Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)

1970-09-18 / nr. 365

Vineri 18 septembrie 1970 Expresia „membrii de partid se află în frunte“ o întilnim foarte ades. Este firesc. A fi în frunte constituie pentru comunist o obligație statutară, un răspuns la investiția de încredere ce este acordată celor care alcătuiesc detașamentul de avangardă al clasei muncitoare. Reportajul nostru anchetă la I.A.S. Cotești și-a ales ca punct de plecare ceea ce îl determină pe comunist să fie din ce în ce mai exigent față de propria activitate. Aprecierea că membrii de partid din acest mare colectiv de muncă se găsesc în frunte este desigur prilej de mîndrie, este mobilizatoare. Totuși, ne-am întrebat : Nu ne dă ea iluzia mersului de la sine? Nu creează uneori pericolul atrofierii dorinței de perfecționare? Pentru că esențiale sunt autodepășirea, hotărîrea fiecărui comunist de a munci azi mai bine decit ieri, mîine mai bine decit azi. Ne-am adresat mai multor tovarăși cu rugămintea de a ne răspunde la întrebarea : „Care sunt coordonatele autodepășirii, condițiile realizării ei permanente?“Din dialogurile purtate am putut ajunge la concluzia că sunt mai multe coordonate ale dorinței comunistului de necontenită perfecționare, un complex de condiții avînd fiecare un rol determinant sau determinat in raport cu celelalte. rînduirea noastră socialistă este permanenta efervescentă a omului de tip nou, orientată in direcția căutărilor, a valorificării depline a rezervelor sale interne, în scopul soluționării problemelor de stringentă actualitate, efortul de a avea o viziune clară în ce privește desfășurarea activității pe multiple planuri și în perspectivă. Practic, aceasta presupune a nu ocoli greutățile ci, dimpotrivă, a le învinge, a găsi soluțiile cele mai adecvate pentru rezolvarea fiecărei probleme în parte. Iar în rîndul colectivului de la I.AS. Cotești, inițiativa este la ea acasă, afirmația are o puternică bază în exemplele pe care ni le oferă munca lor. PASIUNEA - coordonată a autodepășirii ,,între coordonatele autodepășirii — afirma tovarășul inginer Stanică Dumbravă, directorul întreprinderii — cred că o însemnătate deosebită o are pasiunea pentru munca pe care o îndeplinești, dăruirea cu care 1 te consacri. Aceasta, deoarece pasiunea generează interesul permanent pentru ridicarea nivelului de pregătire profesională și politico-ideologică, este izvor de inițiativă și căutări creatoare. Fără dăruire, îndeplinirea cotidiană a atribuțiilor ce-ti revin devine împovărătoare, capătă pecetea obligativității și convenționalismului, în colectivul de muncă al întreprinderii noastre există multi membri de partid care își iubesc profesiunea, care își afirmă în fapt conștiința înaltelor îndatoriri înscrise în statutul partidului nostru. între aceștia se numără tovarășii: Ion Bocăneală, Constantin Scrieciu, Florin Dăiescu, Dumitru Paraschiv, Ion Șoineanu, Traian Vrabie și alții pentru care pasiunea față de munca încredințată este una din calitățile de bază, în activitatea lor ea se reflectă puternic, ea este izvorul realizărilor pe care le obțin în îndeplinirea sarcinilor de plan și depășirea lor“.. „Pasiunea pentru munca ta — spunea și tovarășul ing. Tănase Vicleanu, tehnolog șef al întreprinderii, răspundere, presupune neapărat Pentru că răspunderea este o însușire care înnobilează pe comunist, îl ridică în ochii tovarășilor de muncă, îi aduce respectul și stima acestora și, mai ales, îi oferă una din cele mai înalte satisfacții: cea a datoriei împlinite. Edificator ni se pare, de pildă, luat dintre multe altele, următorul exemplu : în ferma nr. 8, condusă de comunistul ing. Florin Dăiescu, rezultatele ce se obțin sînt din an în an mai bune. Numai în anul 1969 a dat peste plan 2 000 