Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)

1970-09-26 / nr. 372

IMALCGVUL pug. 2I mmm VIVAfĂMÎffulUI COMUNICA: Pentru facultățile și secțiile la care au rămas locuri neocupate în urma concursurilor de admitere din iulie și septembrie a.c. se organizează un nou concurs de admitere, în interva­lul 128 septembrie — 3 octombrie 1970 pentru învățămîntul superior tehnic și agronomic și în intervalul 5—11 octombrie 1970 pentru învătămîntul superior economic, înscrierile se fac la secretariatele facultăților respective pînă la data de 27 septembrie, respectiv 4 octom­brie inclusiv. Concursul se organizează la urmă­toarele instituții de învătămînt su­perior: 1. Institutul politehnic București­ — învățămînt de ingineri — cursuri de zi. al Facultatea de energetică, la sec­ția termoenergetică. b) Facultatea de mecanică, la sec­țiile: mașini termice, utilaj chimic, mașini hidraulice și pneumatice. c) Facultatea de mecanică agricolă la secția mecanică agricolă. dl Facultatea de tehnologia con­strucțiilor de mașini, la secțiile : teh­nologia construcțiilor de mașini; ma­­șini-unelte. el Facultatea de metalurgie, la sec­țiile: elaborarea fontei și otelului; turnătorie de fontă, otel și metale neferoase, de formare plastică ,și tra­tamentul termic al metalelor; meta­lurgie neferoasă. f) Facultatea de transporturi, la secțiile material rulant; tehnica trans­portului feroviar. — Învățămînt de subingineri — cursuri de zi. a) Facultatea de electrotehnică, la secția electrotehnică. d) Facultatea de energetică, la sec­țiile : electroenergetică , termoener­­getică. d­ Facultatea de electronică și tele­comunicații, la secția de electronică aplicată. d) Facultatea de mecanică, la secți­ile : montarea și întreținerea utilaju­­lui chimic; montarea, întreținerea și exploatarea instalațiilor din industria materialelor de construcții. e) Facultatea de tehnologia con­strucțiilor de mașini, la secția tehno­logia prelucrării la rece. f) Facultatea de chimie industrială, la Sectii­e; tehnologia silv­aFlor și compușilor oxidici : tehnologia chi­”n­ed one. p'i ă ql Facultatea de transporturi, la secția întreținere și reparații auto. — învățămînt de ingineri — cursuri serale. al Facultatea de mecanică, la secția de mașini termice. bl Facultatea de transporturi, 1 la secția de material rulant. —­ învățămînt­ de subingineri — cursuri serale. a) Facultatea de enerv­ur­i­ la sec­ția electroererm­etică. b) Facultatea de electronică și tele­comunicații­ la secția electronică a­­plicată. d­ Facultatea de tehnologia con­strucțiilor de mașini, la secția tehno­logia prelucrării la rece. dl Facultatea de chimie industrială, la secțiile: tehnologia chimică anorga­nică; tehnologia chimică organică. el Facultatea de transporturi, la secția întreținere și reparații auto. fl Facultatea de mecanică, la sec­ția montarea și întreținerea utilajului chimic. 2. Institutul politehnic Timișoara. — învățămînt de subingineri — cursuri de zi. Facultatea de construcții, la secți­ile : construcții civile și industriale ; îmbunătățiri funciare. — învățămînt de subingineri — cursuri serale. Facultatea de construcții, la secția construcții civile și industriale. 3. Institutul de construcții București­ — învățămînt de subingineri — cursuri de zi. al Facultatea de construcții, la sec­ția construcții civile și industriale. bl Facultatea de instalații pentru construcții, la secția instalații pentru construcții. d­ Facultatea de mașini și utilaje pentru construcții, la secția mașini și utilaj pentru construcții. d) Facultatea de hidrotehnică, la secțiile : construcții hidrotehnice, tehnica edilitară. e) Facultatea de căi ferate, drumuri și poduri, la secțiile : construcții și întreținere feroviară ; drumuri și po­duri; cadastru fum­iar. — învățămînt de subingineri — cursivi serale. al Facultatea de construcții, la sec­ția construcții civile și industriale. bl Facultatea de instalații pentru construcții, la secția instalații pentru construcții. 