Milcovul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 222-297)

1970-05-30 / nr. 271

J ANUL III - Nr. 271 SIMBATA 30 MAI 1970 4 pagini - 30 bani Umăr lângă umăr, refacem totul cum a fost! Au îndeplinit planul pe 5 luni „Am Îndeplinit planul pe cinci luni, cu cîteva zile îna­inte de termen". Știrea, emoțio­nantă intr-un context cînd na­tura nu ne-a ocrotit de­loc, are valoare de simbol. Simbolul muncii, al hărniciei ridicate de atîtea ori la rang de eroism. Știrea, furnizată de către unul din conducătorii Autobazei Focșani conține: „la tone kilo­metri convenționali, planul s-a realizat în proporție de 102,8 la sută, la tone kilometri — 100,9 la sută, s-au transportat în plus 20 000 tone, iar la că­lători kilometri cifra, indi­­cînd procentul obținut peste prevederi, întrece 12 la sută“. Așadar, s-au transportat su­plimentar 20 000 tone peste plan. Dar omul de la telefon ne-a spus: „E puțin. Dacă nu era vremea, drumurile... Așa, am făcut ce-am putut“. ...Balastiere închise, drumuri devastate, întreprinderi care și-au redus activitatea. Dar oa­menii au transformat noaptea în zi, au format cu toții un ba­raj al abnegației împotriva sti­hiei oarbe, cîți din ei n-ar fi riscat ? Și totul pentru ca munca să continue. Ce greutate conțin cifrele! De la Vidra, acolo unde ființează una din importantele unități de exploatare și industria­lizare a lemnului, am primit noi vești despre abnegația și entuzias­mul cei care muncesc forestierii. In luptă cu calamitățile care au a­­fectat serios drumurile de acces spre parchete, au scos din funcțiune instalații și utilaje, oa­menii au dat dovadă în­că o dată de mult spi­rit de inițiativă și cu­raj, au lucrat ore în­tregi peste program pentru a recupera ce­ea ce stihiile naturii le-a furat. Au fost cala­mitate 25 de parchete. Zile întregi în ele nu s-a lucrat. Până la a­­ceastă dată, în 20 par­chete, situația s-a nor­malizat. Cei aproape 70 000 mc masă lem­noasă, existentă în ele, cunoaște din nou pri­mul drum al modelării, iar din nou calea unită­ților de industrializare. Au fost deteriorați zeci­­ de kilometri dru­muri forestiere. La 29 mai de la Vidra ni se co­munica: s-au refăcut 18 kilometri de drum fo­restier pentru scos ma­terialul lemnos cu vi­tele și alți patru kilo­metri pentru tras cu au­totractoare. Concomi­tent, s-au pus în func­țiune șase funiculare. Ca o încununare a tot ce au făcut și fac în aceste zile forestierii de la U.E.I.L. Vidra. ia­tă rezultatele cu care se înscrie acest harnic colectiv de muncă: în perioada celor cinci luni, producția globală Înregistrează un spor de aproape 1 900 000 lei, iar producția marfă 457 000 lei. fizic, peste plan, s-au dat: 7 000 mc bușteni rușinoase, 2 000 mc bușteni de fag și 536 mc diverse specii. ...Și ce greutate au a­­ceste cifre! Munca fo­restierului, sudoarea frunții și a palmei sale, care în zilele cu puhoa­ie și vînt, sub singurul acoperiș — cerul — s-a îmbărbătat pe șine pen­tru to­i. D­rumul in zorii zilei... Este ora patru dimineața dar, pe Ulițele comunei Vîrteșcoiu se aude duduii de motoare. Șoferii Toma Bă­­din, Gheorghe Cotea, Cornel Ștefu, Vasile Rotaru și Cristea Viorea se în­dreaptă cu autocamioanele Intri spre satul Beciu, apoi spre Olteni, făcînd un ultim popas in centrul comunei Vîrteșcoiu. La fiecare dintre aceste puncte, cu toată ora matinală, așteaptă grupuri numeroase de cooperatori. Peste o jumătate de oră, cele cinci autocamioane pornesc pe un drum desfundat de revărsările de ape, ho­­tărîți să ajungă la tarlalele de la Cio­­magu. — Astăzi Iralilor — spune cu o ve­selie vastă Nicușor Donciu, șeful fer­mei numărul 2, secretar U.T.C. pe co­mună — nu ne mai lăsăm chiar de-ai fi să titrăm autocamioanele pe sus... Oamenii, intri zimbesc, apoi se în­cruntă. Își amintesc ce pățiseră ieri dimineață cînd făcuseră o încercare a­­semănătoare. După 18 km de drum in­fernal, o serie de gropi imense siliseră mașinile să ia drumul înapoi. Iar din­colo de ele, la 12 km, 150 de hectare semănate cu porumb așteptau mina izbăvitoare a oamenilor.