Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)

1970-08-02 / nr. 326

) Noi utilaje în exploatările forestiere An de an. Unitatea de meca­nizare a transporturilor fores­tiere din Focșani a cunoscut un activ proces de înnoire care, pe lângă faptul că a permis o ex­ploatare rațională și la timp a masei lemnoase din exploatările forestiere, a ridicat considera­bil productivitatea muncii, ușu­­rind vizibil efortul fizic. Acest proces de înnoire con­tinuă și în acest an. Pînă în pre­zent, unitatea a fost dotată cu 67 autocamioane, 15 autobas­culante, tractoare cu echipa­ment pentru întreținere, diferite buldozere, urmînd ca în peri­oada următoare să mai pri­mească noi utilaje. Alte unități ale cooperației meșteșugărești Pînă la această dată, cooperati­vele din cadrul U.J.C.M. Vrancea, mergînd pe linia extinderii și di­versificării producției, au înființat 15 unități de deservire și acti­vități noi, precum și trei magazine de desfacere a produselor proprii. In perioada care a mai rămas pînă la sfîrșitul acestui an, se preconi­zează a se înființa, printre altele, puncte­­ de predare-primire a produ­selor de artizanat și artă populară în cadrul cooperativei „Arta manu­ală“ la­­ Adjud, Năruja, Panciu și Focșani. Cooperativa „Deservirea populației" Panciu va deschide la Mărășești două secții, una de re­parat obiecte de uz caspic și alta de rame, geamuri, oglinzi. . In total 13 ,asemenea secții­ și ac­tivități noi vor lua ființă pe raza de activitate a cooperației,meșteșu­gărești din județ.. Ochiul magic m Memento ■ [UNK] Itinerarii turistice peste hotare « De pe întinsul patriei ANUL III - Nr. 326 DUMINICĂ 2 AUGUST 1970 4 pagini — 30 bani VRANCEA LITERARA Plenara Comitetului județean al femeilor Recente, a avut loc plenara Comi­tetului județean al femeilor. La lu­crările acesteia a participat tovară­șul Vasile Moise, secretar al Comi­tetului județean de partid. Din par­tea Consiliului Național al Femei­lor, a participat tovarășa Maria Cio­­­­can. Ordinea de zi a­ plenarei a fost: prezentarea informării cu privire la modul cum s-au îndeplinit sarci­nile­ din planul de muncă pe tri­mestrul II al anului curent și dis­cutarea și aprobarea planului de muncă pe­­ trimestrul III, precum și măsuri organizatorice. Plenara a desărcinat din funcția de președintă și membră a Biroului Comitetului județean al­ femeilor pe tovarășa Beatrice Godinescu și a ales în această funcție pe tovarășa Ana Stănică.­­De asemenea, a fost aleasă ca secretară a Comitetului tovarășa Ruxalida Cristea. La întreprinderea de Industrie alimentară SPORIREA EFICIENTEI DEPINDE DE COMPETENTA CADRELOR Dezbaterea sarcinilor de plan pentru anul 1971 cu reprezentanții salariați­lor de la întreprinderea de industrie alimentara Vrancea a reliefat două aspecte importante: pe de o parte, rezultatele satisfăcătoare cu care și-a încheiat unitatea activitatea de pe pri­mul semestru, iar pe de altă parte, hotărîrea colectivului­­ de muncitori, ingineri și tehnicieni de a obține suc­cese în toate­ sectoarele. S-a desprins cu pregnantă faptul că la producția globală s-a obținut un spor valoric de 844 000 lei, la producția marfă — 8 200 000 lei, în timp ce producția mar­fă vîndută și încasată s-a realizat în proporție de 101,2 la sută. Totodată, studiile privind organizarea superioa­ră a producției și a muncii, aplicarea unor măsuri din planul M.T.O., între­cerea socialistă desfășurată între co­lectivele de muncă din unități și-au găsit concretizarea în creșterea pro­ductivității muncii cu 1,5 la sută față de prevederi, întregul sport de pro­ducție obținut in primul semestru fi­ind obținut pe seama creșterii acestui indicator. Sinteza a tot ce s-a între­prins pentru creșterea eficienței eco­nomice se regăsește în modul cum s-a realizat benificiul. Ori, sporirea acestui indicator cu 2 565 000 lei reflectă tocmai gradul de