Milcovul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 222-297)

1970-05-28 / nr. 269

v~ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN JOI 28 MAI 1970 ANUL III­­ Nr. 269­4 pagini — 30 bani Totul pentru recuperarea pagubelor Totul pentru normalizarea vieții economice și sociale SMULGEM APELOR PAMINTUL, SMULGEM PAMINTULUI TOT CE POATE DA! în lupta cu apele, oamenii au­ făcut din ...plin dovada bărbăției și hotărîrii lor. Acum­ cînd stihia naturii s-a po­tolit, cînd orele însorite vin să șteargă încet, încet amintirile sumbre ale zi­lelor încercănate­ de întunericul urgiei, pornim cu dîrzeniie­­ să recuperăm i­­mensele distrugeri provocate de cala­mitatea abătută asupra țării. Din datele centralizate pe județ re­iese că 16 600 hectare de teren arabil au avut, din greu de suferit de pe ur­ma inundațiilor și a băltirii. Au fost calamitate aproape 3 000 de hectare cu grîu, 3 750 hectare cu porumb, circa 1 500 hectare cu floarea-soarelui, 450 hectare cu sfeclă de zahăr, importante suprafețe de legume și culturi fura­jere. Conștienți de răspunderea ce le re­vine în această luptă titanică de re­dresare a agriculturii județului, atît de Emil GONCIU (Continuare în pag. a IlI-a) VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU in județele Botoșani, Suceava, Neamț și Bacău Miercuri, dis-de-dimineață, în Iași mai stăruia încă atmosfera sărbăto­rească în care capitala Moldovei îl întîmpinase în ajun pe conducătorul partidului și statului, nostru, tovară­șul Nicolae Ceaușescu. De-a lungul bulevardului,­­mulțimea, care murți după-amiază în întreprinderile vizita­­te, în piața Palatului vibrase la uni­son, aclamînd pentru partid, pentru politica sa marxist-leninistă, se pregă­­tește acum să-i conducă la plecare pe oaspeții dragi, în persoana tovară­șului Nicolae Ceaușescu, cei ce mun­cesc aduc un­ vibrant omagiu de dra­goste și atașament forței conducătoa­re din patria noastră, nucleului de lu­­­mină și energie care condensează în el voința hotărîtă a națiunii de a îna­inta spre viitorul luminos, stegaru­lui încercat al poporului, Partidul Co­munist Român. Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, împreună cu tovarășii Emil Bodnaraș, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Du­mitru Popescu, Vasile Patilineț salu­tă mulțimea care ovaționează. Co­mandantul gărzii de onoare prezintă raportul. Răsună acordurile solemne ale Imnului de Stat. După ce se în­clină în fața tricolorului, președinte­le Consiliului de Stat, comandantul suprem al forțelor noastre armate, to­varășul Nicolae Ceaușescu, trece in revistă garda de onoare formată din militari, membri ai gărzilor patriotice și ai detașamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei.­­Adresîndu-se celor de­ față, tovară­șul Nicolae Ceaușescu aduce mulțu­miri pentru manifestarea călduroasa făcută pentru conducerea partidului, pentru partid, și urează cetățenilor municipiului și județului Iași noi suc­cese în activitatea lor. Elicopterul trece peste dealurile domoale și cîmpiile Țării de Sus, ale Moldovei care în această însorită di­mineață de mai depun mărturie pen­tru hărnicia locuitorilor de pe aceste meleaguri. Botoșani. La sosire, oaspeții sunt întâmpinați de tovarășul Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comitetului județean de partid, de alți reprezen­tanți ai organelor locale de partid și de stat; într-o mașină deschisă, secre­tarul general al partidului străbate o­­rașul pe străzile căruia, cu mic, cu mare, aproape întreaga populație a orașului a e­­șit să-l