Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)
1970-09-17 / nr. 364
MILCOVUL pag. 2I Părinții nu răspund? Matei Ștefanache, din comuna Tătăranu, în virstă de 15 ani, în lipsa unor preocupări adecvate vîrstei, scăpînd de sub supravegherea părinților, și-a făcut un obicei în a fura. De curînd a fost surprins după ce subtilizase o sumă de bani de la căminul cultural din Măicănești, unde pătrunsese prin escaladare. Banii furați îi cheltuia pe țigări și alcool. Acum urmează să răspundă pentru faptele săvîrșite. Dar părinții ? Ei nu răspund în fața nimănui? Nici măcar în fața propriei lor conștiințe ? Clientul justiției Gheorghe Curleancă, responsabil la atelierul de croitorie din comuna Jariștea, era mare amator de ciupeală. Lua cît putea, proporționali!! cu veniturile celui care se prezenta la el. Mai lua și din banii unității. Cum proceda ? Simplu, încasa de la diverși cetățeni sume sub formă de avans, urmînd ca la terminarea lucrărilor să încaseze și restul, pentru care nu elibera cistanță, ceea ce dădea posibilitatea să și-l însușească. Așijderea proceda și cu banii ce reprezentau contravaloarea materialelor cooperativei. Pus pe căpătuială cum s-a dovedit a fi, poate că ar fi păgubit mulți alți clienți. Numai că între timp a ajuns și el... client. Al justiției, care i-a oferit gratuit casă și masă pe timp de șase luni. Cu oiștea in gard! Gestionarul de la chioșcul alimentar din incinta gării din Mărășești se numea Vasile Irimia. Descurcăreț om! Adică așa se lăuda el, că în realitate nu se știe ce-i va rezerva... instanța. Și asta numai pentru că ajunsese în ultima vreme să confunde valorile de gestiune cu cele din propriile-i buzunare. Acorda și credite. Pînă cînd lipsa a ajuns la 8 138 lei. Acum, i se dresează actele necesare trimiterii în judecată pentru delapidare. Cu alte cuvinte, Irimia de la Mărășești a pățit ca cel din poveste. Dacă nu cumva și mai rău! Rubrică redactată de Mircea LAZAR imagine citadină din orașul Mărășești. PAȘI PE MAPAMOND (Urmare din pag. 1) negru al englezului, fixa flotoarele cu șuruburi, am pregătit aparatul de respirat. Cînd în cele din urmă totul a fost gata, am tras cilindrul greu în apă, am intrat in el cît am putut de repede și am tras ușa după mine. Eram gata pentru experiment. Oamenii au început să vîslească, marea pirogă a pornit încet, trăgînd după ea cușca legată cu un cablu lung de 15 m și care plutea la 5 m sub suprafața apei. Privită „dinăuntru" apa nu era prea limpede. Vizibilitatea nu trecea de 8 m, pentru că în ea pluteau nenumărate corpuri semistrăvezii și organisme minuscule, abia vizibile. Mulțimea lor forma un fel de ceață ușoară, dar permanentă, înaintam în ritm regulat. Deschideam ochii mari în spatele măștii, dornic să zăresc silueta primului crocodil. Atunci am înțeles de ce acești monștri sînt verzi: apa, care de afară pare atît de albastră, pentru că se reflectă în ea cerul senin, aici era verde din cauza algelor microscopice și a planctonului. Pe acest fond, abia am fi putut distinge crocodilii ca niște fantome verzi. Timpul trecea, dar de crocodili nici urmă. Și cît de mult se vorbește de ei în Africa! Se spune că dacă cineva cade peste bord este înhătat imediat de vreun crocodil. Cite povești de acest fel n-am auzit! Dar vai, nimic nu era adevărat! Numai pești și meduze apăreau și dispăreau din cînd în cînd în timp ce pluteam, înaintînd încet. Mă gîndeam că în situația în care mă pusesem pentru a ațîța monștrii, semănăm cu un înecat. După 10—15 minute, am simțit că mă ia cu frig în închisoarea mea submarină. Apa lacului Tanganica nu este atît de