Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)

1970-09-17 / nr. 364

MILCOVUL pag. 2I Părinții nu răspund? Matei Ștefanache, din comu­na Tătăranu, în virstă de 15 ani, în lipsa unor preocupări a­­decvate vîrstei, scăpînd de sub supravegherea părinților, și-a făcut un obicei în a fura. De curînd a fost surprins după ce subtilizase o sumă de bani de la căminul cultural din Măicănești, unde pătrunsese prin escalada­re. Banii furați îi cheltuia pe ți­gări și alcool. Acum urmează să răspundă pentru faptele să­­vîrșite. Dar părinții ? Ei nu răs­pund în fața nimănui? Nici mă­car în fața propriei lor conștiin­țe ? Clientul justiției Gheorghe Curleancă, respon­sabil la atelierul de croitorie din comuna Jariștea, era mare a­­mator de ciupeală. Lua cît pu­tea, proporționali!!­ cu venitu­rile celui care se prezenta la el. Mai lua și din banii unită­ții. Cum proceda ? Simplu, în­casa de la diverși cetățeni su­me sub formă de avans, urmînd ca la terminarea lucrărilor să încaseze și restul, pentru care nu elibera cistanță, ceea ce­­ dădea posibilitatea să și-l în­sușească. Așijderea proceda și cu banii ce reprezentau contra­valoarea materialelor coopera­­tivei. Pus pe căpătuială cum s-a do­vedit a fi, poate că ar fi pă­gubit mulți alți clienți. Numai că între timp a ajuns și el... client. Al justiției, care i-a o­­ferit gratuit casă și masă pe timp de șase luni. Cu oiștea in gard! Gestionarul de la chioșcul a­­limentar din incinta gării din Mărășești se numea Vasile Iri­­mia. Descurcăreț om! Adică așa se lăuda el, că în realitate nu se știe ce-i va rezerva... in­stanța. Și asta numai pentru că ajunsese în ultima vreme să confunde valorile de gestiune cu cele din propriile-i buzuna­re. Acorda și credite. Pînă cînd lipsa a ajuns la 8 138 lei. Acum, i se dresează actele necesare trimiterii în judecată pentru de­lapidare. Cu alte cuvinte, Iri­­mia de la Mărășești a pățit ca cel din poveste. Dacă nu cumva și mai rău! Rubrică redactată de Mircea LAZAR imagine citadină din orașul Mărășești. PAȘI PE MAPAMOND (Urmare din pag. 1) negru al englezului, fixa flotoarele cu șuruburi, am pregătit aparatul de res­pirat. Cînd în cele din urmă totul a fost gata, am tras cilindrul greu în apă, am intrat in el cît am putut de repede și am tras ușa după mine. Eram gata pentru experiment. Oamenii au înce­put să vîslească, marea pirogă a pornit încet, trăgînd după ea cușca legată cu un cablu lung de 15 m și care plutea la 5 m sub suprafața apei. Privită „dinăuntru" apa nu era prea limpede. Vizibilitatea nu trecea de 8 m, pentru că în ea pluteau nenumăra­te corpuri semistrăvezii și organisme minuscule, abia vizibile. Mulțimea lor forma un fel de ceață ușoară, dar per­manentă, înaintam în ritm regulat. Deschideam ochii mari în spatele măș­tii, dornic să zăresc silueta primului crocodil. Atunci am înțeles de ce a­­cești monștri sînt verzi: apa, care de afară pare atît de albastră, pentru că se reflectă în ea cerul senin, aici era verde din cauza algelor microscopice și a planctonului. Pe acest fond, abia am fi putut distinge crocodilii ca niș­te fantome verzi. Timpul trecea, dar de crocodili nici urmă. Și cît de mult se vorbește de ei în Africa! Se spune că dacă cineva cade peste bord este înhătat imediat de vreun crocodil. Cite povești de a­­cest fel n-am auzit! Dar vai, nimic nu era adevărat! Numai pești și meduze apăreau și dispăreau din cînd în cînd în timp ce pluteam, înaintînd încet. Mă gîndeam că în situația în care mă pu­sesem pentru a ațîța monștrii, semă­năm cu un înecat. După 10—15 minute, am simțit că mă ia cu frig în închisoarea mea sub­marină. Apa lacului Tanganica nu es­te