Milcovul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 222-297)
1970-05-28 / nr. 269
v~ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN JOI 28 MAI 1970 ANUL III Nr. 2694 pagini — 30 bani Totul pentru recuperarea pagubelor Totul pentru normalizarea vieții economice și sociale SMULGEM APELOR PAMINTUL, SMULGEM PAMINTULUI TOT CE POATE DA! în lupta cu apele, oamenii au făcut din ...plin dovada bărbăției și hotărîrii lor. Acum cînd stihia naturii s-a potolit, cînd orele însorite vin să șteargă încet, încet amintirile sumbre ale zilelor încercănate de întunericul urgiei, pornim cu dîrzeniie să recuperăm imensele distrugeri provocate de calamitatea abătută asupra țării. Din datele centralizate pe județ reiese că 16 600 hectare de teren arabil au avut, din greu de suferit de pe urma inundațiilor și a băltirii. Au fost calamitate aproape 3 000 de hectare cu grîu, 3 750 hectare cu porumb, circa 1 500 hectare cu floarea-soarelui, 450 hectare cu sfeclă de zahăr, importante suprafețe de legume și culturi furajere. Conștienți de răspunderea ce le revine în această luptă titanică de redresare a agriculturii județului, atît de Emil GONCIU (Continuare în pag. a IlI-a) VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU in județele Botoșani, Suceava, Neamț și Bacău Miercuri, dis-de-dimineață, în Iași mai stăruia încă atmosfera sărbătorească în care capitala Moldovei îl întîmpinase în ajun pe conducătorul partidului și statului, nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. De-a lungul bulevardului,mulțimea, care murți după-amiază în întreprinderile vizitate, în piața Palatului vibrase la unison, aclamînd pentru partid, pentru politica sa marxist-leninistă, se pregătește acum să-i conducă la plecare pe oaspeții dragi, în persoana tovarășului Nicolae Ceaușescu, cei ce muncesc aduc un vibrant omagiu de dragoste și atașament forței conducătoare din patria noastră, nucleului de lumină și energie care condensează în el voința hotărîtă a națiunii de a înainta spre viitorul luminos, stegarului încercat al poporului, Partidul Comunist Român. Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, împreună cu tovarășii Emil Bodnaraș, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Dumitru Popescu, Vasile Patilineț salută mulțimea care ovaționează. Comandantul gărzii de onoare prezintă raportul. Răsună acordurile solemne ale Imnului de Stat. După ce se înclină în fața tricolorului, președintele Consiliului de Stat, comandantul suprem al forțelor noastre armate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, trece in revistă garda de onoare formată din militari, membri ai gărzilor patriotice și ai detașamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei.Adresîndu-se celor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu aduce mulțumiri pentru manifestarea călduroasa făcută pentru conducerea partidului, pentru partid, și urează cetățenilor municipiului și județului Iași noi succese în activitatea lor. Elicopterul trece peste dealurile domoale și cîmpiile Țării de Sus, ale Moldovei care în această însorită dimineață de mai depun mărturie pentru hărnicia locuitorilor de pe aceste meleaguri. Botoșani. La sosire, oaspeții sunt întâmpinați de tovarășul Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comitetului județean de partid, de alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat; într-o mașină deschisă, secretarul general al partidului străbate orașul pe străzile căruia, cu mic, cu mare, aproape întreaga populație a orașului a eșit să-l întîmpine. Conducătorii de partid și de stat vizitează Fabrica de confecții din oraș. Oaspeții apreciază pozitiv calitatea produselor, fabricii ,și felicită colectivul de muncă pentru succesele dobîndite. Inginerul Ioan Floareș, directorul general al Combinatului textil, îi informează pe conducătorii de partid și de stat că muncitorii Fabricii de confecții au hotărît să suplimenteze angajamentul anual cu 1,5 milioane lei, astfel încît pînă la sfîrșitul anului să dea peste plan o producție de 3,5 milioane lei. La locul de decolare a elicopterului, înainte de plecare, adresîndu-se celor prezenți, secretarul general al partidului le-a transmis un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Socialiste România. „In scurta vizită pe care am făcut-o — a spus tovarășul Nicolae Ceaușescu — am văzut una din întreprinderile orașului. în