4. Institutul de petrol, gaze și geo­­logie București­ — învățămînt de subingineri — cursuri de zi. Facultatea pentru forajul sondelor și exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze, la secția forajul sondelor și exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze. 5. Institutul de subingineri Pitești — cursuri de zi. La secțiile : tehnologia prelucrării la rece, întreținere și reparații auto. 6. Institutul agronomic „N. Bălces­­cu" București­ — învățămînt de subingineri — cursuri de zi. Facultatea de îmbunătățiri funcia­re, secția îmbunătățiri funciare. 7. Academia de studii economice București. — cursuri serale. a) Facultatea de economia produc­ției, la secția economia industriei, construcțiilor și transporturilor. b) Facultatea de calcul economic și cibernetică economică, la secția sta­tistică. d­ Facultatea de comerț, la secția economia comerțului interior. d) Facultatea de finanțe, la secția finanțe. e) Facultatea de contabilitate, la secția contabilitate. (Agerpres) Acțiuni patriotice ale tineretului Urm­înd exemplul celor mai în vîr­stă, tinerii din orașele Focșani, Mă­­rășești, Adjud au participat cu entu­ziasm la acțiunile de gospodărire și înfrumusețare a bulevardelor și stră­zilor, au ajutat la amenajarea spații­lor verzi etc. Astfel, prin munca patriotică a ti­neretului, au fost plantați peste 29 000 pomi fructiferi și arbuști ornamentali în masiv, iar pe aliniamente peste 20 000 plopi. In primăvară, pe terenu­rile, apartinînd ocoalelor silvice Nă­­ruja, Gugești, Focșani, Panciu, Vidra și Soveja, a fost efectuată cu tinere­tul împădurirea a peste 70 hectare. Tineretul din toate comunele jude­țului, la chemarea consiliilor populare, a răspuns cu entuziasm în timpul li­ber la prestarea unor activități patri­otice, demne de toată lauda. Printre acestea se numără curățirea și între­ținerea a peste 8 000 hectare de pășu­ne naturală, contribuind astfel la a­­sigurarea unei baze furajere co­respunzătoare pentru animalele coope­rativelor sau proprietatea membrilor cooperatori. Printre acțiunile mai importante la care au participat tinerii din județul nostru, mai pot fi menționate și al­tele. Bunăoară, tinerii din Mără­­șești, I.P.B. Doaga, Ciorăști, Vulturu, Cotești, Sihlea și municipiul Focșani, precum și din alte orașe și comune ale județului, au colectat 350 tone fier vechi care a fost expediat de ur­gență la furnale, 10 000 sticle și bor­cane și peste 4 000 kg maculatură. Sunt cunoscute ravagiile pe care­ ploile din luna mai le-au adus multor obiective economice din județul nos­tru. Au fost distruse șosele județene și comunale din zona de munte pe o mare întindere. Pentru refacerea lor Comitetul județean U.T.C. a organizat șantiere locale la Năruja, Nistoreșt­­i, Herăstrău și pe valea rîului Milco­vul. Sute de tineri au luat parte la re­facerea terasamentelor și podețelor dîndu-se într-un timp relativ scurt în circulație unele dintre cele mai im­portante artere de circulație din ju­dețul nostru. Alături de aceste frumoase realizări unde entuziasmul tineretului și-a gă­sit materializare, mai putem menționa aportul tinerilor din comunele județu­lui la construirea de școli, cămine cul­turale, baze sportive și plajele de la Doaga și Vînători. În prezent, tinerii din județul nos­tru sînt angrenați înt­r-o mare acțiune patriotică : construirea digului de a­­părare împotriva apelor Siretului de la Suraia. Aici, tinerii vor trebui să disloce și să transporte peste 3 500 mc de pămînt, făurind un dig puternic, barieră de netrecut în fața apelor. Ne așteaptă în această toamnă și alte acțiuni la fel de frumoase. Ast­fel, tinerii din zonele de munte și deal vor trebui să ia parte la acțiunile de împădurire, la recoltatul fructelor de pădure și semințelor