atît de caldă ca aceea a Mării Ne­gre, și, din cauza imobilității la care mă obliga adăpostul meu, am început în curînd să tremur. Sus, Louis și cei trei tovarăși ai săi continuau să înain­teze liniștiți de-a lungul coastei insu­lei, vîslind cu băgare de seamă, ca să nu sperie crocodilii ce se prăjeau la soarele tropical de după-amiază. A­­tunci am observat că uitasem să mon­tăm sistemul de semnalizare și că nu aveam posibilitatea să le comunic cînd să mă tragă la suprafață. Am încercat să lupt cu frigul contractîndu-mi și destinzîndu-mi rapid toți mușchii cor­pului. La început, aceste mișcări au fost foarte eficiente. Pe urmă, am obo­sit și am fost nevoit să încetinesc e­­xercițiile, încît mi s-a făcut din nou frig, în butelie mai aveam aer pentru două ore, speram însă că Louis nu mă va ține în apă așa o veșnicie. Au tre­cut alte minute nesfîrșite în care am tremurat din ce in ce mai tare. Frigul era tot mai greu de suportat. Simțeam că înțepenesc. (Va urma) Ion Ușurelu, Mărășești. Faptul că dv. locuiți la Mărășești iar soția în comuna Movilița nu poate constitui un motiv ca să nu plătiți sumele ce le datorați în virtutea contractului de asigurare ADAS. Gheorghe Petrea, Panciu. Situația relatată de dv. e intr-adevăr neobiș­nuită și sperăm că membrii comisiei de judecată de pe lângă comitetul executiv al­­ consiliului popular oră­șenesc vor urgenta rezolvarea ei. Po­trivit legii de organizare și funcțio­nare a comisiilor de judecată, aceasta trebuia să judece litigiul dintre dv. și Casa agronomului intr-un termen de cel mult 30 de zile de la data cînd ați introdus sesizarea. Mihai Ariton, Odobești. In princi­piu, problema de care vă interesați are următoarea reglementare legală. Pentru salariații care au beneficiat în ultimele 12 luni premergătoare acor­dării concediului de odihnă, de con­cediu fără plată a cărui durată însu­mată depășește 30 de zile, concediul de odihnă va fi redus proporțional cu timpul care depășește această durată. La această reducere se vor lua în con­siderare numai perioadele de cite 30 de zile, în cazul dv. nu se mai aplică dis­pozițiile generale privitoare la durata concediului de odihnă în funcție de vechimea în muncă. Potrivit legii, un interval de doi ani, veți primi conce­diul de odihnă redus la durata ma­ximă, adică 15 zile. Toader Podaru, Adjud. Nu ne fur­nizați toate datele pentru a vă răs­punde cu exactitate la chestiunea care vă interesează. De aceea vă rugăm să treceți pe la redacție, într-una din zilele viitoare, cînd veniți la Focșani. Augustin Chiper, Focșani. Intr-ade­văr, potrivit legii, anagajata al cărei contract de muncă a fost desfăcut da­torită reorganizării întreprinderii, be­neficiază de ajutorul de maternitate, însă, este necesar să mai întruniți și o a doua condiție: naștere­a să se fi produs într-o perioadă de nouă luni de la desfacerea contractului de mun­că. Referitor la cea de a doua între­bare vă răspundem că, cuantumul a­­jutorului de sarcină variază în func­ție de vechimea neîntreruptă în muncă. Această condiție se exclude însă dacă noul născut e al treilea co­pil, în acest caz ajutorul de sarcină va fi de 94 la sută din salariul tarifar. C.A., Focșani. Reglementarea legală în vigoare de care vă interesați e următoarea. Angajații care în ultimele 30 de zile premergătoare concediului medical pentru pierderea temporară a capacității de muncă au două ab­sente nemotivate, nu primesc ajutorul de boală pentru primele cinci zile ca­lendaristice de concediu medical, iar cei care au în acest interval trei sau mai multe absente nemotivate, nu pri­mesc ajutorul pe primele șapte zile calendaristice de concediu