cincinalul următor se vor mai construi multe alte întreprinderi industriale, ceea ce va duce la dezvoltarea vieții economice, și sociale, la ridicarea nivelului de viață al locuitorilor județului, îmi exprim convingerea că toți comuniștii, toți oamenii muncii vor depune eforturi sporite pentru a realiza planul pe acest an, că vor face totul pentru a înfăptui sarcinile ce le revin din programul elaborat de Congresul al X- lea al partidului nostru. Vă doresc noi succese, multă sănătate, viață fericită tuturor“. Cuvintele tovarășului Nicolae Ceaușescu sunt primite cu puternice ovații, cu urale. Se scandează „P.C.R.Ceaușescu". Vizita în județul Botoșani continuă. Elicopterul aterizează pe o pajiște de lângă comuna Bucecea. Sute de țărani cooperatori, intelectualitatea comunei, bucuroși de oaspeți, îi înconjoară cu dragoste pe conducătorii de partid și de stat, îi aclamă îndelung. Președintele cooperativei, Gheorghe Alexa, îi conduce pe oaspeți într-unul din sectoarele de bază, cel zootehnic. Discutînd cu factorii responsabili ai comunei, secretarul general al partidului le atrage atenția că terenul comunei nu este judicios gospodărit, noile construcții ocupînd suprafețe mult mai mari decît ar fi fost necesar și recomandă consiliului să dezbată cu răspundere această problemă de mare importanță, știut fiind că pămîntul este avuția întregului popor. înainte de a se despărți de locuitorii comunei Bucecia, secretarul general al partidului le-a spus : „Am vizitat ferma zootehnică a cooperativei dumneavoastră, am luat cunoștință de rezultatele bune, satisfăcătoare pe care le-ați obținut. Sper — de altfel și președintele cooperativei și șeful fermei au spis acest lucru — Că producțiile ijfttórti ț» fi mai mari. Două mii de litri de lapte, cu prevedeți, e bine ; dar trei mii e și mai bine. Cînd veți obține atit vor crește și mai mult veniturile dumneavoastră. Vă felicit pentru rezultatele obținute în creșterea producției, a averii obștești, a bunăstării. Vă doresc ca în acest an, ca și în anii viitori, să obțineți rezultate și mai bune in dezvoltarea, în înflorirea cooperativei dumneavoastră. Vă doresc multă sănătate și multă fericire“ (Aplauze puternice, urale, se scandează „Ceaușescu-P.C.R.!"). ...Suceava. Străvechea cetate de scaun a Moldovei îl primește astăzi pe secretarul general al partidului infățișîndu-se privirilor ca un modern, puternic, crescut falnic oraș pe temelia puternică a industrializării socialiste. La sosire, oaspeții sînt salutați de Emil Bobu, prim-secretar al Comitetului județean de partid. În tribune, mii și mii de oameni, aclamă îndelung, scandează numele secretarului general al partidului. Cu zîmbete și flori, bucovinenii spun un emoționant bun venit iubitului conducător al poporului român. Ca și la locul aterizării elicopterului, și în oraș primirea poartă pecetea dragostei și atașamentului față de partid, a încrederii depline în politica sa internă și externă. Se vizitează Fabrica de tricotaje „Zimbrul“ —o unitate modernă, înzestrată cu utilaje de înaltă tehnicitate, în ultimele zile, răspunzind chemării de a ne înzeci eforturile pentru a depăși greutățile pricinuite economiei naționale de calamități, muncitorii de aici au hotărît să lucreze cu o capacitate zilnică de 38.000 de bucăți în loc de 24.000. Secretarul general al partidului trecînd prin secțiile de bază ale fabricii, ia cunoștință de procesul de producție și recomandă să se urmărească în mod constant, cu și mai mare atenție decît pînă acum, reducerea consumului de metal, o mai judicioasă folosire a mașinilor. Totodată, arată tovarășul (Continuare In pag.-a IlI-a) Primirea entuziastă a tovarășului Nicolae Ceaușescu în municipiul Bacău. Producție suplimentară Sporindu-și continuu eforturile pentru realizarea angajamentelor suplimentare la produse de confecții, încălțăminte și marochinărie, colectivul cooperativei „Prestarea“ obține zi de zi noi succese. Astfel, pînă în prezent, la producția marfă planul a fost depășit cu peste 200 000 lei, iar la încasări cu aproximativ 340 000 lei. Concomitent cu activitatea productivă, o atenție deosebită s-a acordat și livrărilor destinate fondului pieții care, pe primele 5 luni se înscriu cu sporuri considerabile. Prefabricate peste prevederi Bilanțul activității desfășurate pe primele 5 luni din anul acesta, de către Secția de prefabricate din beton a I.I.I. Focșani, dovedește