forestiere. Tinerii din zona de șes și din orașe vor lua parte la alte acțiuni patriotice, care vor constitui tot atîtea afirmări în munca desfășurată de organizațiile U.T.C. Șirul realizărilor, al succeselor orga­nizațiilor U.T.C., precum și a sarcini­lor, ar putea continua. Ne oprim însă aici. Sub îndrumarea organizațiilor de partid, tinerii din județul nostru pot și trebuie să obțină noi succese, justi­­ficind astfel încrederea pe care le-o acordă partidul. Gh. CRUCEANU, membru al biroului Comitetului județean Vrancea al U.T.C. K' ’ Trebuie să recunoaștem că tele­viziunea a programat în primele zile din săptămâna curentă citeva emisiuni memorabile. Luni am putut vedea prima parte a romanului foi­leton PUNCT ȘI CONTRAPUNCT, ecranizare după Aldous Huxley — chestiune asupra căreia vom reve­ni cu alt prilej — și CONCERTUL­ LAUREAȚILOR Concursului inter­national „George Enescu“ — In ca­drul căruia școala de muzică româ­nească a fost la loc de cinste. Marti, la emisiunea „Seară de teatru“, telespectatorii au avut pri­­lejul să vizioneze o adaptare pentru televiziune a tragediei PROMETEU de Eschil. După cum se știe, opera lui Es­chil s-a inspirat din izvoare de o deosebită valoare poetică, deschi­­zind spații întinse al­olirii și imagi­nației. Sunt poveștile mitologice, marile legende nationale în care fabulosul se amestecă cu autenticul istoric , sunt poemele homerice pen­tru care admirația poetului este ne­mărginită. Eschil considera în­treaga sa operă drept „firimituri de la marele ospăț al lui Homer”. Trăind cu intensitate drama pro­priului său angajat în lupta pe viață și pe moarte cu perșii, aceas­tă epopee națională este mereu pre­zentă în mintea lui Eschil, care ii va consacra o tragedie menită să preamărească patriotismul gre­cesc. „Prometeu înlănțuit" este trage­dia care exprimă cel mai puternic esența ab­olirii lui Eschil, o culme în dramaturgia universală și un moment important in evoluția al­­olirii. Caracterul simbolic al trage­diei este evident. Drama este deter­minată de potrivnice, ciocnirea a două torțe Prometeu însemnând omenirea ce luptă pentru progres, lumină și libertate, pe când Zeus reprezintă puterea oarbă și impla­cabilă a destinului, care vrea să mențină pe oameni la supunere. Întuneric și umilință. Spectacolul de la televiziune (a­­daptare și regie Dinu Cernescu) a beneficiat de o interpretare sobră, fidelă mesajului eschilian. Regizorul Dinu Cernescu a tinut seama de fap­tul că tragedia are mai curând un caracter epic si liric decit drama­tic, spectacolul reușind să ne pa­sioneze pentru drama de ab­dire „de idei“ la care asistăm și a cărei dezbatere devine mai dramatică prin solicitarea celor mai nobile aspirații ale noastre. Dan Tufaru IPrometeul a rostit textul cu Înțe­legere, gradină, fără să exagereze, accentele de ironie și aversiune protestatară fată de Zeus, Ion Vitcu (Cratos) a detaliat cu forță drama­tică „puterea“ care poate să anihi­leze orice tendință de liberalizare a omului din cătușele unei gândiri arhaice. Mi­rcea Albulescu -Ochea­­nosi a jucat într-o manieră suges­tivă „Îndemnul" la o prudentă lașă, in relația cu Prometeu. Bine reali­zate sunt si secvențele cu rătăch­­­itoarea Jo­t Carmen Galiul iubită de Zeus, care este izgonită din loc in joc de gelozia Herei­­ Olga Bu­cătarul. Dar cea mai realizată scenă a spectacolului rămâne confruntarea dintre Prometeu si Hermes, mesage­rul lui Zeus. Gh. Dinicu (Hermes) a cărui fortă dramatică s-a impus In mari spectacole românești impre­sionează si de data aceasta, prin simplitatea faptului de artă­. Imobil In gest si expresia fetei, dar nu­anțat si convingător in emisia vo­cii. Intr-o tonalitate arogantă, sen­sibil diferențiată, Gh. Dinică a de­terminat ca scena opțiunii lui Pro­meteu să cîstige un dramatism. Nu­mai In fata unui asemenea Hermes, Prometeu poate să devină titanul In răspunsurile căruia