Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)

1970-07-01 / nr. 298

[iMILCOVUL pag. 2a , * Inflorescență albă „Dansind Sirtaki“ Sirtaki-ul s-a născut din mare, din soare și din inimile calde și spiritul îndrăgostit de frumos al elenilor. Vi­brant și cald ca însuși sufletul greci­lor, sirtaki-ul a vrăjit cu ritmul lui întreg universul. Cînd spui samba — spui America latină, dar cînd spui sirtaki — spui Grecia ! Numai grecul știe cum să-și mlădie trupul, să calce pămîntul cu toată forța, să cheme muzica a-i urma gesturile parcă, din ce în ce mai repede, din ce în ce mai FILMUL SAPTAMINII tulburător ! Iar sultul privitorului se curmă, ritmul sirtaki-ului îi pătrunde ființa, dar numai grecul Ie poate sim­ți cu adevărat. Ori poate nu grecul a născut sirtaki-ul, ci el s-a născut din sirtaki ! Regizorul George Scalenakis știa asta. Și atunci și-a ales drept cadru pentru filmul său portul albit de razele soarelui, doi tineri superbi — pe Aliki Vuyukiaki și Dimitri Papami­chael —­ un scenariu adecvat, melo­dii cuceritoare și a realizat un exce­lent film muzical. Fără a face din el unul comercial, George Scalenakis nu a speculat nici peisajul elen, nici pitorescul dansului, n-a făcut din film o punte de lansare pentru „tinere ta­lente" de el „descoperite“. Din contra. Filmul său reunește pe generic nume din cele mai reputate in lumea artis­tică greacă. Frumoasa Marina — de o frumusețe asemenea celei mitolo­gice a Elenei — e interpretată de Aliki Vuyukiaki, una din marile ve­dete ale teatrului și filmului grec. Grigori e interpretat de Dimitri Papa­­michael, de al cărui farmec ne amin­tim din „Lustragiul", iar muzica este semnată de celebrul compozitor Sta­­vros Xarchaos Momentele Ulmului sunt țesute pe canavaua unei intrigi erotice. Cei doi tineri devin pe rând geloși de succe­sele celuilalt. Veselul zugrav Grigori este descoperit de un impresar și pă­răsește bidineaua pentru contractul de cîntăreț intr-an local de noapte. Proaspăt căsătorit, este însoțit pretu­tindeni de so­ra sa. Succesul lui Gri­gori, admiratoarele sale, o determină pe Marina să iasă într-o seară din coiful său de așteptare și să se avinte într-un tulburător dans sirtaki. Pri­mește pe loc contract și e rîndul so­țului să devină gelos pe succesele soției. Dar lucrurile se împacă o dată cu venirea unui moștenitor. Subiectul e simplu, chiar banal. Și lesne s-ar fi putut cădea într-o melo­dramatică rezolvare. Dar regizorul ur­mărește subiectul numai ca pretext. In film, eroul prin­cipal este sirtaki-ul. Pentru el se fac și se desfac toate. El dezbină și apropie, și tot el dă măsura adevăratelor trăiri. „Dansînd sirtaki“ este un film tul­burător pentru că tulburător e însuși dansul, e însuși ritmul sirtaki­l Jeana GHEORGHIU TRATAMENTUL BALNEAR AL AFECȚIUNILOR REUMATISMALE Factorii terapeutici utilizați în tra­tamentul reumatismului sunt: apele termale tip Victoria; apele sărate con­centrate— Sovata, Ocna-Sibiului, Au­rora; apele sărate iodurate — Govora Bazna ; apele sulfuroase sărate — Căli­m­­ănești,­­govora, apele sulfuroase ,ter­male* —' Herculane,' nămolurile Dar, experiența de toate zilele și stu­diul științific ne învață că unui reu­matic îi priește mai mult o stațiune altuia altă stațiune. "Un element important este indivi­dualizarea trimiterii la cură, condițio­nată atît de boală cit și de bolnav Starea de reactivitate este strîns le­gata de starea trofică, metabolică, hormonală și de starea sistemului neurovegetativ, acești factori variind după sex, vârstă și constituție. Precizarea diagnosticului etilogic are o mare importanță în ceea ce pri­vește indicațiile de tratament balnear. Astfel, stările postalergice după reumatismul poliarticular acut (Bovi­­lland — Sokolski) beneficiază