preocupare al co­lectivului de la întreprinderea de in­dustrie alimentară pentru realizarea exemplară a planului, cu­ de eficiente au fost măsurile întreprinse în peri­oada primului semestru. Cu toate aceste rezultate, nu puține au fost cazurile cînd activitatea de producție nu s-a ridicat la nivelul sarcinilor, diminuîndu-se arbitrar din creșterea unor indicatori, în această direcție ar trebui scos­ m­­ai întîi în evidență nivelul sub plan atins la prețul de cost. Și aceasta ca urmare a realizării unor sortimente la care s-au depășit cheltuielile planificate și în­registrarea unor cheltuieli neecono­­micoase în valoare de circa 250 000 lei. Tot la capitolul deficiențe, trebuie trecute necontractarea și nepreluarea în întregime a cantității de lapte și carne planificată, slaba organizare a producției și a muncii de la industria laptelui unde s-a depășit consumul specific, folosirea sub prevederi a parcului auto și altele. Reliefîndu-se necesitatea înlăturării grabnice a acestor deficiențe, s-a in­sistat în continuare asupra sarcinilor de plan pe anul 1971, care la producția globală cresc cu 5,7 la sută, iar la producția marfă cu 3,6 la sută. Reali­zarea lor presupune luarea din vreme a unor măsuri tehnico-organizatorice, continuarea acțiunii de organizare su­ S. ISTRATI (Continuare in pag. a II-a) DEZBATEREA CIFRELOR DE PLAN PE 1971 Secvență din activitatea secției de dogărie de la Cosmești i Ne apropiem cu pași repezi de în­cheierea campaniei de recoltare a ce­realelor. Timpul bun, folosirea mai eficientă a combinelor și utilajelor agricole, recoltarea unor suprafețe de către cosași, au făcut ca în prezent, procentul la recoltatul griului să atingă 90 la sută. Este de așteptat ca în două, trei zile, Vrancea să se ală­ture celorlalte județe care au încheiat această lucrare. Dar, comparînd situația suprafețelor recoltate cu cea care reflectă propor­ția executării arăturilor și însămînța­­rea culturilor duble, constatăm deca­laje care nu pot fi explicate decit printr-o deficitară organizare a muncii. Faptul că în unele locuri terenurile nu au fost eliberate de paie, că me­canizatorii in loc să intre la arat dis­­de-dimineață pierd ore prețioase ne­folosind întreaga capacitate a tractoa­relor, că însămînțatul culturilor duble se face cu mare întîrziere, arată că nu peste tot s-a înțeles cum se cuvine importanța aplicării fluxului tehnolo­gic al cărui scop este obținerea unor sporuri de recoltă atît de necesare în acest an. Datele comunicate de Direcția agri­colă arată că pînă pe data de 31 iulie a.c. în cadrul cooperativelor agricole fuseseră eliberate de paie 11 293 hec­tare — 45,1 la sută — se executaseră alături pe 9137 hectare — 36,5 la sută — iar insămînțarea culturilor duble se făcuse pe 6­608 hectare —­ 38,5 la sută. Deci, pînă în pragul lui întîi au­gust nici măcar jumătate din planul Emil GONCIU (Continuare in pag. a II-a) Recoltarea griului, pe sfîrșite. Insămînțarea culturilor duble, însă, este mult întîrziată. • GRÎUL RECOLTAT 90 LA SUTĂ • ÎN SCHIMB, RITM LENT LA ARĂTURI • ÎNSĂMÎNȚAREA CULTURILOR NU POATE SUFERI AMÎNARE ! Roadele recoltei iau acum drumul hambarelor CARNET SPORTIV FOTBAL Astăzi se dispută la Buzău meciul de baraj între echipele „Chimica" — Mărășești și „Unirea Tricolor" - Brăila. Reamintim cititorilor noștri că primele două întîlniri ale acestor două echipe au avut loc la Mărășești și Brăila, meciurile fiind cîștigate de gazde cu 2—1 și respectiv cu 1—0. BOX In zilele de 1 și 2 august, repre­zentativa orașului Focșani partici­pă la „Cupa Moldovei", care se desfășoară la Vaslui. CICLISM Incepînd de la ora 9, în munici­piul Focșani are loc etapa pe județ a concursului republican „Bicicle­tele de turism", care cuprinde trase­ul oraș Focșani — crîngul Petrești și retur. Plecarea și sosirea concu­renților va avea loc pe stadionul „23 August" CUPA TINERETULUI DE LA SATE Tot astăzi au loc și diferite ma­nifestări în cadrul Cupei tineretu­lui de la sate, ediția de vară, etapa intercentre. Meciurile de fotbal se desfășoară în centrele: Bolotești, Străoane, Ruginești, Vulturu, Bu­­dești, Tătăranu, iar cele de volei și handbal la Vidra, Năruja, Soveja, Adjud, Milcovul, Cotești și Sihlea. 