să vibreze tăria si hotărirea de a Infrunta orice rău. George GENOIU ÎNSEMNĂRI T. V. 11 Prometeu" de Eschil Magazinul universal din Urechești st centrul stomatologic din Focșani LA UN CEAS PE Este dificil să surprinzi acțiunile culturale ale unei zile în citeva în­semnări fugare, mai ales cînd este vorba despre o muncă migăloasă, ca­re cere nu numai pregătire ci și dă­ruire totală, „tact pedagogic" etc. Vom încerca totuși să consemnăm, derulînd filmul notărilor, unele impre­sii, pornind de la întrebarea care a născut discuțiile ulterioare : — De cînd n-ați mai prezentat un program artistic pe scena căminului, tovarășe director Gheorghe Vornicu ? — De pe 20 septembrie, cînd lecto­ratul cu părinții pe tema „Legătura dintre școală și familie — factor im­portant în educarea copiilor" a fost urmat de programul dat de elevii șco­lii generale... — Asta înseamnă că, în munca ar­tistică, vă sprijiniți mai mult pe a­­portul școlii... — Să nu fim înțeleși greșit. Cămi­nul cultural din Pufești și-a planifi­cat de așa natură activitățile nicit să nu rămînă o săptăm­ină fără specta­cole. Fie că se dau cu formațiile noas­tre, fie că ne vizitează alte cămine. După șase zile de muncă intensă, a șaptea zi trebuie să ofere oamenilor ce­va, spre destindere, spre... cultura­lizare. Avem obligația s-o facem și o realizăm cu­­ formație de teatru (pie­sa „Cuiul lui Pepelea"), o formație d­e dansuri, soliști și brigada artistică de agitație. — Astăzi, putem vedea ceva „la lucru" ? întrebăm spre a înlătura gîn­­dul că am călcat cu piciorul stîng. Interogației noastre i s-a răspuns a­­firmativ. Cînd ne-am îndreptat din nou spre cămin, soarele scăpăta­ n amurg și satul parcă prinsese viață. In sala clubului, la două mese, se juca șah. N-am notat numele, am re­ținut numai gestul în sine. Simplu. Firesc. In seara asta se joacă șah , în alte­le s-au purtat discuții, s-au făcut au­diții la radio și televizor, timpul liber, cheltuindu-se cu folos. Apoi piesele au fost strînse în tăcere. O clipă de­ liniște, liniștea de dinaintea repetiți­ei. Brigada artistică de agitație „cu dirijorul, paisprezece" începuse pre­gătirea spectacolului „Părinte drag, partid iubit* cu care va intra în con­cursul formațiilor de brigăzi ce va avea loc în luna octombrie. Cîntece, versuri, jocuri de scenă, cuplete, toa­te îmbinate armonios, au reușit să redea drumul parcurs de pufeșteni în anii de după eliberare. Un imn în­chinat partidului — părinte drag. A­­devărate secvențe de film realizate de artiștii amatori îndrumați de Haralam­­bie Popa. — Cine sunt artiștii ? Și în clipa de ezitare, am citit pe fața lui imposibi­litatea de a ști pe cine să exemplifice în astfel de împrejurări. Totuși ne spune : — Ecaterina Ciulei, Aneta Grecu, Eugen Iordache, Ana Ioana, Maria Mușa, Ștefan Grecu, Laurențiu Mun­­teanu și alții... Alții însemnîrnd de fapt cei de la dansuri, cei de la teatru, soliștii... In timp ce repetiția continuă în sala alăturată, am discutat despre pro­iecte, mai puțin despre trecut și am surprins acel optimism generos al o­­mului în propriile forțe, în cei apro­piați. In fazele județene ale concursurilor — aflăm — vor să se situeze printre primii. Tind și mai departe. Am citit, aceasta din seriozitatea cu care s-au pregătit în seara aceasta de septem­brie. Certitudinea faptelor am văzut-o. Rămîn numai împlinirile, care depind, repetăm­, de pregătire, dăruire ți­n tact pedagocic-cult. D. MANOLACHE DE SEARA DE SEPTEMBRIE, SCENA CĂMINULUI MEMENTO MEMENTO MEMENTO MEMENTO MEMENTO tv SIMBATA 26 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I Emisiune 17.00 Deschiderea emisiunii, în limba germană. 18.15 Bună seara, fete ! Bună seara, bă­ieți ! 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 „1001 de seri”. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Avanpremieră la o nouă m­e­ concurs pentru tineret­­ul țării în opt luni”. 