­­ Acum, se venim noi de hac, se au­de vocea plină de năduf a Niculinei Coman. Le astupăm cu­ ai zice „pește“ Și fie că se încrîncenase prea tare cînd spuse aceste vorbe, fie că soare­­le ieșise victorios dintr-un nor, oame­­nii se deștină și zid în voie. Inginerul Mihai Danielescu, preșe­dintele unității, care conduce coloana, nu este însă de loc liniștit. Cercetase ieri atent jocul cu pricina și știa cât de mare este pericolul de înnămolire. De aceea, încă de aseară, împreună cu șefii de fermă Vasile Pătrașcu și Nicu d­ ­or Donciu, stabilise un plan precis de acțiune. Pe drumul desfundat de ploi, auto­camioanele se clatină, alunecă, dar merg înainte. Dacă ating viteza de 10 km pe oră. Și exact după 18 km se o­presc. Piloii mari de pămînt, pline de apă. Emil GONCIU (Continuare în pag. a Il-a) Febrilă activitate de reconstrucție CORESPONDENTE TELEFONICE DIN JUDEȚ Tot mai numeroase sunt veștile care ne parvin la redacție din localitățile județului, afectate de inundații. Re­tragerea apelor ca și timpul frumos din ultimele zile au perm­is trecerea pe o arie mai largă la înlăturarea urmă­rilor cauzați­ de revărsarea­ apelor. Peste tot, sunt refăcute arterele de circulație, reparate construcțiile, s-a trecut hotărît la normalizarea situa­ției. In acest context, de febrilă ac­tivitate de ■redresare­­ și refacere, re­centa Hotărîre a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România și a Consiliului Național al Frontului Unității Socia­liste, privind unele măsuri de ajuto­rare a populației și a cooperativelor agricole de producție care au avut de suferit din cauza calamităților na­turale din luna mai 1970, dă un im­puls, un caracter dinamic muncii în toate compartimentele ; este astfel o­­glindită, încă o dată, grija permanen­tă a partidului și statului nostru so­cialist față de popor, față de cei care au primit grele lovituri în această lună. De la MAICĂNEȘTI, ne-a comuni­cat telefonic — ieri dimineață — pri­marul comunei, Costache Dobre­ — Cele 25 de familii din Rîmn­iceni și Belciugele, care au avut de suferit de pe urma revărsării apei Rîmnicu­­lui vor beneficia, în continuare, de ajutorul nostru, al tuturor. Pentru construirea locuințelor le vom da lo­turi de teren, le vom asigura cu pri­oritate materialele necesare înălțării caselor, îi vom ajuta cu mijloace de transport. Cu acest­ prilej am mai fost infor­mați c ii în c­ele n«strr TWrttttlti, ce­tățenii au trecut operativ la îndepăr­tarea urmelor inundației. Cei cărora apa nu le-a ocolit gospodăria, au în­ceput cu ajutorul altor consăteni ai lor reparațiile, curățirea nămolului adus de apă (10—15 cm grosime). De ase­menea, peste cîteva zile, oamenii din Rîmniceni și-au propus să termine și ultimii 50—60 ml de dig­rupt de vi­itură. De la NĂNEȘTI, primarul Vasile Ciobanu, ne-a informat: — Primele acțiuni pe care le-am inițiat pe raza comunei noastre au vizat refacerea, în scurt timp, a tot ce a distrus apa. Astfel, tinerii din comună au curățat de mii 4 km de șosea națională, redînd-o circulației. Cetățenii care n-au avut