiale de construcții și forță de muncă (acestea în afara despăgubirilor pe care le acordă statul nostru). Deocamdată s-au rezervat 2 000 mc material lemnos pentru aceste necesități, urmînd ca, pe baza cerințelor in urma solicitărilor cetățenilor in cauză, să se asigure și celelalte materiale de construcție (ciment, tablă, țiglă etc). în paralel, industria locală realizează cărămidă pentru a satisface cererea de construcție. O altă problemă aflată în studiu, e cea privitoare la stabilirea viitoarei reședințe a comunei Lacu lui Baban care și-a schimbat, după cum arătam, vatra la Gugești. Organele comunale ale puterii de stat au fost intre timp transferate la Gura Caliței. Or, In acest sens, urmează a fi stabilită prin lege — pe baza propunerilor făcute —noua reședință de comună. Pe un alt plan, celelalte 9 sate care compun comuna nu beneficiază de căi de comunicație adecvate unei legături operative între centrul civic comunal și între acestea și celelalte localități ale județului. De aceea, în prezent, se preconizează realizarea unui drum județean de legătură cu satul Dealu Lung prin Dumitrești — Poenița. In centrul atenției Comitetului județean de partid, a Consiliului popular județean, stau problemele legate de înfăptuirea rapidă a măsurilor stabilite pentru ajutorarea celor loviți de calamitate, astfel ca aceștia, bucurîndu-se de sprijinul material și moral al partidului și statului nostru socialist să simtă mai puțin urmările grelelor încercări prin care au trecut. (Urmare din pag. 1) ore lăsau fierăstrăul, lăsau funicularul sau atelajul și treceau la refacerea drumurilor. In scurt timp la parchetele Pimiul Roman, Vulcăneasa, Beciu sau Ursa procesul de exploatare a încetat a se rezuma numai la doborît și secțional, ci lemnul a început să ia și drumul lămpilor de depozitare. Iar oamenii, oamenii despre care vorbea tînărul inginer Renea, oamenii care au învins furia naturii și au redat pădurii din nou drumurile din parchete se numesc Ionel Galoiu din exploatarea Gîrbova, Nicu Toma de la Vulcăneasa, Ștefan Bedze din exploatarea Beciu, Vasile Jitea din parchetul Sioichita Gheorghe Panea — parchetul Ursa și alții, și alții. Nici cu drumurile forestiere nu a fost ușor și nici nu este. Au venit constructorii, U.M.T.F.-ul și ajutați de forestieri au trecut la remedierea lor. Cum pe drumul axial Poenița- Milcovul nu se putea circula, începutul a fost făcut cu amenajarea drumului de acces Milcovelu-Andreiașu de Sus. Lucrarea s-a executat un timp record. Ea a permis accesul constructorilor spre alte drumuri și ceea ce este mai important, începerea activității de transport a materialului lemnos din parchetele Gîrbova, Piriul Roman, Ursa și Stoichița. S-a pus în funcțiune și drumul forestier de la exploatarea Beciu — Faraoanele. S-a trecut la remedierea drumurilor Arvele, Vulcăneasa, Stoichita, Ursa. In prezent, aici este concentrată o mare forță de constructori, lucrători ai Unității de transporturi, militari, care depun mari eforturi pentru redarea în circulație a traseelor de mare importanță pentru transportul materialului lemnos. Munca lor, a forestierilor din pădure, își anunță primele roade. In ultimele trei zile, din parchetul Beciu s-au trimis spre depozitul final circa 150 m.c. bușteni. La exploatarea Vulcăneasa, tractoarele, atelajele, funicularele funcționează normal, zilnic luînd drumul depozitelor în jur de 45 m.c. La exploatarea Gîrbova, în fiecare 24 ore se dau în producție 100 metri steri. In perioada dintre 22-29 mai, din parchetele sectorului Focșani au luat drumul depozitului final de la Odobești peste 500 m.c. material lemnos. Sînt primele rezultate ale muncii îndirjite a forestierilor, a constructorilor de drumuri, a lucrătorilor de la U.M.T.F. care, cu toții, în aceste zile, sînt hotărîți să facă totul pentru a înlătura cît mai urgent efectele calat*»» taților. Măsuri concrete Exploatările de pe Valea Milcovului reintră in normal In cadrul sectorului zootehnic al C.A.P. Nănești se muncește intens la îndepărtarea mîlului rămas după retragerea apelor