000 lei beneficiu. Aceste rezultate nu sînt întîmplătoare, în primul rînd, în fermă există un colectiv de muncă bine închegat, ordonat, disciplinat, care nu precupețește nici un efort pentru executarea la timp a lucrărilor în vii. Pe linia introducerii micii mecanizări (cale importantă pentru sporirea eficienței economice), acest colectiv are realizări deosebite. Putem aminti printre altele: prepararea soluției pentru stropit via și distribuirea ei prin conducte direct în parcele, metodă ce a condus la realizarea unei economii anuale pe formă de circa 200 000 lei, montarea pompei de stropit via pe polidisc, metodă ce asigură executarea concomitentă a două lucrări și, în final, realizarea de însemnate economii. Dialogul cu interlocutorii ne-a prilejuit nu o dată sublinierea că pasiunea și răspunderea — coordonate ale autodepășirii— izvorăsc dintr-o atitudine înaintată față de muncă, cultivată și promovată în cadrul organizațiilor de partid, în care activitatea se măsoară nu prin cuvinte, ci prin fapte, prin capacitatea de a te depăși pe tine însuți în îndeplinirea îndatoririlor. Acolo sînt îndeplinite unde sarcinile cu pasiune și răspundere, succesele dobîndite la un moment dat nu apar ca o limită în afirmarea personalității comuniștilor ci ca un punct de plecare spre succese mai importante, superioare. Tovarășul Dumitru Damian scotea în evidentă că un imperativ major al zilelor noastre, in spiritul marilor sarcini pe care partidul le pune în fața comuniștilor este exigența. Această calitate se află la punctul de confluență dintre pasiune și răspundere, este o condiție sine qua non a autodepășirii. ..într-o mare măsură— ne spunea tovarășul Dumitru Damian — acțiunile oamenilor sînt determinate și de exigența celor care îi îndrumă și-i controlează, ca și de mediul înconjurător care-i influențează. Mă gîndesc la faptul că un climat de exigență creează întotdeauna posibilitatea unei munci de calitate, combate autoliniștirea și lipsa de răspundere, atît de dăunătoare traducerii în viață a sarcinilor care ne revin“. Comitetul de partid al întreprinderii și-a propus a milita pentru sporirea spiritului de exigentă al comuniștilor, al muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor. Se poate afirma că membrii de partid, cum sunt : Constantin Scrieciu, Vasile Țigănuș, Vasile Trifan, Mihai Dobre, Maricel Bica și alții din acest mare colectiv de muncă manifestă exigentă față de ei înșiși câ și față de cei din jurul lor. Este „cheia" multor succese dobîndite zi de zi in sporirea productiei de către fermele întreprinderii, in ridicarea calității produselor la nivelul cerințelor puse de economia națională. „Aș dori să subliniez — spune în continuare tovarășul inginer Stănică Dumbravă — că din discuțiile ce le-am avut uneori cu membrii de partid cu munci de răspundere am desprins un asemenea fapt: există tendința de a considera că totul merge bine, că avem numai realizări. Este adevărat că avem realizări, dar se scapă din vedere că ceea ce ieri a fost foarte bine, azi nu ne mai poate mulțumi pe deplin. Bunăoară, îmi spunea un tovarăș că, colectivul fermei nr. 9 din care fac parte mulți comuniști, a muncit la fel de bine ca și anul trecut și că a dobîndit o bogată experiență de producție. Dar tocmai aici este esența problemei: nu este de ajuns să muncești la fel de bine ca în trecut ci și mai bine ! Cum ar putea fi definită pasiunea ? Pasiunea nu este altceva decât dragostea față de muncă, dăruirea deplină a tuturor capacităților pe care le are comunistul în scopul îndeplinirii tuturor atribuțiilor, nu oricum, ci mereu mai bine, înseamnă permanenta manifestare a răspunderii și exigentei fată de propria activitate. Numai asa se poate realiza autodepășirea... PERSEVERENTA, „ruda