de suferit de pe urma acestei calamități au re­ Al. CRIHANA (Continuare în pag. a II-a) Spectacol folcloric în folosul populației sinistrate Consiliul județean al sindicatelor Vrancea a pregătit cu concursul artiștilor amatori din municipiul Focșani spectacolul folcloric „Ca la noi pe plaj"”. An­samblul va susține spectacole pe scenele căminelor culturale din Popești, Soveja, Vidra, Budești, Valea Sării, Dumitrești, Țifești, Cîie­puri, Andreiașu și Mera, precum și la casele de cultură di­n Panciu și Adjud. Sumele de bani obținute din vînzarea biletelor vor fi depuse în contul 2­000, pentru ajutorarea populației din județele afectate de calamități. Răchita se arcuiește în noi forme vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județul Ialomița Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, împreună cu to­varășii Paul Niculescu-Mizil și Ilie Verdeț au făcut ieri o vizită de lucru în județul Ialomița. Secretarul general al partidului și ceilalți conducători de partid și de stat au vi­zitat lucrările ce se desfășoară în incinta îndiguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creștere, precum și în­treprinderi industriale, unități agricole de stat și coopera­tiste, au stabilit la fața locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru apărarea de inundații, pentru ridi­carea activității economice la nivelul și cerințele impuse acestui ultim an al cincinalului. Mii și mii de oameni au întîmpinat pe conducătorii de partid și de stat cu un pu­ternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-și dragostea, încrederea nețărmurită față de Partidul Co­munist Român, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toa­te forțele la recuperarea grabnică a daunelor pricinuite de calamități, pentru a îndeplini planul pe acest an, asi­­gurînd astfel o temelie trainică viitorului cincinal. încă de la primele ore, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți condu­cători de partid și de stat, se în­dreaptă spre meleagurile ialomiței. Sub ochiul de lumină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bi­ne : cîmpii întinse, învăluite în ver­dele crud al griului și porumbului. Pe măsură ce ne apropiem de pă­­mînturile ialomițene, apar ici-colo, pe cîmpurile pline de roci, ochiuri­ de apă, mai mari, tot mai mari, pină cînd cu­prind în viitoarea lor sate, șosele, li­vezi. Lunca,­ Brăilița, Piua Petrii — trei sate se succed aproape unite de ape­le Ialomiței, refuzate de prea plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în a­­ceastă zonă, pe un drumeag înălțat, unde apele nu au putut ajunge. Sin­tem­ în fața sediului fermei nr. 4 a întreprinderii agricole de stat Vlă­­deni o mare unitate de producție, ale cărei pămînturi se află în zona îndi­guită dintre Dunăre și Brațul Borcea, în întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat au sosit aici to­varășii Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului județean Ialomița al P.C.R., I. Manu, secretar general al Ministerului Agriculturii și Silvicul­turii, inginerul Valentin Georgescu, directorul 4.A.S. Secretarul general al partidului se interesează de măsurile care au fost luate pentru apărarea acestei incinte îndiguite, de­ situația actuală. ...Se pornește de­ îndată, la bordul u­­nei șalupe, la cercetarea stării digu­lui care împrejmuiește ogoarele în­treprinderii, ferindu-le de năvala ape­lor. Cu­ vezi cu ochii, de-a lungul malu­lui Borcei, mii și mii de saci de polie­tilenă plini cu nisip sau pămînt, sti­vuiți cu grijă, în unele locuri de­pășind înălțimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat, nu se mai vede, ape­le sunt demult la înălțimea sa. De cîteva zile, cota undelor Borcei este de 714 centimetri, cea mai înaltă cu­noscută pină acum. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100.000 hectare amenințate de ape în incinta îndiguită dintre fluviu și Borcea, cea mai periclitată. Se lu­crează la Gura Săltavei, la fel, la Ți­­pîrigelu, la Repejoru, oriunde digul se află, mai puțin sigur. La unul din aceste puncte, șalupa pe care se află tovarășul Nicolae Ceaușescu acostea­ză. Muncitori, ostași, femei și bărbați se opresc o clipă din lucru și salută cu toată dragostea, cu zîmbete vă­dind un puternic optimism, pe secre­tarul general al partidului, care se oprește la mulți dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbătare, elogiindu-le efortul, izvorît dintr-un profund pa­triotism, de a salva bogatele recolte pe care le vestesc aceste pămînturi pentru a căror renaștere s-au chel­tuit atîta trudă și bani, indică măsu­rile care trebuie luate în continuare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu îi feli­cită și le urează succes. Comandantul trupelor care ajută la înălțarea digului, generalul maior Gheorghe Briceag, prezintă secreta­rului general al partidului, un scurt raport în care subliniază voința de neclintit a ostașilor de a fi alături de întregul popor și în aceste momente de încordată luptă. Aparatul de zbor aterizează în zo­na industrială a Călărașilor. Mii de oameni ai muncii din oraș și din co­munele apropiate, aflînd de vizita se­cretarului general al partidului, au venit aici să-i întîmpine. Este o at­mosferă entuziastă..Primul secretar al Comitetului municipal Călărași al P.C.R., Ion Sinișteanu, rostește un cu­­vînt de bun sosit. Oaspeții sînt invitați să viziteze Combinatul de hîrtie și celuloză. Prin intermediul unei machete oaspeții sunt informați despre cele mai recente lu­crări de investiții ce se fac în uni­tățile combinatului, pentru­ ca din a­­nul viitor ei să atingă proiectată — 50.000 tone capacitatea celuloză, 66.000 tone hîrtie, 8.600 tone alte pro­duse. După vizitarea sectorului turnătorie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, remar­­cînd deficiențele existente aici, iidi­­că luarea neîntîrzîat­ă a unor măsuri energice pentru a se organiza mai bine procesul de producție, a se folosi mai judicios forța de muncă, a se gos­podări mai bine utilajele, materia pri­mă, parcul auto. După vizitarea Combinatului coloa­na mașinilor oficiale străbate princi­palele artere ale orașului îndreptîn­­du-se spre Fabrica de confecții. Pe întregul traseu conducătorii de partid și de stat sunt salutați cu multă căl­dură de populația orașului, care cu mic cu mare aclamă îndelung pentru Continuare în pag. a IV-a Citiți în pagina a Ill-a Misem­­­mum VOM INSAMNIJA DIN NOU, MAI BINE, MAI REPEDE DECIT IN PRIMA ZI A CAMPANIEI DE PRIMAVARA In ultimele zile din săptămâna tre­cută, cîmpurile cooperativei agricole din Bălești erau deosebit de frumoase. Culturile se dezvoltaseră bine, oame­nii cu mic cu mare erau prezenți la datorie pentru a distruge buruienile, pentru a îndepărta crusta formală care împiedică tinerele plante să crească. Alături de țăranii cooperatori, au ve­nit în ajutor pentru a grăbi întreține­rea culturilor elevi, cadre didactice, salariații din comună. Dar, peste toată această hărnicie a oamenilor s-au abătut ploaia și vîn­­tul de sîmbătă și duminică seara. Cu­ vezi cu ochii, o peliculă întinsă de apă, acoperea culturile. Astfel, mari