medical. De la aceste dispoziții sunt excep­tați angajații aflați în incapacitate temporară de muncă cauzată de un accident de muncă, de un accident în legătură cu munca, de o boală profe­sională sau tuberculoză. M. LAZAR Uite metode de conservare și păstrare a plantelor (Urmare din Nr. 359 din data de vineri, 11 septembrie a.c.) Lichenii, plante cu corpul coriaceu, sunt foarte ușor de recoltat și con­servat în colecții. Ei sunt destul de răspîndiți în natură și se pot colecta în tot cursul anului. Prepararea se face prin uscare pe suprafețe plasa, la temperatura camerei. Exemplarele mai mari pot fi presate. După uscerra materialul se păstrează în pungi de hîrtie pe care se scriu datele nece­sare iar apoi se aranjează în sertare­­le destinate ierbarului. Din muzeul lipsească nici școlar nu trebuie să colecțiile de mușchi, plante destul de răspîndite în pădu­rile noastre, atît pe sol cit și pe trunchiurile copacilor. Recoltarea se face cu ajutorul unui cuțitaș pentru a se desprinde ușor de substrat. Mușchii recoltați se pun in pungulice de hîrtie sau de material plastic, a­­ceasta pentru a nu se distruge corpul de fructificare, absolut necesar în de­terminarea speciilor. Presarea se face ca și la fanerogame. Formele de mușchi mai mari se pot lipi pe fol de ierbar iar cele mici se păstrează în pungi dreptunghiulare din hîrtie care se lipesc pe foaia de ierbar, în așa fel ca, oricînd să poată fi deschise. O metodă puțin pretențioasă de conservare și cu rezultate bune este cea a conservării materialului bo­tanic în nisip. După o astfel de us­care plantele au aparență de exem­plare vii, suferind rănii o deformație în timpul prepa­minimă. Nisipul întrebuințat pentru conservare tre­buie să fie foarte bine spălat și uscat. Uscarea se face în cutii sau cornete conice confecționate din carton sau hîrtie groasă, în care se introduc plantele. Nisipul se toarnă ușor, uni- MUZEUL ȘCOLAR ferm, cu mrina sau cu ajutorul unei lopățele. Plantele care se pun la con­servat în nisip trebuie culese pe timp uscat , cele umede Își schimbă cu­loarea. Durata uscării depinde de fe­lul plantelor (uscate sau suculente) și poate fi de două — zece zile sau chiar mai mult. Cînd planta este us­cată, se­ scoate cu multă atenție. Se recomandă a fi se facă găuri in pereții cornetului, in felul acesta nisipul se scurge încet. Piesele uscate se păs­trează în borcane de sticlă acoperite, după ce, în prealabil, au fost cură­țate de praf cu o pensulă moale de păr, în nisip se pot conserv­a, în ace­lași mod și ciupercile cu picior re­zultatele fiind satisfăcătoare. Dintr-un muzeu școlar nu trebuie să lipsească nici colecțiile de semințe. Cunoașterea acestora este o problemă destul de dificilă, identificarea lor făcîndu-se mult mai greu decit la planta întreagă. Semințele se adună de la plantele care au fost determi­nate cu exactitate, se lasă să se usu­ce pe suprafețe plane și apoi se pun în borcane sau în eprubete de dife­rite mărimi Colecția de esențe lemnoase are o deosebită importanță pentru muzeul școlar. Ea ajută la completarea cu­noștințelor elevilor referitoare la arbori, arbuști, pomi fructiferi. Se pot aduna mostre de la arbori tineri, cu coaja netedă și de la copaci bă­­trîni cu coaja crăpată. Pentru co­lecție se iau fragmente tăiate longi­tudinal sau mostre din scoarță care ajută pe copii la recunoașterea speci­ilor de arbori. Colecția de lemn nu necesită o îngrijire deosebită. Pentru evitarea degradării mostrelor de către dușmani, se îmbibă cu petrol sau cu o soluție de arsenic. Prof. E. BOANCA, muzeograf principal Dintre numeroasele scrisori care con­tinuă să ne sosească la redacție