mai mult de apele cloro-sodice — de con­centrație slabă, combinate cu helio­­terapie, în opoziție cu reumatismul degenerativ și reumatismul cronic in­­fecțios secundar, care profită mai mult de o cură excitantă cu ape io­durate sărate (covoral, sulfuroase ter­male (Herculane), sărate concentrate sau cu nămoluri. De asemenea, sunt forme de reumatism care au indicații de cură specială. De exemplu, reuma­tismul Bovilland-Sokolski, forma car­diacă, se tratează mai ales cu ape carbo-gazoase (Buziaș), forma articu­lară cu ape cloro-sodice sulfuroase cu o mineralizare slabă (Călimănești). Stadiile de boală se tratează deose­bit, după reactivitatea și evoluția bo­lii. De exemplu , în stadiile cronice, toroide și areactive ale unui reuma­tism infecțios se indică factorii bal­neari și climatici excitanți (Aurora, Techirghiol), băi sărate concentrate (Ocna­ Sibiului, Sovata) sau sulfuroa­se termale (Herculane). Pentru convalescenți și debilități se indică stațiunile slab mineralizate și cu efect tonifiant, cum sunt apele sărate iodurate de la Bazna sau a­­pele sărate diluate de la Ocna-Sibiu­lui. Starea de oboseală comportă, de asemenea, indicații speciale. Bolnavii obosiți nu suportă băile sărate con­centrate sau băile sulfuroase termale (care dau insomnii, slăbirea forțelor etc.), ci băile de la Victoria sau băile sărate de la Ocna-Sibiului sau Sovata, dacă se diluiază. Bolnavilor cu o stare generală bună li se pot prescrie băi excitante , sărate concentrate, terma­le sulfuroase (Herculane) și de nămol. Medicul vă sfătuiește Reumaticii cu hipertiroidie vor fi tratați în regiunile de altitudine sau dealuri (Borsec, Tușnad, Vatra Dor­­nei) la. o, c,g;văi,de,refacere. Reumatis­mul cu insuficiență tiroidiană se tra­tează la Techirghiol, Amara, Covora. Momentul potrivit pentru trimite­rea unui bolnav la cură balneară va­riază cu formă­­ afecțiunii reumatis­male. In reumatismul Bovilland-Sokolski, bolnavii nu se trimit la cură decit după 8 luni de la ultimul puseu. In reumatismul secundar, după 6 luni de la ultimul puseu sau de la asana­rea focarului de infecție. In avroze, după terminarea puseului dureros, in reumatismul Poncet, după un an de la ultimul puseu și după ce sîntem si­guri că focarul pulmonar este stins. Un alt factor de care trebuie să se țină cont este anotimpul — în sezo­nul de iarnă, se vor trimite la băi reu­matice, car­apteri punning, fără proi­use, inflamatoare mari; în sezonul cald se vor trimite bolnavi cu afecțiuni infla­matoare mai accentuate. Sunt contraindicate a se trimite­ la­ tratamentul balnear artritele și poliar­­tritele acute, poliatritele evolutive și ponsilită ankilopoetică cu viteză de sedimentare, reumaticii ireversibili, cei cu anchiloze, cei cu leziuni gra­ve articulare, cu alterări ale stării generale și cașecticii. Dr. Victor POTOP, medic specialist Bucuria laurilor (Urmare din pag. 1)­ria legendei, istoria. Printre multe eve­nimente, care între timp au devenit izvor de baladă, se numără și nara­rea obiceiului de obște, sfatul bătrî­­nilor. Rememorind, undeva, această idee, renumitul dans bătrînesc, în care s-au întîlnit vîrstele artiștilor amatori de la 60 de ani în sus, a impresionat. Trăiește la Năruja o privighetoare. Ea se numește Lina Petrescu. Are o undă duioasă în voce, de parcă se clatină toate păsările lumii cînd în­cepe „a zice“. Vocea foarte perso­nală, calitățile ei ionice, gesturile in­terpretative, venite dintr-o vocație de autentic rapsod popular, au amplificat succesul de care s-au bucurat artiștii amatori ai Nărujei în fața spectato­rilor și specialiștilor de la Festivalul cîntecului, dansului și portului popu­lar de pe meleagurile Covasnei. La aceasta s-a adăugat, fără îndoială, foș­netul de ape și