bună“ a pasiunii înrudită cu pasiunea și decurgînd din aceasta este perseverența — o altă condiție a autodepășirii. Răsfoind filele carnetului de reporter, putem da mai întîi cuvîntul faptelor, argument concludent, îndeosebi cînd te referi la tenacitatea cu care oamenii, în frunte cu comuniștii răspund „prezent!" acolo unde e mai greu, unde succesul poate fi dobîndit prin perseverență. în ferma nr. 10, condusă de comunistul Ion Bocăneală, se obținea cu ani în urmă producții mici. Perseverent în a aplica în practică ultimele cuceriri ale științei în noile plantații de vii a reușit să ridice producția de struguri de la 4 000—5 000 kg la hectar, la peste 9 000 kg în anul acesta. „Perseverența ” afirma în discuția sa, tovarășul Mihai Jinga, președintele comitetului de sindicat, este una din trăsăturile care caracterizează pe comuniști. Foarte mulți dintre cei care lucrează in colectivul nostru, pentru a putea face față sarcinilor pe care ni le-am propus, au trebuit să depună multe eforturi fizice și intelectuale. Perioadele, cînd se cere efectuarea urgentă a unor lucrări, mobilizarea tuturor forțelor umane și materiale, constituie totdeauna o Verificare a competenței și perseverenței. în fond, după părerea mea, perseverența în muncă este rodul atît al educației, cit și al autoeducației. Este rodul transformărilor pe care le-a produs socialismul în conștiința oamenilor, dîndu-le deplina garanție că muncesc pentru ei, numai pentru ei“. Că dorința de autodepășire, perseverența, fac parte din climatul de muncă din I.A.S. Cotești, ne-o demonstrează și exemplul comunistului Vasile Țigănuș, șeful fermei pomicole, care lucrează în această fermă de 4 ani de zile (în întreprindere lucrează de 22 ani). Pasionat față de meseria ce și-a ales-o, a reușit ca anul acesta să fie printre primii șefi de fermă din țară în această ramură , cu iată ce ne spunea în legătură acest exemplu tovarășul Constantin Boboacă de la ferma nr. 7, secretarul organizației de partid: „Noi, comuniștii, n-avem niciodată impresia că am atins perfecțiunea. Chiar dacă munca merge bine, am reușit să îndeplinim la timp lucrările și am ținut seama de normele stabilite, nu ne punem și nu trebuie să ne punem problema că avem motive de autoliniștire. Dimpotrivă, ne preocupă să vedem dacă mai putem face ceva, perseverăm în găsirea tuturor rezervelor care ne-ar da posibilitatea să sporim producția, în adunările generale sau cu alte prilejuri, noi, comuniștii, ne-am sfătuit deseori despre ce este necesar să mai întreprindem pentru a ne îmbunătăți munca. Așa, de pildă, intr-o adunare generală, tinută nu de mult, am dezbătut problema „Calitatea lucrărilor în vii — cale importantă pentru sporirea producției". S-au făcut cu acest prilej numeroase propuneri. Pentru traducerea în viață a măsurilor stabilite de adunare, toți comuniștii au muncit cu fermitate. Biroul organizației de bază a urmărit cu perseverentă eficiența acestora. Dacă relev faptul că o contribuție deosebită la efectuarea acestor lucrări de calitate și-au adus-o toți comuniștii, care au constituit exemplu pentru lucrătorii din fermă este, cred, suficient de concludent pentru a reliefa rolul organizației de partid de a înmănunchea voințele și a le îndrepta spre realizarea scopului propus“. Toți comuniștii din întreprindere, cu care am discutat, au fost unanimi în aprecierea că perseverența nu trebuie căutată în caracterul fiecărui om. Problema constă, în primul rînd, în educația moral-politică a comuniștilor, în capacitatea pe care o au organizațiile de partid de a-i mobiliza pe toți membrii lor la îndeplinirea la un înalt nivel calitativ a atribuțiilor care le revin, potrivit locului de muncă. O axiomă: INIȚIATIVA Viata demonstrează că inițiativa a devenit un fenomen