20.15 Campionatul balcanic de baschet masculin : România — Bulgaria (repriza a II-a). 20.50 Film serial. „Incoruptibilii“. — „Bulgăr de zăpadă”. 21.40 Nocturna bucureșteană. Program de varietăți muzical-co­­regrafice. 23.00 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.00 închiderea emisiunii programu­lui 1. DUMINICĂ 27 SEPTEMBRIE PROGRAMUL 1 9.00 Deschiderea emisiunii. Matineu duminical pentru copii. „Băiatul din banca a doua" — piesă de Alecu Popovici. 10.00 Viata satului. 11.15 In reluare, la cererea telespec­tatorilor. Dialog muzical Anda Călugăreanu — Therese Stein­metz. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Emisiune în limba maghiară. 13.30 Fotbal: C.F.R. Timișoara — Di­namo București. Transmisiune de la Timișoara. 15.20 închiderea emisiunii de dimi­neață. 17.25 Deschiderea emisiunii de du­­pă-amiază. Microavanpremieră. 17.30 Fotbal : Ungaria — Austria (re­priza a II-a). Transmisiune di­rectă de la Budapesta. 18.20 „Pe sub poala Măgurii". Pro­­gram susținut de Ansamblul folcloric al județului Sălaj. 18.45 Campionatul balcanic de bas­chet masculin. Bulgaria — Iu­goslavia (repriza a 11-a). Trans­misiune de la sala Floreasca. 19.20 Desene animate. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reportaj TV. „Doi bărbați și un munte". 20.20 Film artistic. „Simon $i Laura". Premieră pe țară. 21.40 Tele­ritmuri. 22.35 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.15 închiderea emisiunii progra­­mului 1. radio SIMBATA 26 SEPTEMBRIE PROGRAMUL 1­ 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ruti­­er. Sport. 7.15 Selecțiuni din emisiunea „Ca­valcada ritmurilor". 9.30 Miorița. 10.05 Piese instrumentale. 10.30 Din țările socialiste. Emisiune de la Moscova. 11.05 Pagini din muzica de estradă. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Recital de operă Nicolai Ghia­urov. 12.15 Muzică ușoară de Liviu Ionescu. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Canțonete în interpretări or­chestrale. 13.30 Atențiune șoferi, atentiu pe pi­etoni! 13.50 Cîntă Ileana Constantinescu. 14.10 Piese instrumentale de virtuozi­tate. 14.25 Melodii dragi. 14.45 Jocuri populare. 15.00 De la 3 la 7. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­­tier. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Cîntece de nuntă și jocuri. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Microrecita­ Caterina Valente. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate 21.00 in jurul globului. 21.20 Cîntă Doina Badea. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii: Enrico Macias. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic. 22.20 Sport. 22.30 De toate pentru toti... turiștii. 23.00 Expres melodii. 0.05—6.00 Estrada nocturnă. emisi­a Oco­ JA ȘI ADMINISTRAȚIA­ Focșani, strada Mihail Kogălniceanu nr. 7, telefoane 1579; 3035; 2174; 2098 cinema SIMBATA 26 SEPTEMBRIE Cinema UNIREA Focșani — „Străinii* Cinema FLACĂRA Focșani — „Drep­tul de a te naște* Cinema LUMINA Mărășești dublu in serviciul secret" Cinema VICTORIA Odobești — „Pi­cioare lunar, degete lunar" Cinema POPULAR Panciu — „Răzbu­nătorul" Cinema POPULAR mamei noastre" Adjud — „Casa N.R. Ziarul nu-și asumă răspunderea pentru ev­entualele­­ în pro­gram. — „Joc fnmbát'| 26 septembrie 1970 Noutăți editoriale în librăriile focșănene Albrecht Dürer : „Hrana ucenicului pictor" — Editura Meridiane, 164 pa­gini. Volumul, o antologie riguros alcă­tuită, include cele mai reprezentative pagini din scrisul elevat și cuceritor al artistului, artist cotat ca unul din­tre cei mai mari pictori și graficieni din perioada Renașterii, artist dublat, de un remarcabil cugetător care a me­ditat asupra problemelor artei. Claude Lévi-Strauss: „Gîndirea săl­­batică“­­— Editura științifică. 