brazi care s-a ridicat din fluierele vrîncenești. Apoi taraful, apoi obiceiurile, apoi costumele, apoi... Am trăit lingă acest splendid an­samblu folcloric al căminului cultural din Năruja bucuria laurilor. Din cele două plachete oferite de către organi­zatori, una a revenit artiștilor noștri. „Ne mîndrim — spunea tovarășul Rapa, primarul comunei, un inițiator și organizator al vocației artistice co­lective de la Năruja — că ansamblul nostru folcloric se bucură din ce în ce mai mult de aprecieri. Anul acesta se împlinesc 50 de ani de viață artis­tică de amatori în comuna noastră. Laurii acestui Festival sînt într-un fei simbolici, așadar, pentru noi". Bineînțeles, că un merit esențial in consolidarea acestor formații revine „în mare măsură și Comitetului jude­țean pentru cultură și artă, care s-a preocupat îndeaproape de perfecțio­narea potențialului artistic existent. ■ Așadar, acești lauri ai n&ritfmilor a­­parțin, deopotrivă, artiștilor-dt și ce­lor care le-au „dirijat“ vocațiile. Ei aparțin, de fapt, tuturor vrîncenilor. Gestul artiștilor din ansamblul folclo­ric al căminului cultural din Năruja este o pildă, un îndemn, o certitudine pentru întreaga mișcare artistică de amatori din județul nostru. (Urmare din pag. 1) principală la frontul construit al pie­­ții. Construcția în­ sine este formată dintr-un parter întins, peste care se va înălța un corp înalt cu 9 nivele. Parterul va cuprinde spațiul de re­cepție și salonul de așteptare, agen­ția județeană O.N.T., un restaurant cu 100 locuri, un bar de zi și un res­taurant tip autoservire. Tot la parter se vor afla diverse spații anexe, iar la subsol va ființa o modernă spălă­torie mecanică. Compartimentarea ho­telului este concepută din camere și apartamente cu 1,2 și mai multe lo­curi, capacitatea de găzduire fiind de peste 220 locuri. — Va rivaliza acest hotel în prestanță și frumusețe cu hote­lul „Unirea" din Iași ? — întrebarea mi se pare destul de dificilă prin faptul că, fiecare arhi­tect trebuie să creadă că edificiul conceput de el este cel mai... In spi­ritul acestei idei, vă răspund afirma­tiv , hotelul va fi printre cele mai frumoase construcții de acest gen din țară... PIAȚA UNIRII — Ce va cuprinde Piața Uni­rii, ca spațiu încadrat de ele­mente funcționale ?­­\— Actualul spațiu al pieții va fi „tratat“ sub forma unui dalaj decora­­tiv­\completat cu elemente decorative și doi^> fîntînă arteziană care, alături de vitorul monument al Unirii, am­plasat lingă vechea bornă de hotar, vor întregi aspectul plastico-arhitectu­­ral al centrului orașului. Spațiile verzi existente v­or fi în mare măsură păs­trate, ele urmind a fi sistematizate și completate cu o vegetație decora­tivă, cu elemente de artă și diferite dotări de interes civic. Piața Unirii va satisface toate cerințele legate de circulația pietonală, parcaj, promena­dă și... delectare a ochiului. — Construcția de blocuri pentru populație prin ce va fi concretizată ? — Conform Indicaților date de se­cretariatul Comitetului județean P.C.R., s-a conturat ideea ca, pe latura de vest a pieții să se ridice un bloc de locuințe proprietate personală cu 6 nivele cuprinzînd 150 apartamente cu 3 și 4 camere. Se vor înălța în prima etapă și blo­curi de tipul parter plus patru etaje, care vor însuma aproximativ 300 a­­partamente. Aceste blocuri vor avea, la parter, localuri necesare deservirii complexe a populației din zona cen­trală a orașului. — Demolările scot la iveală multe hrube. Sunt acestea un impediment pentru amplasa­ment ? — Accidentele de teren amintite de dv. au fost depistate și materializate în planurile noastre. Pentru a se evi­ta cheltuieli suplimentare, în scopul anihilării efectelor hrubelor, s-a pre­văzut pentru hotel, de exemplu, un subsol general foarte solid. Amplasarea hotelului se suprapune­ și peste vechea albie a Motcovului, fapt ce ne-a obligat să recurgem la o soluție de fundare pe piloți de be­ton armat înalți de 12 m, pe care jogonii încastra într-un start de pietriș­ la o adîncime de 16 m. —• „Bătrînul" Ateneu cum va face „față" supleței clădirilor din jur ? — Integrarea Ateneului în acest ansamblu arhitectonic, se va face prin îmbrăcarea fațadei acestuia într-o structură din beton și sticlă ce va a­­minti de arhitectura tradițională. 