caldă ca aceea a Mării Negre, și, din cauza imobilității la care mă obliga adăpostul meu, am început în curînd să tremur. Sus, Louis și cei trei tovarăși ai săi continuau să înainteze liniștiți de-a lungul coastei insulei, vîslind cu băgare de seamă, ca să nu sperie crocodilii ce se prăjeau la soarele tropical de după-amiază. Atunci am observat că uitasem să montăm sistemul de semnalizare și că nu aveam posibilitatea să le comunic cînd să mă tragă la suprafață. Am încercat să lupt cu frigul contractîndu-mi și destinzîndu-mi rapid toți mușchii corpului. La început, aceste mișcări au fost foarte eficiente. Pe urmă, am obosit și am fost nevoit să încetinesc exercițiile, încît mi s-a făcut din nou frig, în butelie mai aveam aer pentru două ore, speram însă că Louis nu mă va ține în apă așa o veșnicie. Au trecut alte minute nesfîrșite în care am tremurat din ce in ce mai tare. Frigul era tot mai greu de suportat. Simțeam că înțepenesc. (Va urma) Ion Ușurelu, Mărășești. Faptul că dv. locuiți la Mărășești iar soția în comuna Movilița nu poate constitui un motiv ca să nu plătiți sumele ce le datorați în virtutea contractului de asigurare ADAS. Gheorghe Petrea, Panciu. Situația relatată de dv. e intr-adevăr neobișnuită și sperăm că membrii comisiei de judecată de pe lângă comitetul executiv al consiliului popular orășenesc vor urgenta rezolvarea ei. Potrivit legii de organizare și funcționare a comisiilor de judecată, aceasta trebuia să judece litigiul dintre dv. și Casa agronomului intr-un termen de cel mult 30 de zile de la data cînd ați introdus sesizarea. Mihai Ariton, Odobești. In principiu, problema de care vă interesați are următoarea reglementare legală. Pentru salariații care au beneficiat în ultimele 12 luni premergătoare acordării concediului de odihnă, de concediu fără plată a cărui durată însumată depășește 30 de zile, concediul de odihnă va fi redus proporțional cu timpul care depășește această durată. La această reducere se vor lua în considerare numai perioadele de cite 30 de zile, în cazul dv. nu se mai aplică dispozițiile generale privitoare la durata concediului de odihnă în funcție de vechimea în muncă. Potrivit legii, un interval de doi ani, veți primi concediul de odihnă redus la durata maximă, adică 15 zile. Toader Podaru, Adjud. Nu ne furnizați toate datele pentru a vă răspunde cu exactitate la chestiunea care vă interesează. De aceea vă rugăm să treceți pe la redacție, într-una din zilele viitoare, cînd veniți la Focșani. Augustin Chiper, Focșani. Intr-adevăr, potrivit legii, anagajata al cărei contract de muncă a fost desfăcut datorită reorganizării întreprinderii, beneficiază de ajutorul de maternitate, însă, este necesar să mai întruniți și o a doua condiție: nașterea să se fi produs într-o perioadă de nouă luni de la desfacerea contractului de muncă. Referitor la cea de a doua întrebare vă răspundem că, cuantumul ajutorului de sarcină variază în funcție de vechimea neîntreruptă în muncă. Această condiție se exclude însă dacă noul născut e al treilea copil, în acest caz ajutorul de sarcină va fi de 94 la sută din salariul tarifar. C.A., Focșani. Reglementarea legală în vigoare de care vă interesați e următoarea. Angajații care în ultimele 30 de zile premergătoare concediului medical pentru pierderea temporară a capacității de muncă au două absente nemotivate, nu primesc ajutorul de boală pentru primele cinci zile calendaristice de concediu medical, iar cei care au în acest interval trei sau mai multe absente nemotivate, nu primesc ajutorul pe primele șapte zile calendaristice de concediu