de masă, întîlnit în mii de exemplare, în fiecare colectiv de muncă. A devenit o axiomă că a lupta împotriva mediocrității, a rezultatelor slabe, pentru a dobîndi azi rezultate mai bune decit ieri, mîine mai bune decit azi, înseamnă a dovedi inițiativă, a manifesta o atitudine critică fată de ceea ce s-a obținut și a căuta, în mod creator, metodic și mijloacele de perfecționare a muncii. Inițiativa, promovată și încurajată cu consecvență de partid, se materializează în bunuri materiale, în zeci și sute de mii, în milioane de lei realizate peste plan. Comuniștii de la I.A.S. Cotești, și împreună cu ei toți ceilalți muncitori, tehnicieni și ingineri, s-au făcut, deseori remarcați prin inițiativă, prin soluțiile ingenioase cu care am rezolvat diferite probleme de muncă. Argumentul exemplu îl putem oferi și aici. Bunăoară, cînd s-a observat că transportul strugurilor în ciubere și coșuri prelungește mult campania de cules, colectivul de muncă din sectorul mecanic, împreună cu alți comuniști, au venit cu propunerea de a se adapta remorcile R.B.L. pentru transportul strugurilor. Aplicînd această metodă în anul 1969 am reușit să mutăm timpul de recoltare cu 10 zile și să reducem substanțial cheltuielile. Așadar, inițiativa, numai în una din manifestările ei, a avut ca rezultat realizarea unei economii pe întreprindere de 110 000 lei. O altă pledoarie, mai convingătoare pentru inițiativă, nici nu se putea găsi. „Inițiativa — sublinia inginerul Stănică Dumbravă — a devenit tot mai mult o latură a caracterului. Pe oameni îi preocupă zi de zi noul. Acest nou il găsesc întotdeauna în documentele partidului nostru, în cuvîntările secretarului general al partidului și a devenit o chestiune de onoare pentru fiecare membru al partidului comuniștilor de a investi la rîndul său, in ceea ce face, cît mai multă căutare creatoare, inteligentă. Este adevărat că uneori, pentru a se manifesta din plin, cu toată vigoarea, pentru ca inițiativa să se realizeze, este nevoie de sprijinul nostru. Pentru cei care desfășoară munca de conducere, încurajarea inițiativei și nu numai atît, aș putea afirma „descoperirea" și lărgirea ei pe planuri multiple, constituie o îndatorire. Dacă ești conștient de această îndatorire și o respecți, în întreprinderea in care lucrezi inițiativa are loc în toate domeniile, se face cunoscută în plenitudinea ei, cu toate succesele pe care le aduce. Cred că nu greșesc deloc spunînd că la temelia multora dintre rezultatele bune obținute stă inițiativa, spiritul creator al comuniștilor, al celorlalți salariați, strîns legați de întreprinderea noastră, dragostea pentru munca lor. De aceea, vreau să reliefez că în acest an, datorită unor inițiative, larg sprijinite de organizațiile de partid, I.A.S. Cotești va reuși să încheie activitatea cu beneficii sporite fată de plan“. Da! Ceea ce caracterizează p Din discuțiile purtate cu comuniștii de la I.A.S. Cotești reiese că autodepășirea este o expresie a dinamismului vieții. Acest dinamism cere să nu rămîi în urmă cu pregătirea. Pentru că este limpede pentru oricine, numai cu dorința de a munci mai bine, oricît te-ai zbate, nu poți dobîndi succese. Se cere deci, o calitate, o condiție a autodepășirii, care le pune în evidență pe toate celelalte: pregătirea permanentă și multilaterală, însemnările prilejuite de convorbirile noastre cu numeroși comuniști de la I.A.S. Cotești, ne-au dat pe COMUNISTUL, In Întrecere cu el Însuși # Autodepășirea și coordonatele ei # Cum poate fi definită pasiunea? # La punctul de confluență dintre pasiune și răspundere # Un imperativ major al zilelor noastre: exigența # Reflecții desprinse din atitudinea cotidiană față de muncă PREGĂTIRE CONTINUA pe toate planurile Un aforism, născut din experiența