9 La Fabrica de confecții Focșani, pri­vit sub aspectul numeric, lucrează peste 3 000 de tineri, cifră din care 80 la sută este reprezentată de sexul fe­minin. Avînd în vedere că din cei peste 2 500 membri înscriși în asociația spor­tivă „Confecția", doar 130 practică e­­fectiv sportul, ne-am propus să facem o analiză pentru a vedea cum s-a reușit „performanța“ de a atrage în activitatea sportivă competițională și de masă, doar cinci la sută din cei ce vor să practice sportul în diferite ramuri, existente doar formal în a­­ceastă întreprindere, în lipsa președintelui pe asociație, inginerul Aurel Cioc, adjunctul aces­tuia, secretarul Petre Mureșan, care coordonează mișcarea sportivă de la F. C. Focșani, ne informează că s-au format șase secții sportive: handbal, volei, tenis de masă, șah, atletism și turism, secții în care participarea cea mai mare o au bărbații, echipele fe­minine existînd mai mult cu numele. Mai mult decit atît, din cei 130 de tineri componenți ai secțiilor sus menționate, circa 25 la sută nu sunt salariați ai F. C. Focșani. Edificatoare în această direcție este, dacă am privi numai componența e­­chipelor masculine și feminine de handbal, unde, salariați ai întreprin­derii respective sunt doar doi bărbați și patru femei din totalul celor 30 de membri înscriși la această ramură sportivă. Să vedem, în continuare, ce în­seamnă pentru F. C. Focșani activita­tea competițională și de masă în pe­rioada 1 ianuarie 1970—15 iunie 1970. Cu toată bunăvoința am căutat să reconstituim, din dialogurile purtate cu­, și din clasamentele existente, ma­nifestările sportive interne ce au avut loc în această perioadă, dar rezultatul nu a fost cel dorit de noi. De la începutul anului, cu toate că programul competițional prevedea o bogată activitate sportivă internă, s-au ținut efectiv doar trei campiona­te pe asociație... la tenis de masă și șah. Aceasta reprezintă șase la sută din ceea ce se putea realiza și din ceea ce cuprinde acest fictiv program competițional. Tovarăși din biroul consiliului pe asociație, ce ne puteți relata despre activitatea desfășurată în celelalte secții componente ale asociației pe care o conduceți ? Poate ne veți răs­punde că ați participat cu echipele de volei și handbal, masculin și femi­nin la „Cupa Unirii“ , „Cupa 16 Fe­bruarie" și „Cupa 8 Martie", faza pe municipiu și județ. Din păcate vă dăm aceeași replică. Echipele de handbal existente sunt doar patronate de F. C. Focșani, pentru că majoritatea componenților sunt foști salariați ai acestei întreprinderi, iar la volei feminin, în ultima competiție pe municipiu v-a fi prezentat cu o e­­chipă improvizată, care ar fi putut face față cu succes oricărui gen de manifestare sportivă, inclusiv unui meci­ de rugby. Am remarcat cu a­­ceastă ocazie doar echipamentul nou­­nouț. Competiția de masă „Crosul tinere­tului“, care trebuia să antreneze, ma­joritatea tinerilor din asociația spor­tivă „Confecția", deși planificată cu majuscule în programul competițio­nal, nu a avut loc din cauza slabei mobilizări efectuată de cei care au o­­bligații în această direcție: organiza­ția U.T.C., grupa sindicală și biroul consiliului pe asociație. — Nu am avut terenuri — caută să explice instructorul sportiv Petre Mu­reșan — pe care să desfășurăm antre­namentele și competițiile interne de masă la volei și handbal, pentru că pe fosta bază sportivă se construiește viitoarea popicărie a asociației noas­tre. Scuză neplauzibilă, pentru că — după cum sîntem informați de condu­cerea C.J.E.F.S.