medical. De la aceste dispoziții sunt exceptați angajații aflați în incapacitate temporară de muncă cauzată de un accident de muncă, de un accident în legătură cu munca, de o boală profesională sau tuberculoză. M. LAZAR Uite metode de conservare și păstrare a plantelor (Urmare din Nr. 359 din data de vineri, 11 septembrie a.c.) Lichenii, plante cu corpul coriaceu, sunt foarte ușor de recoltat și conservat în colecții. Ei sunt destul de răspîndiți în natură și se pot colecta în tot cursul anului. Prepararea se face prin uscare pe suprafețe plasa, la temperatura camerei. Exemplarele mai mari pot fi presate. După uscerra materialul se păstrează în pungi de hîrtie pe care se scriu datele necesare iar apoi se aranjează în sertarele destinate ierbarului. Din muzeul lipsească nici școlar nu trebuie să colecțiile de mușchi, plante destul de răspîndite în pădurile noastre, atît pe sol cit și pe trunchiurile copacilor. Recoltarea se face cu ajutorul unui cuțitaș pentru a se desprinde ușor de substrat. Mușchii recoltați se pun in pungulice de hîrtie sau de material plastic, aceasta pentru a nu se distruge corpul de fructificare, absolut necesar în determinarea speciilor. Presarea se face ca și la fanerogame. Formele de mușchi mai mari se pot lipi pe fol de ierbar iar cele mici se păstrează în pungi dreptunghiulare din hîrtie care se lipesc pe foaia de ierbar, în așa fel ca, oricînd să poată fi deschise. O metodă puțin pretențioasă de conservare și cu rezultate bune este cea a conservării materialului botanic în nisip. După o astfel de uscare plantele au aparență de exemplare vii, suferind rănii o deformație în timpul prepaminimă. Nisipul întrebuințat pentru conservare trebuie să fie foarte bine spălat și uscat. Uscarea se face în cutii sau cornete conice confecționate din carton sau hîrtie groasă, în care se introduc plantele. Nisipul se toarnă ușor, uni- MUZEUL ȘCOLAR ferm, cu mrina sau cu ajutorul unei lopățele. Plantele care se pun la conservat în nisip trebuie culese pe timp uscat , cele umede Își schimbă culoarea. Durata uscării depinde de felul plantelor (uscate sau suculente) și poate fi de două — zece zile sau chiar mai mult. Cînd planta este uscată, se scoate cu multă atenție. Se recomandă a fi se facă găuri in pereții cornetului, in felul acesta nisipul se scurge încet. Piesele uscate se păstrează în borcane de sticlă acoperite, după ce, în prealabil, au fost curățate de praf cu o pensulă moale de păr, în nisip se pot conserva, în același mod și ciupercile cu picior rezultatele fiind satisfăcătoare. Dintr-un muzeu școlar nu trebuie să lipsească nici colecțiile de semințe. Cunoașterea acestora este o problemă destul de dificilă, identificarea lor făcîndu-se mult mai greu decit la planta întreagă. Semințele se adună de la plantele care au fost determinate cu exactitate, se lasă să se usuce pe suprafețe plane și apoi se pun în borcane sau în eprubete de diferite mărimi Colecția de esențe lemnoase are o deosebită importanță pentru muzeul școlar. Ea ajută la completarea cunoștințelor elevilor referitoare la arbori, arbuști, pomi fructiferi. Se pot aduna mostre de la arbori tineri, cu coaja netedă și de la copaci bătrîni cu coaja crăpată. Pentru colecție se iau fragmente tăiate longitudinal sau mostre din scoarță care ajută pe copii la recunoașterea speciilor de arbori. Colecția de lemn nu necesită o îngrijire deosebită. Pentru evitarea degradării mostrelor de către dușmani, se îmbibă cu petrol sau cu o soluție de arsenic. Prof. E. BOANCA, muzeograf principal Dintre numeroasele scrisori care continuă să ne sosească la