cităm mai întîi pe cea semnată de focșănea­­nul Ion Boșcan de pe str. Panduri nr. 19. Domnia sa se referă, pe de o parte, la cîteva probleme de legislație și pe de altă parte la probleme de struc­tură organizatorică și administrativă. Cum aceste chestiuni necesită expli­cații mai largi, vă rugăm să treceți pe la redacție pentru a le discuta pe îndelete. Cititorul Ștefan Ghemulet de pe str. Matei Basarab nr. 6, Focșani ne-a scris ceva în legătură cu funcționarea, sau mai bine zis cu... nefuncționarea difuzoarelor pe strada dumnealui. De aceste treburi se ocupa de fapt Cen­trul de radioficare al municipiului. Dar am făcut noi oficiul de-ai încu­­noștiința pe lucrătorii de aici asupra stării de fapt, iar dînșii au trimis ji­­niori pe traseu pentru remedierea de­fecțiunilor. Din comuna Soveja ne-a scris Gheorghe N. Enea. Dînsul solicită un act pentru dosarul de pensionare. In­vestigațiile noastre s-au dovedit fruc­tuoase. Arhiva fostei întreprinderi „Filimon Sîrbu" se află acum în ca­drul întreprinderii de industrie locală Focșani. Cu alte cuvinte, pentru a obține actul de trebuință, vă îndru­mam să­­ vă adresați acolo. Mariana Vechiu — str. Marea Re­voluție nr. 83. Notele dv. nu le dăm deocamdată publicității. în schimb, am anunțat întreprinderea județea­nă de construcții-montaj să intervi­nă la cei în cauză și să evite nea­junsurile pe care ni le-ați semnalat! Dumitru Slăbiciu — Vizantea Li­vezile. Am studiat cu atenție plîn­­gerea dv. și s-ar putea să aveți dreptate. Acum rămîne ca instanța judecătoriei din Panciu să stabileas­că paternitatea copilului. 1. P. — Negrilești. Nu putem valo­rifica așa-zisa dv. cronică rimată. Citind-o se vede cît de colo că e pro­dusul unui conflict mărunt și păti­maș. Apoi versurile conțin expresii (ex. cotoarbă) care ne opresc a le publica. Pe deasupra mai semnați și cu inițiale. Pe viitor mai mult cu­raj și mai mult... talent! Aurelian Novac — Păunești. Su­biectul dv. cu „amzii" în loc de hamsii e minor. Așteptăm alte vești. Scrisorile semnate de Gheorghe Anghelache din comuna Ciorâști, A. Negoiță din Urechești, ca și cea a lui C. Georgescu din Tîmboiești ne-au parvenit tîrziu. Cum subiecte­le erau depășite, nu le-am putut da la tipar. CU CITITORII Noutăți editoriale în librăriile focșănene Petre Ispirescu: „Lupul pîrcălab" — Editura Minerva, 247 pagini, 3,75 lei. Sub acest titlu sînt adunate snoa­vele și zicătorile populare, publicate de scriitor în volume (Snoave sau povești populare 1879), Basme, snoave, glume (1883), Povești morale (1886) și periodice. D. Andreescu: „Incursiune în tehni­ca spațială" — Editura Albatros, 264 pagini. Autorul prezintă tineretului sateliții și funcțiunile lor în cercetarea spa­țiului extraterestru, programele la zi și de perspectivă legate de cercetarea Cosmosului. Guy de Luhandre: „Flăcări sub ocean" — Editura Meridiane, 256 pagini. Co­lecția „Delfin", 5 lei. Roman de aventuri, acțiunea pe­­trecîndu-se sub apele bazei de sub­marine de la Toulon în timpul celui de al doilea război mondial. Gheorghe Gussk „Itinerar în ana­liza matematică“ — Editura Albatros, 256 pagini. Colecția „Lyceum", 5 lei. Volumul prezintă o seamă de proble­me de analiză matematică, urmărind să familiarizeze cititorul cu noțiunile și aspectele cele mai importante ale analizei matematice. G. Oprescu: „Nicolae Grigorescu" — Maturitatea și ultimii anii. Editura Meridiane, 116 pagini, 65 lei. Autorul oferă, prin acest studiu, intr-un fel, concepția sa asupra Uri Grigorescu, cuprinzînd perioada 1877—1907, adică maturitatea și ulti­mii ani din viața pictorului. Studiul însoțit de cele 68 foi cu reproduceri, oferă o bogată imagine asupra crea­ției pictorului. Henri Perruchot: „Viata lui Renoir" — Editura Meridiane, 395 pagini. Co­lecția „Biblioteca de artă“, 10,50 lei. Amplă monografie a pictorului fran­cez, profund original al figurii umane, un poet care exaltă culoarea aprinsă de o lumină îmbătătoare, viguroasă și optimistă. Auguste Renoir (1841— 1919). Nichita Stănescu: „Poezii" — Edi­tura Albatros, 248 pagini. Colecția „Cele mai frumoase poezii" 6 lei. Volum antologic de cele mai frumoa­se poezii din opera apreciatului poet contemporan, Nichita Stănescu. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: Fo­cșani. strada Mihail Kogălniceanu nr. 7. telefoane 15 79: 30 35: 21 74: 20 98 tv JOI 17 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I­I!?[30;Emisiune in limba maghiară. 18:00. Recitalul flautistului Jean-Pierre Rampal. 18.45 Gadran .international. IM ® Anunțuri— publicitate. 19.20 „1001 de seri“. 19.30 Telejurnalul de seară. 20:00 Film serial s­i.Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn”. 20:30 .Rapsodia română. Horă la Prislop. 20:50 Teatru scurți „Faleza“. 21.20 Poșta Tv. 2130 Film artistic.­­„De unul singur“. 22S>3 Telejurnalul de noapte. B3v10 închiderea emisiunii programu­lui I. % VINERI 18 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 18.30 Căminul. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 „1001 de seri“. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Mai aveți o întrebare ? 21.20 El Sombrero. 22.00 Simfonia a IX-a de Franz Schu­bert. 23.00 Telejurnalul de noapte. 23.10 închiderea emisiunii. radio JOI 17 SEPTEMBRIE PROGRAMUL 1 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.30 Odă limbii române. 10.10 Curs de limba rusă. 10.30 Caruselul melodiilor. 11.05 Arii din operete interpretate de Corina Bărbulescu. 11.15 Din țările socialiste. Reportaje din R. D. Vietnam și R. P. Polonă. 11.30 Suita tinerească de Mircea Chiri­­ac. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Recital de operă Lucia Bercescu. 12.15 Muzică ușoară de Edmond Deda. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Muzică ușoară. 13.30 Cine știe cîștigă. 14.00 — 100 de legende românești. „Brazda lui Novac“ — Scenariu radiofonic de Gh. D. Vasile. 14.30 Muzică ușoară. 14.40 Publicitate radio. 14.50 La microfon Raveca Săndulescu. 15.00 Concursul și Festivalul internațio­­nal „George Enescu“. 15.30 Melodiile anotimpurilor. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Un virtuoz al naiului : Simion Stanciu. 16.30 Agendă județeană. Brașov — sep­tembrie 1970. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Concert de muzică populară. 18.00 Muzică ușoară interpretată la cla­rinet de Acker Bilk. 18.10 Orizont științific. 18.30 Parada melodiilor. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Soliști și orchestre de muzică populară. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Cîntă Jean Păunescu. 20.20 Argheziană. „Tîlharul pedepsit“. 20.25 Vlaicu Brrna alege pentru d'­i­neavoastră muzică ușoară. 21.00 Acasă la... Dan Tărchilă. 21.20 Formația Alexandru Avramovici. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solista serii : Mina. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Romanțe de Alexandru Corfescu și Iosif Paschill. 