-ului — s-au aprobat în acest­ sens asociației sportive „Con­fecția", următoarele baze sportive: „Voința", „Grupul școlar agricol“, „Școala generală nr. 10“ și „Liceul Al. I. Cuza". Deci, nu de tineri și tinere care nu vor să facă sport duce lipsă întreprin­derea, ci de crearea unor condiții op­time care să permită desfășurarea ac­tivității sportive într-un ritm conti­nuu. Mingea de handbal și volei, șta­cheta și groapa de nisip, pista de a­­tletism nefiind prezente, bineînțeles că nu sunt prezenți nici amatorii acestor discipline. Ce se va întîmpla la iarnă? Citi tineri vor face sport, dacă acum în plină vară, pe terenurile existente sunt prezenți doar cinci la sută din cei dor­nici să se anunte în întreceri sportive? Echipamentul sportiv aflat din abun­dență în magazia asociației, care se „uzează“ mai mult prin nefolosire, considerăm că ar fi mult mai nimerit să fie purtat de nenumărați tineri dor­nici sa activeze în diferitele discipli­ne. Doar așa își va putea găsi utili­tatea această masivă bază materială în care s-au mobilizat fonduri impor­tante. Ce părere aveți, tovarăși din con­ducerea asociației sportive „Confec­ția", de această „propunere" ? Sîntem convinși că aceste cîteva întrebări pe care le lansăm cu această ocazie și le vor pune toți cei vizați, pentru că numai astfel se poate re­dresa situația existentă în asociația sportivă „Confecția", care poate să de­vină — avînd create toate condițiile — un nume de prestigiu în activitatea competițională vrînceană. Gheorghe POMPILIU Cere este activitatea sportivă a tinerilor de la F.C. Focșani? REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: Focșani, strada Mihail Kogălniceanu nr. 7, telefoane 15 79; 30 35; 21 74; 20 98 cinema MIERCURI 1 IULIE Cinema „UNIREA“ Focșani — „Dan­sînd Sirtaki". Cinema „FLACĂRA” Focșani — „Adio Texas". Cinema „POPULAR" Adjud — “Căsă­torie prin mica publicitate". Cinema „LUMINA" Mărășești — „Prieteni fără grai“. Cinema „POPULAR" Panciu — „Tai­na leului". Cinema „VICTORIA" Odobești — „Stelele din Eger" (I-H). N.R. Ziarul nu-și asumă răspunderea față de eventualele schimbări în pro­gramarea filmelor. Miercuri 1­ iulie 1970 PENTRU VIITOAREA FABRICA DE CĂRĂMIZI DIN IN­­­MULTI > Va avea loc în ziua de 3 iulie a.c. la liceul din Odobești CONCURSUL DE ADMITERE pentru ucenicie In locul de muncă • 20 locuri în meseria de lăcătuș industria materialelor de construcții • 4 locuri în meseria de electrician construcții și instalații industriale cu școlarizare la școala profesională Roman • 16 locuri în meseria de ceramist, ceramică brută cu șco­­larizarea la școala profesională Jimbolia 9­4 locuri în meseria de laborant cu școlarizare la școala profesională Iași Cererile de înscri­ere se vor depune la liceul de cultură generală din Odobești Informații se pot cere de la școala profesională Scăeni, organizatoarea concursului, telefon nr. 11832 — 11833 — 11834 11835 Ploiești CONCURSUL EXCEPȚIONAL PRONOEXPRES DIN 5 IULIE 1970 ATRIBUIE­ UN NUMĂR NELIMITAT: • AUTOTURISME „FIAt 1800" ȘI „DaciA 1300" • EXCURSIE LA PARIS—VALEA LOIREI ȘI CROAZIERĂ PE DUNĂRE PE RUTA BELGRAD­­BR­ATISL­AV­A-BUD­APEST­A. • PREMII IN NUMERAR DE VALOARE VARIA­------BILĂ. ---------­• PREMII FIXE IN BANI. " ‘AmĂnunte la agențiile LOTO—­PRONOSPORT PIU!© y­enir.1 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN VRANCEA aduce la cunoștința celor interesați i incepînd cu anul școlar 1970/1971, in municipiul Focșani vor lua ființă . 