redacție cităm mai întîi pe cea semnată de focșăneanul Ion Boșcan de pe str. Panduri nr. 19. Domnia sa se referă, pe de o parte, la cîteva probleme de legislație și pe de altă parte la probleme de structură organizatorică și administrativă. Cum aceste chestiuni necesită explicații mai largi, vă rugăm să treceți pe la redacție pentru a le discuta pe îndelete. Cititorul Ștefan Ghemulet de pe str. Matei Basarab nr. 6, Focșani ne-a scris ceva în legătură cu funcționarea, sau mai bine zis cu... nefuncționarea difuzoarelor pe strada dumnealui. De aceste treburi se ocupa de fapt Centrul de radioficare al municipiului. Dar am făcut noi oficiul de-ai încunoștiința pe lucrătorii de aici asupra stării de fapt, iar dînșii au trimis jiniori pe traseu pentru remedierea defecțiunilor. Din comuna Soveja ne-a scris Gheorghe N. Enea. Dînsul solicită un act pentru dosarul de pensionare. Investigațiile noastre s-au dovedit fructuoase. Arhiva fostei întreprinderi „Filimon Sîrbu" se află acum în cadrul întreprinderii de industrie locală Focșani. Cu alte cuvinte, pentru a obține actul de trebuință, vă îndrumam să vă adresați acolo. Mariana Vechiu — str. Marea Revoluție nr. 83. Notele dv. nu le dăm deocamdată publicității. în schimb, am anunțat întreprinderea județeană de construcții-montaj să intervină la cei în cauză și să evite neajunsurile pe care ni le-ați semnalat! Dumitru Slăbiciu — Vizantea Livezile. Am studiat cu atenție plîngerea dv. și s-ar putea să aveți dreptate. Acum rămîne ca instanța judecătoriei din Panciu să stabilească paternitatea copilului. 1. P. — Negrilești. Nu putem valorifica așa-zisa dv. cronică rimată. Citind-o se vede cît de colo că e produsul unui conflict mărunt și pătimaș. Apoi versurile conțin expresii (ex. cotoarbă) care ne opresc a le publica. Pe deasupra mai semnați și cu inițiale. Pe viitor mai mult curaj și mai mult... talent! Aurelian Novac — Păunești. Subiectul dv. cu „amzii" în loc de hamsii e minor. Așteptăm alte vești. Scrisorile semnate de Gheorghe Anghelache din comuna Ciorâști, A. Negoiță din Urechești, ca și cea a lui C. Georgescu din Tîmboiești ne-au parvenit tîrziu. Cum subiectele erau depășite, nu le-am putut da la tipar. CU CITITORII Noutăți editoriale în librăriile focșănene Petre Ispirescu: „Lupul pîrcălab" — Editura Minerva, 247 pagini, 3,75 lei. Sub acest titlu sînt adunate snoavele și zicătorile populare, publicate de scriitor în volume (Snoave sau povești populare 1879), Basme, snoave, glume (1883), Povești morale (1886) și periodice. D. Andreescu: „Incursiune în tehnica spațială" — Editura Albatros, 264 pagini. Autorul prezintă tineretului sateliții și funcțiunile lor în cercetarea spațiului extraterestru, programele la zi și de perspectivă legate de cercetarea Cosmosului. Guy de Luhandre: „Flăcări sub ocean" — Editura Meridiane, 256 pagini. Colecția „Delfin", 5 lei. Roman de aventuri, acțiunea petrecîndu-se sub apele bazei de submarine de la Toulon în timpul celui de al doilea război mondial. Gheorghe Gussk „Itinerar în analiza matematică“ — Editura Albatros, 256 pagini. Colecția „Lyceum", 5 lei. Volumul prezintă o seamă de probleme de analiză matematică, urmărind să familiarizeze cititorul cu noțiunile și aspectele cele mai importante ale analizei matematice. G. Oprescu: „Nicolae Grigorescu" — Maturitatea și ultimii anii. Editura Meridiane, 116 pagini, 65 lei. Autorul oferă, prin acest studiu, intr-un fel, concepția sa asupra Uri Grigorescu, cuprinzînd perioada 1877—1907, adică maturitatea și ultimii ani din viața pictorului. Studiul însoțit de cele 68 foi cu reproduceri, oferă