hărnicia acestui colectiv de muncă puternic angrenat în realizarea exemplară a sarcinilor și a angajamentelor luate în ultimul an al cincinalului. Aplicînd măsuri operative, de transport al balastului In urma inundațiilor provocate de revărsarea Siretului, această secție a reușit să-și Îndeplinească planul atit pe luna mai cit și pe cumulat, dînd peste sarcinile stabilite prefabricate în valoare de 450000 lei. Cu planul pe cinci luni îndeplinit de graficul de producție, sectorul timplărie din Panciu înscrie cu fiecare zi realizări demne de laudă. Asigurînd o aprovizionare tehnicomaterială corespunzătoare, acest sector a realizat prevederile planului aferent primelor 5 luni cu 4 zile mai devreme, dînd o producție în plus de cca 200 000 lei, ceea ce înseamnă peste 400 mp de uși și ferestre. își onorează contractele Executînd o producție în exclusivitate pentru export, secția de împletituri Suraia a întreprinderii de industrie locală Focșani a realizat înainte de termen planul primelor 5 luni din acest an, urmind ca la sfîrșitul perioadei amintite să se înscrie cu o depășire de 700 000 lei la producția marfă. Paralel cu aceasta, datorită unei bune ritmicități a livrărilor, au fost onorate la zi toate contractele încheiate cu partenerii străini. ATITUDINI • ATITUDINI • ATITUDINI • ATITUDINI • ATITUDINI CREDEM PINA LA CAPRICA VOM IZBÎNDI Mă gîndesc la ape, oamenii muncesc cu și mai multă rîvnă, despre eroism nu se vorbește decît în cifrele realizărilor, tone peste plan și pentru cei sinistrați, norme în plus și livrări înainte de termen, entuziasmul vîrstei pe care abia acum anii îl subliniază. O să urîm apele, îmi spun, cu îndărătnicie o să le observăm dîrele prelungi de mii și de undeva o să ni se pară mereu aceeași năpustire a lor către inimi, către cămine și copii. Vor fi fost vreodată apele acestea cu adevărat limpezi ca lacrima, vor fi crescut între malurile lor scoicile și peștii ? Nu înțeleg decît un murmur prelungit al lor, care vine din Mureș și din Siret, se îndreaptă spre Dunăre și acolo, galbenul se prăvale în straturi și grădini, casele nu mai sînt case și-i parcă numai o amintire a lor. Și totuși, o să le mai credem încă aburul de răcoare și lumină, argintul explodînd în miezul verii. Deși acum cîteva zile, trecînd peste celebrul pod al lui Saligny, peste traversele lui de fier ce mă înconjoară de fiecare dată cu trăinicie, furia lor neomenească, a acestor ape adică, mi-a murdărit sufletul și zborul păsării în văzduh a căpătat protuberanțe pe care în alb nu știu cînd am să le mai pot dezvălui, și atunci am înjurat în gura mare pentru toate nopțile cînd așteptam îngroziți suflul viiturii cine știe cărei ape. Am crezut o clipă în prăbușirea podului, era o astfel de răzvrătire a acelui întins de Dunăre pe care n-o mai cunoșteam și în imensitate se cerceta și se voia răul. Chira Chiralina murea în pagini glorioase de literatură, dar bocetul sau geamătul ei se prelingea prin cotloane și ochiuri cu toată durerea noastră românească. Ieri, am văzut o familie de sinistrați, una din multele familii smulse și dezrădăcinate de stihia apelor și a vremii de ploaie. Încă o dată mi-a fost dat să observ oamenii neacceptînd decizia urgiei, în durere tristețea rămîne numai o accepțiune a clipei. Fatalitatea este o umbră a acestor ape care acoperă satele, munca, griul și floarea ce abia se împlinește în strălucire și mireasmă. Satul Călieni este o deschidere de aripă printre porumburile și ierburile cu sunet de harfă. o bucurie de cîntec ce s-a frînt printre vocale repetate. Și apoi au venit bărcile, amfibiile. Nimeni nu mai înainta decît pentru a străpunge primejdia. Dar sublimul se întîmpla departe, aici trebuiau salvați oameni, apa își cucerea centimetrii de înălțime vertiginos și era o înălțime a dezastrului numai dincolo de posibilitățile de salvare. Cineva, din marginea cealaltă a satului, n-a voit să-și părăsească gospodăria. S-a urcat în pod. Scara încă mai plutea pe apă cînd a venit barca. Temător, s-a uitat întîi la barcă. Apoi, la casă. Apa, ce mai conta apa în ceasul acela definitiv poate, al unei erori ce nu și-ar putea-o recunoște ? Apoi, a alunecat în apă. A intrat așa, pînă la brîu , pînă la umeri, pînă la gură. A sorbit o înghițitură, și-a clătit gura cu lăcomie și a zvîrlit-o neomenesc, în văzduh. Printre dinții, strălucind o clipă, i-am deslușit numai înjurătura crîncenă. Așa ar fi