1, — Școala profesională de construcții-montaj, c­u spe­cialitățile i — ZIDAR CONSTRUCȚII — DULGHER — INSTALATOR DE ÎNCĂLZIRI CENTRALE — INSTALATOR DE INSTALAȚII TEHNICO-SANITARE ȘI DE GAZE — ZUGRA­V-VOPSITOR înscrierea candidaților se face la secretariatul școlii din strada Ștefan cel Mare nr. 12 (unde în prezent funcționează Școala generală nr. 4), pînă la 5 iulie a. c. Data concursului 1­7—14 iulie Probele de examen­e — limba română — scris și oral — matematica — scris și oral Informații suplimentare se pot lua de la secretariatul Școlii generale nr. 4 Focșani și de la școlile generale din co­­mună. 2. — Una clasă de liceu cu program de EDUCAȚIE FI­ZICĂ la Liceul „Al. I. Cuza“ din Focșani. Concursul de admitere se desfășoară în aceleași condiții ca și pentru liceele de cultură generală. Informații suplimentare se vor lua de la secretariatul Li­ceului „Al. I. Cuza“ Focșani. tv MIERCURI 1 IULIE PROGRAMUL I 18.00 Deschiderea emisiunii. 18.05 Universal șotron... 18.30 Cabinetul economic TV. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Muzică populară. 20.15 Tele­cinemateca. „Eva”, cu Henry Fonda și Barbara Stanwick. 21.40 Ora editorului. 22.10 Gala marilor interpreți români. 22.35 Imagini din Canada. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. JOI 2 IULIE PROGRAMUL I 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. Din viața cul­­tural-artistică a orașului Cluj. 18.00 Actualitatea în economie. 18.20 Mult e dulce și frumoasă. 18.40 Cadran internațional. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film serial. „Trei prieteni.“ Otravă la bursa neagră. 21.05 Din carnetul cu amintiri al... „Cerbului de aur“. 22.00 Viața literară. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii programu­lui I, radio MIERCURI­I IULIE Programul I 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 9.30 Viața cărților. 10.10 Curs de limba germană. Ciclul III, secția a 21-a. 10.30 Vreau să știu — emisiune de ști­ință și tehnică pentru școlari. 11.05 Cintece de Aurel Manolache. 11.20 Pentru prietenii muzicii corale. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.05 Știință, tehnică, fantezie. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Cintecele mării. 13.45 Prelucrări de folclor. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Publicitate­ radio. 14.50 Cîntă Florica Duma și Constantin Sofian 15.00 Serial radiofonic pentru tinerii ascultători. 15.30 Compozitorul săptămânii — Ben­jamin Britten. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Din înregistrările taragotistului Luță Ioviță. 16.30 Consultație juridică. 16.40 Selecțiuni din operetele lui Rod­gers. 17.05 Antena tineretului. Vara .70. 17.55 Transmisiuni sportive. 20.05 Tableta de seară de Constantin Ciopraga. 20.10 — „365 de cintece”. 20.20 Argheziană. „Duduia“. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Istoria ideilor. 21.20 Cîntă Luminița Dobrescu. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Don Backy. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dumnea­voastră. 23.00 Concert de muzică ușoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. MEMENTO 9 MEMENTO • MEMENTO ` MEMENTO ` MEMENTO f>l­y<50îM Școala profesională îmbunătățiri funciare BRĂILA face înscrieri pentru Școala profesională mecanici utilaje de construcții și terasamente CU DURATA DE 2 ANI Se primesc absolvenți ai școlilor generale In vîrstă de ptnă la 18 ani împliniți la 31 decembrie 1970, indiferent de localitatea unde au domiciliul. Concursul de admitere începe pe data de 6 iulie 1970, înscrierile se fac la sediul școlii din cartierul 1 Mai, strada Dorului nr. 55 — Brăila, telefon 15732. TIPARULI întreprinderea Poligrafică Bacău

Next