o bogată imagine asupra creației pictorului. Henri Perruchot: „Viata lui Renoir" — Editura Meridiane, 395 pagini. Colecția „Biblioteca de artă“, 10,50 lei. Amplă monografie a pictorului francez, profund original al figurii umane, un poet care exaltă culoarea aprinsă de o lumină îmbătătoare, viguroasă și optimistă. Auguste Renoir (1841— 1919). Nichita Stănescu: „Poezii" — Editura Albatros, 248 pagini. Colecția „Cele mai frumoase poezii" 6 lei. Volum antologic de cele mai frumoase poezii din opera apreciatului poet contemporan, Nichita Stănescu. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: Focșani. strada Mihail Kogălniceanu nr. 7. telefoane 15 79: 30 35: 21 74: 20 98 tv JOI 17 SEPTEMBRIE PROGRAMUL II!?[30;Emisiune in limba maghiară. 18:00. Recitalul flautistului Jean-Pierre Rampal. 18.45 Gadran .international. IM ® Anunțuri— publicitate. 19.20 „1001 de seri“. 19.30 Telejurnalul de seară. 20:00 Film serial si.Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn”. 20:30 .Rapsodia română. Horă la Prislop. 20:50 Teatru scurți „Faleza“. 21.20 Poșta Tv. 2130 Film artistic.„De unul singur“. 22S>3 Telejurnalul de noapte. B3v10 închiderea emisiunii programului I. % VINERI 18 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 18.30 Căminul. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 „1001 de seri“. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Mai aveți o întrebare ? 21.20 El Sombrero. 22.00 Simfonia a IX-a de Franz Schubert. 23.00 Telejurnalul de noapte. 23.10 închiderea emisiunii. radio JOI 17 SEPTEMBRIE PROGRAMUL 1 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.30 Odă limbii române. 10.10 Curs de limba rusă. 10.30 Caruselul melodiilor. 11.05 Arii din operete interpretate de Corina Bărbulescu. 11.15 Din țările socialiste. Reportaje din R. D. Vietnam și R. P. Polonă. 11.30 Suita tinerească de Mircea Chiriac. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Recital de operă Lucia Bercescu. 12.15 Muzică ușoară de Edmond Deda. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Muzică ușoară. 13.30 Cine știe cîștigă. 14.00 — 100 de legende românești. „Brazda lui Novac“ — Scenariu radiofonic de Gh. D. Vasile. 14.30 Muzică ușoară. 14.40 Publicitate radio. 14.50 La microfon Raveca Săndulescu. 15.00 Concursul și Festivalul internațional „George Enescu“. 15.30 Melodiile anotimpurilor. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Un virtuoz al naiului : Simion Stanciu. 16.30 Agendă județeană. Brașov — septembrie 1970. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Concert de muzică populară. 18.00 Muzică ușoară interpretată la clarinet de Acker Bilk. 18.10 Orizont științific. 18.30 Parada melodiilor. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Soliști și orchestre de muzică populară. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Cîntă Jean Păunescu. 20.20 Argheziană. „Tîlharul pedepsit“. 20.25 Vlaicu Brrna alege pentru d'ineavoastră muzică ușoară. 21.00 Acasă la... Dan Tărchilă. 21.20 Formația Alexandru Avramovici. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solista serii : Mina. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Romanțe de Alexandru Corfescu și Iosif Paschill. 