22.50 Concert de muzică ușoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă, cinema JOI 17 SEPTEMBRIE Cinema UNIREA Focșani — „întoar­cerea doctorului Mabuse“. Cinema FLACARA Focșani — „Bă­nuiala". Cinema POPULAR Adjud doare în iarbă" . Cinema LUMINA Mărășești — „O­perațiunea Leontine". Cinema POPULAR Panciu — „Stă­­pîn pe situație". Cinema VICTORIA „Salariul groazei". N.R. Ziarul nu-și asumă răspunderea față de eventualele schimbări In pro­gram. MEMENTO MEMENTO MEMENTO MEMENTO MEMENTO liniii^A­tletism,^­­„Splen-Odobești — Joi 17i septemb­rie 1970 DIALOG LA „PUTINĂ ENIGMA“ Că ne-au sosit foarte multe scri­sori și că marea majoritate a sem­natarilor își exprimă cele mai bune considerații față de apariția săptă­­mînală a acestei rubrici — desigur din astfel de lucruri, nu facem nici o... enigmă. „Sînt foarte bucuros — ne scrie elevul Mircea Lazăr din satul Po­pești al comunei Urechești — că în paginile ziarului și-a făcut apa­riția o nouă rubrică. De aceea îmi pot permite și eu să particip..." Apoi tînărul și proaspătul partici­pant din Popești ne dă răspunsul, considerînd că hoțul este cel care a ieșit să-și fumeze țigara, afară. Răspunsul nu e corect. Răspuns necorect ne dă și Vasile Olaru din Călieni care foarte enig­matic și... neurologic ne declară: „L-am recunoscut (pe hoț — n.n.) după... nervii pe care i-a avut fu­­mînd țigară după țigară". O carte poștală din partea lui Ionel M. Jitaru din Adjud vine și ne de­monstrează că răspunsul corect este următorul: „lumina radiată de tu­burile fluorescente se mai numește și lumină rece". Deci, hoțul „s-a ars" la figurat și nu la propriu. Același răspuns (corect) ne dă și tovarășul (sau tovarășa?) S. T. din Focșani. De ce nu se semnează ? E vorba de... puțină enigmă, dar în viitor răspunsurile semnate cu inițiale nu le vom lua în considerație. Ținînd să aprecieze și dînsul ru­brica „Puțină enigmă", Georgică M. Manole din Popești (elev în clasa a XlI-a a liceului din Vidra) ne roagă ca în cazul în care unii participanți la „Puțină enigmă" dau răspunsuri necorecte, dar care au un ton haz­liu să nu le ocolim. Păi, să pu o­­colim nici „tonul" lui Georgică: „Acum, imaginîndu-mă în postura de polițist (parcă văd auriii epoleți lucindu-mi in soare, intimidînd cel mai mare hoț — chiar fost de cîte­va ori pe mina „Interpolului") sau ca să fiu în ton cu unele filme, par­că-mi văd ticurile și... măreția celui mai mare detectiv..." Noi găsim că Georgică are... haz tocmai pentru că la urmă încearcă să intimideze, nedrept, ...răspunsul ba mai mult — vorba vîînceanului — bagă lumea în spărieți — afir­­mînd cu groază c­ă ar putea fi vorba nu numai de hoț, ci de-o în­treagă bandă. Brir ! Aprindeți lumi­na, deoarece — numai cu scînteie­­rea epoleților de pe umerii lui Geor­gică, enigma nu se poate dezlega. Bune sînt răspunsurile tovarășilor Alexandrina și Nicolae Galbin, Stanica Dumitrache, Cezar Goga și a soților Ralli din Focșani și, bine­înțeles ale tuturor celor care s-au o­­prit la această explicație logică a­­supra persoanei și anume: la tubu­rile cu neon nu-ți poți arde degete­le, decit numai... dacă-ți arde de... puțină enigmă. . Și acum, enigma a IlI-a i CUM L-A RECUNOSCUT PE POLIȚIST? Intr-o circiumă dintr-un mic oră­șel din sudul Franței intră un cetă­țean. Se așează la una din mesele goale și cheamă chelnerul, care se și repede, zîmbind amabil. — Dă-mi te rog, i se adresează clientul, un pahar cu bere neagră și o felie de pâine albă. Chelnerul îi aduce imediat cele comandate. După o vreme, noul venit cheamă din nou chelnerul. De această dată, spre mirarea tuturor celor prezenți, cere: — Acum, te rog să-m­i dai un pa­har cu bere blondă și o felie de pli­ne neagră. Chelnerul se execută prompt. Mai trece un timp, și clientul cheamă din nou chelnerul căruia îi spune: — Fii, te rog bun și dă-mi acum un pahar de bere neagră și o felie de pîine neagră. Consumă și ultima comandă și face din nou semn ospă­tarului: — înainte de a calcula consuma­ția te rog să-mi aduci un pahar de bere blondă și o felie de