acum satele din Transilvania. Cu pridvorul amețit de mir, cu meșteșugul și arta porților delirînd la fiecare creștere a cotelor Tlrnavei, Mureșului sau a altor pîraie. Și nimeni nu mai știe de ce nu mai cîntă buciumul pe acele splendide plaiuri de legendă. Poate acum ar fi trebuit să iubim mai cu seamă cireșii. Și să le urmărim transparența vegetației în frunze limitînd depărtările. Poate acum, printre grîuri visînd, ne-am fi mărturisit copilăria. Acum, ne rămîne de fapt o putere: să credem pînă la capăt că vom izbîndi, că ne vom reașeza. Măsura dreaptă a lucrurilor este profunzimea visărilor noastre. Și a certitudinii noastre de viață. Ion PANAIT xviunid dummid m oJidului cdiiumui DOVEZI ALE OMENIEI ȘI ÎNALTEI SOLIDARITĂȚI SOCIALISTE In contextul efortului general pe care poporul nostru îl depune pentru înlăturarea cît mai rapidă a sinistrelor urmări ale inundațiilor, se înscriu și donațiile de obiecte de îmbrăcăminte, încălțăminte, cazamament și uz casnic precum și alimente, pe care locuitorii municipiului nostru le depun de la 21 mai, la cele 6 centre de colectare de pe raza orașului. La centrul de colectare nr. 5 (strada Unirea Principatelor) se stătea la rînd. Oamenii „făceau coadă" la predarea lucrurilor, și fiecare predare de obiecte avea în ea simbol de act civic și nu caritabil. Pentru a patra oară, pensionarul Gheorghe Ranetti a venit să aducă diverse lucruri pentru a fi date „celor amărîți și năpăstuiți de valurile apei". Am discutat cu acest om, și ne-au impresionat gîndurile lui, gîndurile rațiunii. Și modestul pensionar a donat pînă acum o plapumă, un cearșaf, un taier, un costum bărbătesc, două flanele, o haină și multe alte obiecte. Nu facem aici pledoarie pentru cantitate de bunuri oferite din inimă. Dar ce poate fi mai omenesc decît gestul unei muncitoare, Anica Cuțitaru,de la C.E.I.L., care și-a donat și haina de pe ea și a plecat, în timpul acelei puternice ploi de sîmbată, acasă, numai în bluză? Sau „garderoba" de obiecte donate de Caliopia Dițu din strada Argeș nr. 25 ? ....Mai grele timpuri nu au fost de Nicolae DRULEA (Continuare în pag a Iu-al dată cu obiectele necesare sinistraților, mașinile poartă spre aceștia și căldura diiză a solidarității PROGNOZĂ HIDROLOGICĂ • Cîmpuri. Ieri, după-amiază, a plouat torențial timp de o jumătate de oră. Apa Șușiței a crescut astfel cu 14 cm. Nivelul acesteia rămîne, continuare, sub cota de intimndare: # Cozmești. Cota Siretului, în ziua de 27 mai, indica 300 cm. Pentru astăzi, nivelul apei, la acest punct, staționează. Lungoci. Aici, Siretul trece peste cota de inundare cu 125 cm. Se prevede ca azi, nivelul apei, față de ieri, să scadă cu 20 cm. 9 Celelalte ape din județ — Putna, Milcovul, Zăbala — nu înregistrează creșteri (cel puțin după datele pe care le avem cînd închidem ediția). Nivelul lor este sub cota de atenționare. Gestul de librar Totdeauna cărțile vor însemna uimire și bucurie, frumusețe și dincolo de revelațiile lor, taină și lumină Iață de ce prețuim gestul de librar al celor care își fac din obligația de serviciu o datorie de suflet întîi și de cultură. Căci, în ultimă instanță gestul de librar înseamnă gest de cultură. Acolo, printre rafturi și cărți, mîngîierea mîinii întîrzie ca o presimțire peste aur și oboseala „jCjilTJL nion se supune deliberat creației. Gestul de librar înseamnă o noblețe de ritm a inimii și nu ne este permis să ieșim, sau să devalorizăm noblețea. Scriem rindurile acestea cu armrăciune. Cu mîhnirea că mai sunt încă oameni care nu știu că apariția unei cărți într-un oraș ca Focșani, scrisă de un concetățean nu este un eveniment de fiecare zi. Iar apariția editorială în orașul de naștere sau locuință al scriitorului înseamnă de fapt o veritabilă explozie morală. Cartea scriitorului C. APOSTOL — „Amarul singe al strugurilor“ — a vestit un astfel de eveniment literar. Dar sărbătoarea de librărie a intimat, sau nici n-a existat. Ne-am fi așteptat la o vitrină, măcar la librăria centrală „Ion Creangă“, cu un portret al autorului. Ne-am fi așteptat ca librăria, dacă nu cei ce răspund de destinele culturale ale orașului, să fi organizat o întilnire a scriitorului cu cititorii. Dar, așteptatul gest de librărie și cultură în același timp, nu a avut loc. Ne gîndim că încă nu este tîrziu să mai credem in frumusețea efortului de librar. Pentru că, totdeauna cărțile vor însemna taină și bucurie. W. I. P.