478 pa­­gini. 19,50 lei. Cartea analizează, clasifică, com­pară și combină miturile, riturile, cre­dințele și alte fapte de cultură, ca for­me ale „gîndirii sălbatice“ care se manifestă ca niște ființe „sălbatice", comparabile cu toate acelea cărora le dă naștere natura sub nenumăratele forme animale, vegetale și altele. Vo­lumul mai cuprinde și lucrarea „Tote­m­­ismul azi". D. Alexandrescu și S. Todea: „Cro­sul" — Editura Stadion, 96 pagini, 5 lei. Lucrarea pune la îndemîna tuturor celor ce participă sau org­anizează crosuri de masă, indicațiile tehnice, organizatorice, precum și cele privi­toare la antrenament. Viorica Guy Marica: „Arta gotică“ — Editura Meridiane, 130 pagini, 14 lei. Studiu atribuit unuia dintre cele mai importante stiluri ale artei medievale, vizînd erhi,p"p'r* s­ulptura, a, completat cu 36 foi cu ilustrații în a­­cest sens. Georg Chiristoph Lichtenberg: „Afo­risme" — Editura Univers, 202 pagini, 6,25 lei. ...Aforismele „din Lichtenberg sunt... însemnări intime ale unui om de mare spiritualitate, la fel de dornic de a-și răspunde sieși întrebărilor, privind lu­mea sub toate aspectele ei, și de a se cunoaște pe siria însuși sub toate în­fățișările mister­e,">se ale existenței sa­le în lume" (I. Negoițescu). Monica Pillat: „Corăbii" — Editura Cartea Românească 76 pagini, 4,75 lei. Volum de poezii grupate în cicluri­le : „Toamnei", „Dincolo de timp", „Magice", „Ape". Gellu Naum: „Poeme alese" — Edi­tura Albatros. 224 pagini. Colecția „Cele mai frum­oa­se poezii", 6 lei. Selecție din activitatea poetică a au­torului în care alături de poezii inedi­te apar și altele din ciclurile : „Exac­titatea umbrei", „Camera cu ceată", „Triunghiul domesticit", „Heraclit", „Oglinda oarbă", „Vasco da Gama“. Nichita Stănescu: „In dulce stil cla­sic, Editura Eminescu, 212 pagini, 8 lei. Mereu în paginile revistelor de specialitate, unul din cei mai a­­preciați poeți contemporani, Nichita Stănescu este prezent din nou cu acest volum, ce adună poezii din ultima perioadă a creației sale. JOCUL M­INVINTARELE (Urmate din pag­­i­ rul a fost în doi timpi și trei mișcări înlocuit cu Gheorghe Popa, nașul gestionarului! Cu timpul, lipsa din gestiune creș­te vertiginos. 20 mai 1969. O nouă subcomisie de inventariere condusă de contabilul Ștefan Soare se prezintă la bufetul din Nereju. După îndelungi dar neglijente verificări, găsesc în sfîrșit o... lipsă de numai 516 lei pe care I. V., bucuros, acceptă să o aco­pere imediat. Lipsa reală ? Peste 98 000 lei­­ între timp gestionarul continuă să fure. Pe 20 februarie a.c., contabila șe­fă a cooperativei Niculina Rapa este înlocuită cu Vasile Motoc care sesi­zează imediat existența unui stoc ne­justificat de mare (în scripte, bineîn­țeles, deoarece, în realitate, stocul nu mai exista demult) de mărfuri, în ges­tiunea de la Nereju. Faptul face loc u­­nor bănuieli, care la scurtă vreme a­­veau să fie confirmate de realitate. Totuși, nu se inițiază nici cea mai su­mară verificare. Pînă în ziua cînd, pe ad­resa U.J.C.C. din Focșani parvine o sesiza­re, în care se dezvăluia, cu lux de a­­mănunte, viața de neîntreruptă vese­lie, dusă de cestionarul bufetului. Mai mulți salariați au rămas... stu­pefiați. El știau pe pacea destituit de multă vreme din funcție. Scrisoarea a fost citită cu atenție. Nu putea fi vorba de nici o eroare de nume. Ce puteau face ? Au dispus urgent efec­tuarea unui inventar cu care prilej să se verifice afirmațiile de pe cele patru pagini ale scrisorii. Hotărîrea a fost transmisă coope­rativei din Paltin, iar de acolo, prin telefon, la Nereju, unde a fost cap­tată de unul din salariații Consiliului popular comunal. In aceeași seară, un paznic este trimis în grabă la ges­tionar acasă pentru a-l anunța „că vine revizia", deci să se pregătească. Iar Vacea s-a pregătit încercînd să incendieze clădirea în care se afla bufetul. (Va urma) Pași pe loc în desfășurarea lucrărilor agricole (Urmare din pag. 1) care se mai adaugă executarea