vieții, spune: „Am învățat mult, astfel încît mi-am dat seama că trebuie să învăț mai mult". Condițiile create de partidul și statul nostru pentru studiu, pentru îmbogățirea cunoștințelor profesionale și de cultură generală se cer folosite cu toată seriozitatea. Mulți oameni de la I.A.S. Cotești au înțeles din vreme acest lucru. Ei au înțeles îndeosebi că pregătirea continuă, indiferent că este vorba de cea politico-ideologică, de cultură generală sau profesională, nu constituie un scop în sine. Ea formează convingeri, adîncește sentimentul dragostei față de muncă, al atașamentului nemărginit față de partid și politica sa, îi ajută să-și desfășoare cu rezultate dintre cele mai bune activitatea de sporire a producției; în același timp, pregătirea temeinică multilaterală, cunoștințele temeinice conferă comuniștilor competență în îndeplinirea sarcinilor — ea constituind deopotrivă o condiție esențială a autodepășirii. „Munca noastră — ne spuneau tovarășii Stănică Dumbravă și Tănase Vicleanu — devine aridă fără efortul continuu de perfecționare, fără dragoste și pasiune față de profesiunea aleasă. Noi desfășurăm în tot timpul anului o muncă stăruitoare, migăloasă și dacă nu ne inspirăm din patrimoniul spiritual care se află în lucrările de specialitate, in presa de profil, ne trezim depășiți de viată, activitatea primește pecetea rutinei și convenționalismului.“ Competenta, după cum se știe, mi este dată, pentru totdeauna. Ea trebuie pusă de acord permanent cu nevoile, cu sarcinile actuale, ,in contextul activității întregii intreprinderi. Colectivul I.A.S. Cotești se poate mîndri cu tovarăși competenți, care nu consideră încheiată pregătirea lor pentru munca ce o prestează o dată cu obținerea unei diplome de inginer sau tehnician, ci continuă studiul în orele libere. Este o permanentă acumulare și asimilare de noi și noi cunoștințe sau, mai plastic vorbind, o întrecere cu ei înșiși. De exemplu, tovarășii Dumitru Damian, Valerul Perișoară, Vasile Țigănuș, cu toate că sunt foarte ocupați în procesul de producție, au reușit să termine facultatea la fără frecvență sau sunt în curs de calificare. Sectoarele ce le conduc înscriu rezultate economice deosebite. Autodepășirea în ce privește împrospătarea și îmbogățirea cunoștințelor — afirma tovarășul Valeria Perișoară — trebuie înțeleasă ca o nevoie personală de a te face mai util societății în ansamblul ei, întreprinderii în care lucrezi. Sunt tovarăși, și printre ei numeroși comuniști, care urmează cursurile unor facultăți la fără frecvență. Simpla menționare a acestui fapt demonstrează că viața lor se îngemănează cu munca în fermele și secțiile întreprinderii și că dragostea și pasiunea de care aminteam în aceste rînduri sînt, în cazul lor, o expresie plină de conținut. Competența, care constituie temelia realizărilor superioare în muncă, trebuie deci văzută și sub aspectul unui „neastîmpăr spiritual" de a ști și cunoaște tot mai mult, de ridicare permanentă a nivelului pregătirii personale, nu în limitele unei specializări înguste, ci în scopul creării unui orizont larg al însușirii unor vaste cunoștințe care te ajută să înțelegi bine sensul muncii tale, a colectivului din care faci parte. sibilitatea să consemnăm opinii interesante cu privire la pasiune, răspundere, exigență, inițiativă, pregătire multilaterală — coordonate esențiale, condiții de realizare a autodepășirii — și la modul în care se manifestă ele în activitatea lor. Reiese pregnant rolul organizațiilor de partid de a cunoaște nu numai succesele și neajunsurile din activitatea fiecărui comunist, ci și de a le insufla hotărîrea de a depăși neîncetat stadiul atins, de a îndeplini la nivel tot mai ridicat sarcinile care le revin. Gh. CONSTANTIN MILCOVUL pag. Un deziderat