întîmpine. Conducătorii de partid și de stat vi­zitează Fabrica de confecții din oraș. Oaspeții apreciază pozitiv calitatea produselor, fabricii ,și felicită colecti­­vul de muncă pentru succesele dobîn­­dite. Inginerul Ioan Floareș, directorul general al Combinatului textil, îi in­formează pe conducătorii de partid și de stat că muncitorii Fabricii de con­fecții au hotărît să suplimenteze an­gajamentul anual cu 1,5 milioane lei, astfel încît pînă la sfîrșitul anului să dea peste plan o producție de 3,5 mi­lioane lei. La­ locul­­ de decolare a elicopteru­lui, înainte de plecare, adresîndu-se celor prezenți, secretarul general al partidului le-a transmis un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Socialiste Ro­mânia. „In scurta vizită pe care am făcut-o — a spus tovarășul Nicolae Ceaușescu — am văzut una din între­prinderile orașului. în cincinalul ur­mător se vor mai construi multe alte întreprinderi industriale, ceea ce va duce la dezvoltarea vieții economice, și sociale, la ridicarea nivelului de viață al locuitorilor județului, îmi ex­prim convingerea că toți comuniștii, toți oamenii muncii vor depune efor­turi sporite pentru a realiza planul pe acest an, că vor face totul pentru a înfăptui sarcinile ce le revin din pro­gramul elaborat de Congresul al X- lea al partidului nostru. Vă doresc noi succese, multă sănătate, viață fe­ricită tuturor“. Cuvintele tovarășului Nicolae Ceaușescu sunt primite cu puternice ovații, cu urale. Se scandează „P.C.R.­­Ceaușescu". Vizita în județul Botoșani continuă. Elicopterul aterizează pe o pajiște de lângă comuna Bucecea. Sute de țărani cooperatori, intelectualitatea comunei, bucuroși de oaspeți, îi înconjoară cu dragoste pe conducătorii de partid și de stat, îi aclamă îndelung. Președintele cooperativei, Gheorghe Alexa, îi conduce pe oaspeți într-unul din sectoarele de bază, cel zootehnic. Discutînd cu factorii responsabili ai comunei, secretarul general al par­tidului le atrage atenția că terenul comunei nu este judicios gospodărit, noile construcții ocupînd suprafețe mult mai mari decît ar fi fost necesar și recomandă consiliului să dezbată cu răspundere această problemă de mare importanță, știut fiind că pămîn­­tul este avuția întregului popor. înainte de a se­ despărți de locui­torii comunei Buceci­a, secretarul ge­neral al partidului le-a spus : „Am vizitat ferma zootehnică a co­operativei dumneavoastră, am luat cu­noștință de rezultatele bune, satisfă­cătoare pe care le-ați obținut. Sper — de altfel și președintele cooperativei și șeful fermei au spi­­­s acest lucru — Că producțiile­­ ijfttórti ț» fi mai mari. Două mii de litri de lapte, cu­ prevedeți, e bine ; dar trei mii e și mai bine. Cînd veți obține atit vor crește și mai mult veniturile dumnea­voastră. Vă felicit pentru rezultatele obți­nute în creșterea producției, a averii obștești, a bunăstării. Vă doresc ca în acest an, ca și în anii viitori, să obțineți rezultate și mai bune in dez­voltarea, în înflorirea cooperativei dumneavoastră. Vă doresc multă să­nătate și multă fericire“ (Aplauze pu­ternice, urale, se scandează „Ceaușescu-P.C.R.!"). ...Suceava. Străvechea cetate de scaun a Moldovei îl primește astăzi pe secretarul general al partidului infățișîndu-se­ privirilor ca un modern, puternic, crescut falnic oraș pe temelia puternică a industrializării socialiste. La sosire, oaspeții sînt salutați de Emil Bobu, prim-secretar al Comite­tului județean de partid. În tribune, mii și mii de oameni, aclamă înde­lung, scandează numele secretarului general al