22.50 Concert de muzică ușoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă, cinema JOI 17 SEPTEMBRIE Cinema UNIREA Focșani — „întoarcerea doctorului Mabuse“. Cinema FLACARA Focșani — „Bănuiala". Cinema POPULAR Adjud doare în iarbă" . Cinema LUMINA Mărășești — „Operațiunea Leontine". Cinema POPULAR Panciu — „Stăpîn pe situație". Cinema VICTORIA „Salariul groazei". N.R. Ziarul nu-și asumă răspunderea față de eventualele schimbări In program. MEMENTO MEMENTO MEMENTO MEMENTO MEMENTO liniii^Atletism,^„Splen-Odobești — Joi 17i septembrie 1970 DIALOG LA „PUTINĂ ENIGMA“ Că ne-au sosit foarte multe scrisori și că marea majoritate a semnatarilor își exprimă cele mai bune considerații față de apariția săptămînală a acestei rubrici — desigur din astfel de lucruri, nu facem nici o... enigmă. „Sînt foarte bucuros — ne scrie elevul Mircea Lazăr din satul Popești al comunei Urechești — că în paginile ziarului și-a făcut apariția o nouă rubrică. De aceea îmi pot permite și eu să particip..." Apoi tînărul și proaspătul participant din Popești ne dă răspunsul, considerînd că hoțul este cel care a ieșit să-și fumeze țigara, afară. Răspunsul nu e corect. Răspuns necorect ne dă și Vasile Olaru din Călieni care foarte enigmatic și... neurologic ne declară: „L-am recunoscut (pe hoț — n.n.) după... nervii pe care i-a avut fumînd țigară după țigară". O carte poștală din partea lui Ionel M. Jitaru din Adjud vine și ne demonstrează că răspunsul corect este următorul: „lumina radiată de tuburile fluorescente se mai numește și lumină rece". Deci, hoțul „s-a ars" la figurat și nu la propriu. Același răspuns (corect) ne dă și tovarășul (sau tovarășa?) S. T. din Focșani. De ce nu se semnează ? E vorba de... puțină enigmă, dar în viitor răspunsurile semnate cu inițiale nu le vom lua în considerație. Ținînd să aprecieze și dînsul rubrica „Puțină enigmă", Georgică M. Manole din Popești (elev în clasa a XlI-a a liceului din Vidra) ne roagă ca în cazul în care unii participanți la „Puțină enigmă" dau răspunsuri necorecte, dar care au un ton hazliu să nu le ocolim. Păi, să pu ocolim nici „tonul" lui Georgică: „Acum, imaginîndu-mă în postura de polițist (parcă văd auriii epoleți lucindu-mi in soare, intimidînd cel mai mare hoț — chiar fost de cîteva ori pe mina „Interpolului") sau ca să fiu în ton cu unele filme, parcă-mi văd ticurile și... măreția celui mai mare detectiv..." Noi găsim că Georgică are... haz tocmai pentru că la urmă încearcă să intimideze, nedrept, ...răspunsul ba mai mult — vorba vîînceanului — bagă lumea în spărieți — afirmînd cu groază că ar putea fi vorba nu numai de hoț, ci de-o întreagă bandă. Brir ! Aprindeți lumina, deoarece — numai cu scînteierea epoleților de pe umerii lui Georgică, enigma nu se poate dezlega. Bune sînt răspunsurile tovarășilor Alexandrina și Nicolae Galbin, Stanica Dumitrache, Cezar Goga și a soților Ralli din Focșani și, bineînțeles ale tuturor celor care s-au oprit la această explicație logică asupra persoanei și anume: la tuburile cu neon nu-ți poți arde degetele, decit numai... dacă-ți arde de... puțină enigmă. . Și acum, enigma a IlI-a i CUM L-A RECUNOSCUT PE POLIȚIST? Intr-o circiumă dintr-un mic orășel din sudul Franței intră un cetățean. Se așează la una din mesele goale și cheamă chelnerul, care se și repede, zîmbind amabil. — Dă-mi te rog, i se adresează clientul, un pahar cu bere neagră și o felie de pâine albă. Chelnerul îi aduce imediat cele comandate. După o vreme, noul venit cheamă din nou chelnerul. De această dată, spre mirarea tuturor celor prezenți, cere: — Acum, te rog să-mi dai un pahar cu bere blondă și o felie de pline neagră. Chelnerul se execută prompt. Mai trece un timp, și clientul cheamă din nou chelnerul căruia îi spune: — Fii, te rog bun și dă-mi acum un pahar de bere neagră și o felie de pîine neagră. Consumă și ultima comandă și face din nou semn ospătarului: — înainte de a calcula consumația te rog să-mi aduci un pahar de bere blondă și o felie