al eficienței economice: ÎNDEPLINIREA INTEGRALĂ A PLANULUI M.T.O Menirea planului de măsuri tehnicoorganizatorice este cunoscută. Un adevărat pilon în menținerea unor rezultate economice superioare, pîrghie importantă în consemnarea sporurilor de producție, întocmirea, dar mai ales înfăptuirea acestuia, conform scadențelor, reflectă competența cadrelor de specialiști din întreprinderi, măsura în care ele sînt preocupate de a fructifica potențialul intern, de a apela în primul rînd la forțele proprii în îndeplinirea și depășirea indicatorilor de plan. Am dorit să cunoaștem în ce măsură se înfăptuiesc aceste deziderate ale eficientei economice la întreprinderea pentru industrializarea vinului și băuturilor alcoolice Focșani. Pentru început, inginerul șef al unității B.Vosgastian, ne-a spus: „La întocmirea planului de măsuri tehnico-organizatorice ne-am orientat ca acestea să rezolve unele din problemele stringente ale producției. Măsurile care au fost incluse, în număr de 13, vizează pregătirea tehnică a producției, reducerea cheltuielilor de transport, organizarea manipulării și depozitării materiei prime, mecanizarea unor operațiuni și altele. Aplicarea măsurilor preconizate ne va aduce anual o eficiență economică de peste 3 milioane lei*. Avînd în vedere sporul substanțial de economii preconizat a se obține prin concretizarea măsurilor stabilite, stringenta pe care o reclamă transpunerea acestora în fapt în pragul începerii campaniei de vinificație, am dorit să cunoaștem stadiul în care se află realizarea acestui plan. Inginerul șef al întreprinderii ne-a spus: „Cu toate că am întâmpinat unele greutăti in contractarea anumitor lucrări și achiziționarea unor utilaje, am reușit totuși să ne încadrăm în unele scadențe. Bunăoară, am terminat mărirea capacității de depozitare a strupurilor în linuri la centrul din Țifești, am construit o mașină de îmbuteliat tip Harghita cu o capacitate de 1000 litri la oră, am procurat rezervoare în vederea măririi capacității de depozitare a fructelor și borhotului la Dumitrești, a fost dotat parcul auto propriu cu 10 autovidanie, care vor reduce cheltuielile de transport cu 200 000 lei anual. Firește, am enumerat numai o parte din măsurile propuse și aplicate. Ar mai fi de adăugat în acest sens construirea unor cisterne pentru omogenizarea și depozitarea vinului la centrele din Budești și Pălinești, cu o eficiență economică anuală de 117 000 lei, a unor bazine venim fermentarea tescovinei la Timboiești, Urechești, Cotești, Cîrligele și Budești care vor aduce economii în valoare de 520 000 lei“. Realizările privind materializarea planului M.T.O. sînt incontestabile și ele reflectă o anume preocupare a specialiștilor din cadrul întreprinderii pentru sporirea indicatorilor economici, pentru o eficientă cît mai mare. Din păcate însă, este greu să afirmi la ora actuală că tot ce și-au prevăzut specialiștii unității s-a concretizat. Afirmația are la bază tocmai nerespectarea unor scadente și de aici frustrarea în etapa următoare a unității de importante sporuri de economii și beneficii. Și, iată exemple : s-a prevăzut ca până la 1 septembrie să se construiască la centrul din Țifești șase cisterne pentru vinificarea strugurilor prin care să se obțină o eficiență economică de 105 000 lei. Lucrarea însă nici nu a început, deoarece, pe de o parte, nu este deschisă finanțarea, iar pe de alta, executantul — întreprinderea mecanică de morărit București — tergiversează atacarea obiectivului. O situație necorespunzătoare dăinuie și la obiectivul „Mărirea capacității de virificare și depozitare a vinului prin construirea unor săli de vinificare la Panciu, Cîndești și Focșani", unde pe de o parte nu este deschisă finanțarea, iar pe de altă parte magaziile