suprafețe cultivate cu grîu, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, fu­raje și legume s-au compromis dato­rită­ ploii și vîntului care a su­flat cu o viteză de peste 75 km pe oră. Solariile, care adunau în ele soarele și căldura pentru a grăbi statornici­rea primăverii, de unde nu peste mult timp urma să se adune recolta de to­mate, sunt acum distruse. Nu numai folia de polietilenă, dar și scheletul a cedat. In fața acestei situații, coo­peratorii de aici, nu s-au dat bătuți. După ce membrii consiliului au stră­bătut cu pasul tarlalele, iar seara au ținut o ședință operativă, fiecare a ve­nit cu soluții, cu propuneri. — Totul îl vom relua din nou, cu un ritm mai sporit decit în prima zi a campaniei de primăvară. Timpul este destul de înaintat, iar de la noi, țara așteaptă recolte. Trebuie să biruim și acest impas prin care ne-a fost dat să trecem. Aceasta a fost concluzia tovarășului Ion Mocanu, inginerul șef al cooperativei. Și, a doua zi, marți, țăranii coo­peratori din Bălești erau mai de dimi­neață ca de obicei pe cîmp. Apa tre­buia îndepărtată cit mai repede po­sibil. Astfel, pe distanțe destul de mari, canalele de scurgere trasau cale libe­ră apei. Au început să sape și puțuri absorbante totul numai ca stratul de apă care a înecat culturile să nu mai zăbovească, să dea voie pămîntului să se usuce, să potă primi din nou să­­mînța generatoare de­pline. Nicolae POPOVICI (Continuare în pag. a II-a) REPORTAJ • REPORTAJ % REPORTAJ # REPORTAJ Sc­ grele ne face să uităm din cînd în noi tristețea apelor. Rămîn însă te­­oria dramaticului și documentele triș­tii. Apoi avalanșa de știri pe care ni oferă­ frresa, televiziunea, radioul... Apoi larma oamenilor care și-au cut reflexe hiperbolice... Apoi gundul este care ne încearcă in fiecare dm­­ineată, d­acă mai plouă cresc viitu­­le. Poate niciodată oamenii nu s-au tat noaptea la lună ca în aceste time două săptămini. Pentru că a­­tridla ei înseamnă „cerul e limpede“ că „apele vor cădea și ele în lim­­­ zîmi“. Se întîmplă în asemenea st­­ații emoții depline. O asemenea iap­­a emoțiilor este și corespondența atornicită între oamenii care se a­­lă în aceste zile. E o corespondentă ontană, de cele mai multe ori du­­ală, contemplativă, dramatică, dar ce se termină întotdeauna cu o vorbă , încurajare așternută lungă semnă­­tă. Numindu-le „Scrisorile esențiale“ e acestui eveniment tulburător, prin­t­re trec mulți oameni ai Nordului ,mănesc, onomastică atribuită după necunoscutele poeme ale poetului ■ii Gheorghe, să le răsfoim vocabu­lele împreună. Ele au fost întîlni­te la Centrul de ajutorare a populației sinistrate, constituit, ca în toate loca­litățile patriei, și în­ orașul Odobești. Așadar, acestea sunt o parte din SCRISORILE ESENȚIALE „Odobești, 25 mai 1970. Dragi sinis­trați, mă adresez în felul acesta, ne­cunoscind cui va reveni acest mic pachet pe care-l dau din toată inima mea, vouă, celor căzuți pradă furioa­selor și neiertătoarelor ape. Sunt și su­făr alături de voi, pentru nenoroci­rea ce­lrei abătut asupra voastră. Ați înfruntatlhia apelor, ați pierdut gos­podăria, bunuri ale voastre și chiar vieți omenești. Nu fț­i triști, nu plin­­geți, ci sperați­ în ziua de inline. Prin grija partidului, a conducătorului nos­tru iubit, tovarășul Nicolae­­ Ceaușescu, totul se va reface ! Veți avea ia­răși casele voastre și veți i­ iarăși fericiți". Scrisoarea, pe finalul căreia se așterne o semnătură indescifrabilă, poartă pecetea sentimentului general care stăpînește în aceste zile conștiin­ța întregii