partidului. Cu zîmbete și flori, bucovinenii spun un emoționant bun venit iubitului conducător al po­porului român. Ca și la locul ateri­zării elicopterului, și în oraș primi­rea poartă pecetea dragostei și ata­șamentului față de partid, a încrede­rii depline în politica sa internă și externă. Se vizitează Fabrica de tricotaje „Zimbrul“ —o unitate modernă, înzes­trată cu utilaje de înaltă tehnicitate, în ultimele zile, răspunzind chemă­rii de a ne înzeci eforturile pentru a depăși greutățile pricinuite econo­miei naționale de calamități, muncito­rii de aici au hotărît să lucreze cu o capacitate zilnică de 38.000 de bu­căți în loc de 24.000. Secretarul general al partidului tre­­cînd prin secțiile de bază ale fabricii, ia cunoștință de procesul de produc­ție și recomandă să se urmărească în mod constant, cu și mai mare atenție decît pînă acum, reducerea consumu­lui de metal, o mai judicioasă folosire a mașinilor. Totodată, arată tovarășul (Continuare In pag.-a IlI-a) Primirea entuziastă a tovarășului Nicolae Ceaușescu în municipiul Bacău. Producție suplimentară Sporindu-și continuu eforturile pentru realizarea angajamentelor su­plimentare la produse de confecții, încălțăminte și marochinărie, colec­tivul cooperativei „Prestarea“ obține zi de zi noi succese. Astfel, pînă în prezent, la producția marfă planul a fost depășit cu peste 200 000 lei, iar la încasări cu aproximativ 340 000 lei. Concomitent cu activitatea pro­ductivă, o atenție deosebită s-a a­­cordat și livrărilor destinate fondu­lui pieții care, pe primele 5 luni se înscriu cu sporuri considerabile. Prefabricate peste prevederi Bilanțul activității desfășurate pe primele 5 luni din anul acesta, de către Secția de prefabricate din be­ton a I.I.I. Focșani, dovedește hăr­nicia acestui colectiv de muncă pu­ternic angrenat în realizarea exem­plară a sarcinilor și a angajamen­telor luate în ultimul an al cincina­lului. Aplicînd măsuri operative, de transport al balastului In urma inun­dațiilor provocate de revărsarea Si­retului, această secție a reușit să-și Îndeplinească planul atit pe luna mai cit și pe cumulat, dînd peste sarcinile stabilite prefabricate în va­loare de 450000 lei. Cu planul pe cinci luni îndeplinit de graficul de producție, sectorul timplărie din Panciu înscrie cu fie­care zi realizări demne de laudă. A­­sigurînd o aprovizionare tehnico­­materială corespunzătoare, acest sector a realizat prevederile planului aferent primelor 5 luni cu 4 zile mai devreme, dînd o producție în plus de cca 200 000 lei, ceea ce înseamnă peste 400 mp de uși și ferestre. își onorează contractele Executînd o producție în exclusi­vitate pentru export, secția de îm­pletituri Suraia a întreprinderii de industrie locală Focșani a realizat înainte de termen planul primelor 5 luni din acest an, urmind ca la sfîr­șitul perioadei amintite să se înscrie cu o depășire de 700 000 lei la pro­ducția marfă. Paralel cu aceasta, da­torită unei bune ritmicități a livră­rilor, au fost onorate la zi toate con­tractele încheiate cu partenerii stră­ini. ATITUDINI • ATITUDINI • ATITUDINI • ATITUDINI • ATITUDINI CREDEM PINA LA CAPR­I­CA VOM IZBÎNDI Mă gîndesc la ape, oamenii muncesc cu și mai multă rîvnă, despre eroism nu se vorbește decît în cifrele reali­zărilor, tone peste plan și pentru cei sinistrați, norme în plus și livrări îna­inte de termen, entuziasmul vîrstei pe care abia acum anii îl subliniază. O să urîm apele, îmi spun, cu îndă­rătnicie o să le observăm dîrele pre­lungi de mii și de undeva o să ni se pară mereu aceeași năpustire a lor