pîine albă. Termină de băut și acest pahar de bere și de mîncat felia de pîine al­bă, cheamă chelnerul, și plătește. La plecare, chelnerul, ca o gazdă bu­nă, i se adresează zîmbind: — Vă rog să mai poftiți pe la noi domnule sergent de poliție. La care polițistul îi răspunde că a fost foarte bine servit și n-are să treacă prea mult pînă va trece iar pe la această circiumă, întrebarea noastră este: Cum l-a recunoscut chelnerul pe client că era sergent de poliție? P.S. Răspunsul îl așteptăm pînă miercurea viitoare, data poștei (Urmare din pag. 1) latura fină, mostrele de vin su­pus testelor, avem în față o altă imagine a muncii. Laboratorul e practic, sistemul nervos al întregii întreprinderi. De aici, pornesc firele nevăzute ale complexului proces de produc­ts. Pe fiecare fază tehnologică, de la intrarea vinului în uni­­­tate și pînă la expediție, ana­lizele minuțioase însoțesc me­tamorfoza acestei livrări. Atît șefa laboratorului, cît și­ chimista Alexandrina Butucescu, cu care am discutat, ne asigu­rau că procesul de producție se află în permanență sub contro­lul... laboratorului. — Vinul se alege în partizi mari, pe ani de recoltare. Cali­tățile lui sunt garantate de con­ținutul în alcool și în zahăr — factori naturali de conservare — la care se adaugă tehnologia „PI BACK! Viii AVISTA T SÄIIÄIAIL“ de filtrare, pasteurizare, refri­gerare, proces care asigură bă­uturii limpezime, buchet, pros­pețime etc. (Aici am aflat că un kilogram de vin echivalează cu 3 600 calorii). Tradiția degustării, în ciuda dotării tehnice a laboratorului, ca și a existenței numeroșilor specialiști, se menține. Aici, e­­xista un „corp" de degustători. Maestrul „ceremonialului” de­gustării este Nicolae Axente, despre care ni s-a spus că face față la oricare concurs interna­țional de vinuri. Legat de tradi­ția degustării, am reținut o în­­tîmplare hazlie, pe care ne-a relatat-o inginerul șef. Partene­rii de afaceri ai întreprinderii vin de multe ori și la Focșani. Unul dintre reprezentanții unei firme europene a degustat din mai multe soiuri oferite. Căuta ceva picant, ceva care să aibă trecere în țara sa. Și ce căuta, a găsit­ soiul „Perinita". „Pe Bac­­hus! Vinul ăsta e sănătate". „Se... asortează cu friptura de urs...!" Deși vinul nu are un co­respondent, un anume soi de strugure, cum e cazul vinurilor Fetească, Riesling, Cabernet etc., adeziunea rezultă din as­pectul comercial. Pentru că, gusturile sunt divizate, unii con­sumatori preferă vinul cu tra­diție (cele care se extrag din­tr-un singur soi de strugure), alții vinul comercial. — Noi, sublinia Inginerul șef, urmărim să ne afirmăm prin vinurile cu etichetă. Efigia „Vinexport" —Focșani e cunos­cută, iar vinurile noastre apre­ciate... Dar despre vinuri cite nu se pot spune! Mai ales după ce-i savurezi nectarul, îmbuteliate sau vărsate, vinurile din podgo­riile vrîncene sau din altele cu renume, purtînd marca între­prinderii din Focșani, sunt o ga­ranție — și un redutabil concu­rent — pe tot mai numeroase piețe din lume. Ziarul care răspunde în fiecare dimineață la mii de întrebări ale oamenilor din fabrici, de pe ogoare, de pe văile Milcovului și Putnei, din laborator ori de la catedră — tineri sau vîrstnici !­ilcovul Vreți să fiți permanent informat? Vreți să aveți în casă un sfătuitor? ATUNCI, FACEȚI ABONAMENTUL DIN TIMP No­ostatt ! Abonamentele se fac zilnic la factorii poștali, la difu­­zorii din întreprinderi și lasticații tac direct­­a oficiile poștale de pe toată raza judetului Vrancea, până la data da 2? a fiecărei tont, iar pentru municipiu) Focșani până la data de 20. TIPARUL: întreprinderea poligrafică Bacău

Next