noastre națiuni. Intr-unul din pachete, aparținînd elevului Lu­cian Apostol [UNK] din clasa a VllI-a a Li­ceului de cultură generală Odobești se află următoarele Titl­­uri: „Din lu­crurile mele am renunțat la o parte di­n ele, le-am predat comisiei pentru colectare, cu rugămintea de a ajunge acolo la voi, preferind să fie lamina­te unei familii ce are un copil de vîrsta mea, care nu are momentan ce purta. Transmit tuturor sinistraților compasiunea mea și vă doresc multă sănătate“. Sinceritatea răzbate și din cuvinte­le elevei Angela Mitache: doresc wm din toată inima să porți aceste rochi­țe cu aceeași dragoste cu care le-am purtat eu“. Elisabeta Terței, salariată la Spita­lul unificat Odobești așterne poate una dintre cele mai patetice zije: „Dragi tovarăși, nu vă cunoaștem și nu ne cunoașteți, d­ar simțim cu toții aceeași profundă îndurerare pentru tot ce a­i suferit. Sîntem siguri că vom învinge. Pe pămîntul patriei noastre au trecut secole de-a rîndul războaie, foamete, dar poporul român a învins. Acum cînd sîntem sub grija Partidului Co­munist nu ne mai este frică!" SCRISORILE FARÄ PLIC sînt nenumărate, ele însoțind miile de pachete care se îndreaptă spre popu­lația sinistrată. Am ales acestea de fa­ță, bineînțeles și datorită unui coefici­ent al întîmplării. De altfel, aceste e­­pistole cu „adresă” generală fac parte din dramatismul psihologic al eveni­mentului, ele fiind documente vii prin chiar însăși existența lor. Aceste scri­sori — scrisorile esențiale — trebuie să le ținem minte ca pe un act al soli­darității frățești, care au izvorît în­­tr-o împrejurare de mare încercare. Să ținem minte, deci scrisorile fără plic ale Lunii mai din anul 1970. Ele se numesc: „inundație", „sinistrați“, „fiii hotărîți ,și luptați cu valurile“, „sîntem alături de voi”, „trebuie să Învingem“... Florin MUSCAIU S CRISORILE ESENȚIALE La contul 2000 Valoarea depunerilor urcă vertiginos In seara zilei de 28 mai, cifra depunerilor pe în­treg județul, în contul 2­000, se ridica la 372 726 lei. Miile de oameni ai muncii de pe plaiurile vrîncene, dorind să con­tribuie la refacerea cămi­nelor concetățenilor din județele grav afectate de calamități, se prezintă in fața ghișeelor C.E.C. pen­tru a depune importante sume de bani în acest cont al OMENIEI, al SO­LIDARITĂȚII UMANE Până acum, locuitorii municipiului Focșani au depus suma de 128 000 lei. De asemenea, cetățenii localităților rurale contri­buie la într-ajutorarea populației sinistrate. Lo­cuitorii din Năruja au de­pus 20 000, cei din Reghin, 18 000, iar Ia Dumitrești s-au înscris în cont — 17 000 tei. .. . nici TÜUTT­Am în față o scrisoare din Cîrligele. O scrisoare, pe care ieri a adus-o poștașul. Citez: „...Noi membrii grupei sindicale a circumscripției sanitare Cîr­ligele, am hotărît să ne manifestăm solidaritatea, u­­nitatea de într-ajutorare, cu fra­ții noștri rămași, fără case și alte bunuri materiale, donîn­­du-le în cursul lunii mai o zi din salariu, iar în restul peri­oadei pînă la finele anului, la­ Un gest, o rază de bucurie... lariul pe o lună... Echivalentul zilei este de 396 lei, iar cumu­lul cu salariul donat, se ridică la 9 008 lei. Rugăm ca modes­ta noastră contribuție să fie re­ținută din contul Spitalului Cotești..." 9 oameni, aflați departe de lo­cul dezastrului au înțeles ast­fel să-și manifeste omenia, față de semenii lor. Despre numele lor, scrisoarea nu pomenește nici un cuvînt. Ei, toți, doresc a­­nonimatul. Modestul lor gest u­­manitar vrea să fie o rază de­­ bucurie pentru alții... AI. C.

Next