către inimi, către cămine și copii. Vor fi fost vreodată apele acestea cu ade­vărat limpezi ca lacrima, vor fi cres­cut între malurile lor scoicile și peș­tii ? Nu înțeleg decît un murmur pre­lungit al lor, care vine din Mureș și din Siret, se îndreaptă spre Dunăre și acolo, galbenul se prăvale în stra­turi și grădini, casele nu mai sînt case și-i parcă numai o amintire a lor. Și totuși, o să le mai credem încă aburul de răcoare și lumină, argintul explodînd în miezul verii. Deși acum cîteva zile, trecînd peste celebrul pod al lui Saligny, peste traversele lui de fier ce mă înconjoară de fiecare dată cu trăinicie, furia lor neomenească, a acestor ape adică, mi-a murdărit sufletul și zborul păsării în văzduh a căpătat protuberanțe pe care în alb nu știu cînd am să le mai pot dezvă­lui, și atunci am înjurat în gura mare pentru toate nopțile cînd așteptam îngroziți suflul viiturii cine știe că­rei ape. Am crezut o clipă în prăbu­șirea podului, era o astfel de răzvră­tire a acelui întins de Dunăre pe care n-o mai cunoșteam și în imensitate se cerceta și se voia răul. Chira Chi­­ralina murea în pagini glorioase de literatură, dar bocetul sau geamătul ei se prelingea prin cotloane și ochiuri cu toată durerea noastră românească. Ieri, am văzut o familie de sinis­trați, una din multele familii smulse și dezrădăcinate de stihia apelor și a vremii de ploaie. Încă o dată mi-a fost dat să ob­serv oamenii neacceptînd decizia ur­giei, în durere tristețea rămîne nu­mai o accepțiune a clipei. Fatalitatea este o umbră a acestor ape care a­­coperă satele, munca, griul și floa­rea ce abia se împlinește în strălu­cire și mireasmă. Satul Călieni este o deschidere de aripă printre porum­­burile și ierburile cu sunet de harfă. o bucurie de cîntec ce s-a frînt prin­tre vocale repetate. Și apoi au ve­nit bărcile, amfibiile. Nimeni nu mai înainta decît pentru a străpunge primejdia. Dar sublimul se întîmpla departe, aici trebuiau salvați oameni, apa își cucerea centimetrii de înălțime vertiginos și era o înălțime a dezastrului numai dincolo de posi­bilitățile de salvare. Cineva, din marginea cealaltă a satului, n-a voit să-și părăsească gospodăria. S-a ur­cat în pod. Scara încă mai plutea pe apă cînd a venit barca. Temător, s-a uitat întîi la barcă. Apoi, la casă. Apa, ce mai conta apa în ceasul a­­cela definitiv poate, al unei erori ce nu și-ar putea-o recunoște ? Apoi, a alunecat în apă. A intrat așa, pînă la brîu , pînă la umeri, pînă la gură. A sorbit o înghițitură, și-a clătit gura cu lăcomie și a zvîrlit-o neo­menesc, în văzduh. Printre dinții, strălucind o clipă, i-am deslușit nu­mai înjurătura crîncenă. Așa ar fi ac­um satele din Transilva­nia. Cu pridvorul amețit de mir, cu meșteșugul și arta porților delirînd la fiecare creștere a cotelor Tlrnavei, Mureșului sau a altor pîraie. Și ni­meni nu mai știe de ce nu mai cîntă buciumul pe acele splendide plaiuri de legendă. Poate acum ar fi trebuit să iubim mai cu seamă cireșii. Și să le urmă­rim transparența vegetației în frunze limitînd depărtările. Poate acum, prin­tre grîuri visînd, ne-am fi mărturisit copilăria. Acum, ne rămîne de fapt o putere: să credem pînă la capăt că vom iz­­bîndi, că ne vom reașeza. Măsura dreaptă a lucrurilor este profunzimea visărilor noastre. Și a certitudinii noastre de viață. Ion PANAIT xviunid dummid m oJidu­lui cdiiumui DOVEZI ALE OMENIEI ȘI ÎNALTEI SOLIDARITĂȚI SOCIALISTE In contextul efortului general pe care poporul nostru îl depune pentru înlăturarea cît mai rapidă a sinistre­lor urmări ale inundațiilor, se