din metal vor sosi abia în luna decembrie. In asemenea condiții, deși lucrarea avea ca termen final 10 septembrie, va fi terminată în anul viitor. Tot pentru anul 1971 a fost amînată și montarea șnecurilor transportoare în vederea mecanizării alimentării cu struguri a egrofalopompei. în acest ultim caz, ca și în celelalte, motivarea conducerii întreprinderii este cît se poate de simplistă: „Șnecurile se găsesc greu, lucrările le contractăm, de asemenea, greu, ducem lipsa unor materiale". Nimic însă nu se realizează ușor. Materialele nu vin de la sine, executanții nu se înghesuie să contracteze lucrări de valori mici, utilajele nu sosesc singure. Toate acestea se fac cu eforturi, printr-o preocupare permanentă și nu de campanie, antrenînd nu un om, ci un colectiv. Dar cum la întreprinderea Winalcool nu întotdeauna se acționează așa este lesne de înțeles ca rezultatele să nu fie pe măsura previziunilor. Așa se explică de ce măsurile incluse în plan nu sînt realizate decît pe jumătate (exemplu montarea ventilatoarelor pentru transportul pneumatic, înlocuirea vaselor de lemn cu cisterne din metal, procurarea de rezervoare metalice de mare capacitate), de ce nu aduc eficiența economică scontată. Or,menirea planului M.T.O. este cu totul alta și cu siguranță conducerea întreprinderii Winalcool o cunoaște. A procedat și ft continuare astfel înseamnă a frustra producția de însemnate sporuri, ceea ce contravine eficientei econoame, lată de ce se impune o analiză temeinică a modului cum se transpune în fapt planul M.T.O., analiză în care să se stabilească măsuri concrete, cu responsabilități precise. Să nu se uite că măsurile tehnico-organizatorice au fost stabilite cu un scop care trebuie atins. S. ISTRATI întreprinderea de morărit și panificație , un făinoase colț din secția de paste 0 mașină transporta (Urmare din pag. 1) Suni ieșite din garaje, de la locurile de parcare stabilite, fără forme legale. Iată cîteva exemple. Raicu Olaru, (21-VII-I 198) de la I.L.F., se ducea cu mașina acasă, tot la Vînători. Și ca să nu facă cursa „în gol“, transporta o ladă cu 10 sticle de oțel, ceva castraveți, ceapă... Confratele său, Ion Postolache (21-VN-451) de la magazinul intercooperatist al U.J.C.A.P., gonea și el tot spre casă, la Mircești, „transportînd" cîteva kilograme de vinete, ardei! Cu mult mai grav e cazul pe care-l relatăm în continuare. Duminică, autocamionul 21-61-1471, care deservește întreprinderea electroenergetică Vrancea, transporta de la Focșani la Vulturu... nuntași. Somat să oprească, șoferul Sandu Grigoraș, a accelerat. Așa a început o cursă de urmărire pe drumul județean 204 A. Deși încadrat de două patrule auto ale serviciului circulației, și avea sus oameni, șoferul S.G. a încălcat orice normă din de 5 tone o... pîine! legea circulației, a contribuit la lovirea unei mașini a miliției, a părăsit autovehiculul încredințat. El era în stare de ebrietate. Pentru aceste grave abateri, lui Sandu Grigoraș i s-a întocmit dosar de urmărire penală. Iată, așadar, ce fel de „disciplină“ domnește în unele garaje, în unele unități economice deținătoare de autovehicule. Cine permite scoaterea mașinii din garaj și utilizarea ei în scopuri personale? — Aici, e vorba și de o slabă răspundere a conducerilor unor instituții in ce privește utilizarea parcului de mașini, ne spune tovarășul maior Vasile Maxim, șeful serviciului circulație din cadrul Inspectoratului județean de miliție îngăduința, protecția, sistemul intervențiilor, manifestări dăunătoare, apar, ori de cîte ori agentul de circulație sancționează un șofer. Aici trebuie căutată, de fapt, originea indisciplinei. Răspunzători material și moral, trebuie făcuți și acei care permit folosirea mașinilor statului în alte scopuri.