conco­mitentă a unor lucrări esențiale din acest anotimp, era de dorit ca recol­tajul florii-soarelui să înceapă mult mai devreme. Se evita in acest mod, pierderile de recoltă prin scuturare și se asigura în același timp efectuarea operativă a celorlalte lucrări. Dacă în acțiunea de pregătire a te­renului pentru semănatul griului, uni­tatea din Obilești reușise, ca pînă la data vizitei noastre, să asigure o su­prafață de 250 hectare din totalul de 350 hectare planificat a se cultiva a­­cum cu această cultură, acest lucru se datorește în principal faptului că toate cele 25­0 hectare au fost acope­rite de premergătoare care au eliberat ceva mai devreme terenul. De altfel, suprafața rămasă nepregătită, de sută de hectare, trebuie să provină din o porumbiște, deci după culesul porum­bului , după ce terenul va fi eliberat și arat. Un lucru îmbucurător totuși îl con­stituie faptul că la Obilești, coopera­torii erau hotăriți ca, începind cu ziua următoare, să adauge la complexitatea acțiunilor de toamnă încă o lucrare — semănatul griului. Am poposit apoi la C.A.P. Bordeas­­ca. Am reținut că din 500 hec­tare prevăzute a fi semănate cu grîu de toamnă, o suprafață de 350 hectare va avea ca premergătoare cultura de porumb. Deși la data de 22 septembrie se recoltase porumbul de pe aproape 200 hectare, din cauza neeliberării te­renului însă, nu s-a putut ara nici un hectar de porumbiște. Cauza invocată o constituie faptul că o parte din mem­brii cooperatori nu și-au ridicat de pe terenul recoltat treimea de coceni ce le revenea prin executarea acestei lucrări. Dar, poate să constituie a­­ceastă situație un motiv cu adevărat plauzibil pentru întîrzierea pregătirii terenului ? Iată-ne ajunși și la cooperativa a­­gricolă din Slobozia-Ciorăști. Dintr-o discuție purtată cu președintele uni­tății Alexandru Stoian și inginerul șef Nicolae Papuc am notat că din supra­fața de 831 hectare cultivată cu po­rumb se recoltase doar o sută, iar din cele 230 hectare ocupate cu floarea­­soarelui mai puțin de jumătate. Și a­­ici se observă o rămînere în urmă in special la recoltarea florii-soarelui. Faptul că această plantă va fi premer­gătoare pentru cultura griului pe nu­mai 55 hectare nu scuză ritmul lent în care cooperatorii de aici execută lucrarea de recoltare. De altfel, din cele 510 hectare planificate a fi semă­nate în această toamnă cu grîu și se­cară s-au pregătit pînă în prezent doar jumătate. După cum se poate constata în scurtul nostru raid-anchetă făcut la mijlocul acestei săptămîni se desprin­de concluzia că lucrările de recoltare a culturilor prășitoare au demarat mai greu și continuă să se desfășoare în­­tr-un ritm mult prea lent. In același timp, acțiunea de pregătire a terenu­lui în vederea semănării griului de toamnă, fiind legată direct de recolta­rea prăsitoarelor, se desfășoară și ea nesatisfăcător. Cooperativele agricole menționate, ca și altele aflate în aceeași situație, au datoria ca în planificarea lucrărilor dintr-o campanie agricolă să țină cont de necesitatea executării, în timpul op­tim, a întregului flux tehnologic de lucrări și nu numai a celor cu care încep de obicei o campanie. In con­dițiile în care deficitul de brațe de muncă constituie în multe ocazii mo­tivul principal al neexecutării opera­tive și în termen a diverselor lucrări se impunea cu necesitate începerea câ­ mai devreme posibil a primelor acțiuni din acest flux tehnologic , relate cu posibilitățile materiale f­i­­ne, cu forța mecanică și manuală de care dispune unitatea respectivă. Acum, unităților agricole cooperatis­te le revine sarcina de a grăbi pro­cesul de recoltare a culturilor prăși­toare și de a elibera în cel mai scurt timp terenul pentru a asigura, în acest fel, front liber de acțiune tractoarelor, în special, pe suprafețele prevăzute a se cultiva cu grîu. TIPARUL • întreprinderea caligrafică Bacău

Next