înscriu și donațiile de obiecte de îmbrăcă­minte, încălțăminte, cazam­ament și uz casnic precum și alimente, pe care locuitorii municipiului nostru le de­pun de la­ 21 mai, la cele 6 centre de colectare de pe raza orașului. La centrul de colectare nr. 5 (strada Unirea Principatelor) se stătea la rînd. Oamenii „făceau coadă" la­­ predarea lucrurilor, și fiecare predare de obiec­te avea în ea simbol de act­ civic și nu caritabil. Pentru a patra oară, pensionarul Gheorghe Ranetti a venit să aducă di­verse lucruri pentru a fi date „celor amărîți­ și năpăstuiți de valurile apei". Am discutat cu acest­­ om, și ne-au impresionat gîndurile lui, gîndurile rațiunii. Și modestul pensionar a do­nat pînă acum o plapumă, un cearșaf, un taier, un costum bărbătesc, două flanele, o haină și multe alte obiecte. Nu facem aici pledoarie pentru can­titate de bunuri oferite din inimă. Dar ce poate fi mai omenesc decît gestul unei­ muncitoare, Anica Cuțitaru,­­de la C.E.I.L., care și-a donat și haina de pe ea și a plecat, în timpul acelei pu­ternice ploi de sîmbată, acasă, numai în bluză? Sau „garderoba" de obiecte donate de Caliopia Dițu din strada Argeș nr. 25 ? ....Mai grele timpuri nu au fost de Nicolae DRULEA (Continuare în pag­ a Iu­-al dată cu obiectele necesare sinistraților, mașinile poartă spre aceștia și căldura diiză a solidarității PROGNOZĂ HIDROLOGICĂ • Cîmpuri. Ieri, după-a­miază, a plouat torențial timp de o jumătate de oră. Apa Șu­­șiței a crescut astfel cu 14 cm. Nivelul acesteia rămîne, continuare, sub cota de intim­­n­dare: # Cozmești. Cota Siretului, în ziua de 27 mai, indica 300 cm. Pentru astăzi, nivelul apei, la acest punct, staționează.­­ Lungoci. Aici, Siretul trece peste cota de inundare cu 125 cm. Se prevede ca azi, ni­velul apei, față de ieri, să scadă cu 20 cm. 9 Celelalte ape din județ — Putna, Milcovul, Zăbala — nu înregistrează creșteri (cel puțin după datele pe­ care le avem cînd închidem ediția). Nivelul lor este sub cota de atenționare. Gestul de librar Totdeauna cărțile vor însemna ui­mire și bucurie, frumusețe și dinco­lo de revelațiile lor, taină și lumină Iață de ce prețuim gestul de librar al celor care își fac din obligația de serviciu o datorie de suflet întîi și de cultură. Căci, în ultimă instanță gestul de librar înseamnă gest de cultură. Acolo, printre rafturi și cărți, mîngîierea mîinii întîrzie ca o presimțire peste aur și oboseala „jCjilTJL nion se supune deliberat creației. Gestul de librar înseamnă o noblețe de ritm a inimii și nu ne este permis să ie­șim, sau să devalorizăm noblețea.­ Scriem rindurile acestea cu arm­răciune. Cu mîhnirea că mai sunt încă oameni care nu știu că apariția unei cărți într-un oraș ca Focșani, scrisă de un concetățean nu este un eveniment de fiecare zi. Iar apari­ția editorială în orașul de naștere sau locuință al scriitorului înseamnă de fapt o veritabilă explozie morală. Cartea scriitorului C. APOSTOL — „Amarul singe al strugurilor“ — a vestit un astfel de eveniment lite­rar. Dar sărbătoarea de librărie a intimat, sau nici n-a existat. Ne-am fi așteptat la o vitrină, măcar la librăria centrală „Ion Creangă“, cu un portret al autorului. Ne-am fi aș­teptat ca librăria, dacă nu cei ce răspund de destinele culturale ale orașului, să fi organizat o întilnire a scriitorului cu cititorii. Dar, aș­teptatul gest de librărie și cultură în același timp, nu a avut loc. Ne gîndim că încă nu este tîrziu să mai credem in frumusețea efortului de librar. Pentru că, totdeauna cărțile vor însemna taină și bucurie. W. I. P.

Next