de pîine albă. Termină de băut și acest pahar de bere și de mîncat felia de pîine albă, cheamă chelnerul, și plătește. La plecare, chelnerul, ca o gazdă bună, i se adresează zîmbind: — Vă rog să mai poftiți pe la noi domnule sergent de poliție. La care polițistul îi răspunde că a fost foarte bine servit și n-are să treacă prea mult pînă va trece iar pe la această circiumă, întrebarea noastră este: Cum l-a recunoscut chelnerul pe client că era sergent de poliție? P.S. Răspunsul îl așteptăm pînă miercurea viitoare, data poștei (Urmare din pag. 1) latura fină, mostrele de vin supus testelor, avem în față o altă imagine a muncii. Laboratorul e practic, sistemul nervos al întregii întreprinderi. De aici, pornesc firele nevăzute ale complexului proces de products. Pe fiecare fază tehnologică, de la intrarea vinului în unitate și pînă la expediție, analizele minuțioase însoțesc metamorfoza acestei livrări. Atît șefa laboratorului, cît și chimista Alexandrina Butucescu, cu care am discutat, ne asigurau că procesul de producție se află în permanență sub controlul... laboratorului. — Vinul se alege în partizi mari, pe ani de recoltare. Calitățile lui sunt garantate de conținutul în alcool și în zahăr — factori naturali de conservare — la care se adaugă tehnologia „PI BACK! Viii AVISTA T SÄIIÄIAIL“ de filtrare, pasteurizare, refrigerare, proces care asigură băuturii limpezime, buchet, prospețime etc. (Aici am aflat că un kilogram de vin echivalează cu 3 600 calorii). Tradiția degustării, în ciuda dotării tehnice a laboratorului, ca și a existenței numeroșilor specialiști, se menține. Aici, exista un „corp" de degustători. Maestrul „ceremonialului” degustării este Nicolae Axente, despre care ni s-a spus că face față la oricare concurs internațional de vinuri. Legat de tradiția degustării, am reținut o întîmplare hazlie, pe care ne-a relatat-o inginerul șef. Partenerii de afaceri ai întreprinderii vin de multe ori și la Focșani. Unul dintre reprezentanții unei firme europene a degustat din mai multe soiuri oferite. Căuta ceva picant, ceva care să aibă trecere în țara sa. Și ce căuta, a găsit soiul „Perinita". „Pe Bachus! Vinul ăsta e sănătate". „Se... asortează cu friptura de urs...!" Deși vinul nu are un corespondent, un anume soi de strugure, cum e cazul vinurilor Fetească, Riesling, Cabernet etc., adeziunea rezultă din aspectul comercial. Pentru că, gusturile sunt divizate, unii consumatori preferă vinul cu tradiție (cele care se extrag dintr-un singur soi de strugure), alții vinul comercial. — Noi, sublinia Inginerul șef, urmărim să ne afirmăm prin vinurile cu etichetă. Efigia „Vinexport" —Focșani e cunoscută, iar vinurile noastre apreciate... Dar despre vinuri cite nu se pot spune! Mai ales după ce-i savurezi nectarul, îmbuteliate sau vărsate, vinurile din podgoriile vrîncene sau din altele cu renume, purtînd marca întreprinderii din Focșani, sunt o garanție — și un redutabil concurent — pe tot mai numeroase piețe din lume. Ziarul care răspunde în fiecare dimineață la mii de întrebări ale oamenilor din fabrici, de pe ogoare, de pe văile Milcovului și Putnei, din laborator ori de la catedră — tineri sau vîrstnici !ilcovul Vreți să fiți permanent informat? Vreți să aveți în casă un sfătuitor? ATUNCI, FACEȚI ABONAMENTUL DIN TIMP Noostatt ! Abonamentele se fac zilnic la factorii poștali, la difuzorii din întreprinderi și lasticații tac directa oficiile poștale de pe toată raza judetului Vrancea, până la data da 2? a fiecărei tont, iar pentru municipiu) Focșani până la data de 20. TIPARUL: întreprinderea poligrafică Bacău