1 ÎN SOLARII SE PREGĂTEȘTE O NOUA RECOLTA Cooperatorii din Ciorăști, deși cultivă pentru prima dată tomate în solarii, au realizat în acest an o producție foarte bună. De pe su­prafața de un hectar au recoltat cantitatea de 50 000 kilograme, care valorificată, le-a adus un venit de 150 000 lei. Din timp ei au pregătit noi ră­saduri de roșii. Astfel, de curind, numai într-o singură zi, peste 70 femei au plantat în terenul eliberat și bine pregătit răsadurile genera­toare de noi recolte. Acum se lu­crează la a răcit și irigat. Dorința cooperatorilor din Ciorăști este ca și a doua recoltă să fie la fel de bună. . Peste 2000 de focșăneni au „invadat" duminică plaja de la Putna. 11 Canicula a „sor­bit" 2 500 sticle cu bere, 900 sticle cu suc, 200 sticle cu apă mi­nerală. Bl „ Garderoba " plajei descompletată. Bl Instalații care nu funcționează După ce i-au dus dorul multă vreme, iată-i, în sfîrșit, pe focșăneni, asal­­tînd plaja de la Putna (comuna Vî­­nători). E cazul să reamintim citito­rilor că datorită unor eforturi susți­nute ale organelor județene, în acest an au fost amenajate într-un scurt in­terval de timp, două atractive locuri de agrement. Primul — situat pe­ ma­lul Putnei — e constituit dintr-o­ pla­jă întinsă, iar cel de al doilea, e sal­ba celor patru lacuri de la Doaga (pe malul Siretului) cu plaja și alte posi­bilități de recreere. Cunoscînd, în mare, aceste lucruri, să urmărim „fil­mul" unei zile de caniculă cu surpri­zele plăcute dar și neplăcute pe care le oferă cele două plaje. ...Duminica trecută, plaja de la Putna a fost „invadată" de peste 2 000 de focșăneni. Prin unitățile de alimen­tație s-au distribuit aici, mari canti­tăți de băuturi răcoritoare și mai pu­țin alcoolizate (2 500 sticle cu bere, 900 sticle cu suc, 200 t­ apă minerală etc).1 Aceasta numai în prima jumă­tate a zilei, pentru că de la prînz vre­mea s-a schimbat... ...Pe apă plutesc cîteva bărci — din cele 8 care se închiriază aici, iar pe nisip sînt plantate ici-colo o duzină de umbreluțe din cele 50 existente. Și pentru că ne aflăm­ la capitolul posi­bilități de recreere activă, amintim că, aici, începînd de astăzi se poate juca ping-pong la cele trei mese spe­cial construite (materialul sportiv se folosește fără nici un fel de plată). Totodată, a fost terminată și construc­ția terenului de volei. Iată-ne la chioșcul Cooperativei „Unirea". Solicităm, colac, pernă pneu­matică, papuci de plajă. — Nu avem, ne răspunde gestio­nara. Urmează să aducem mîine. Dar același răspuns l-am primit și duminica trecută. Se pare că cei care răspund de aprovizionare la coopera­tiva „Unirea“ Focșani cred că și-au făcut datoria dacă au adus diverse costume de baie, produse cosmetice etc. Bodega „Putna", aparținînd de O.C.L. Alimentara mixtă, oferă, ca și cel de al doilea chioșc al cooperației de consum, nu numai băuturi ci și u­­nele produse din carne. Discutînd cu Al. CRIHANA (Continuare In pag­a II-a) Zi de plajă la Putna și la Doaga ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA CIND VOR „IMBRACA" HAINA CETĂȚEANULUI? Timpul — un „personaj" care tre­buie speculat, ne întîmpină în orice magazin, unde rîndul trebuie respec­tat, în gară,­­unde trenul are un pro­gram iremediabil, acasă, unde trebu­rile gospodărești ne solicită și noi, cu timpul de mină, sintem­ al lui sau el este al nostru. Dar să dăm curs unor constatări pe care le-am făcut la Foc­șani, în legătură cu serviciile publice, cu timpul... Vrem să vedem câ­ timp trebuie pen­tru transformarea unei rochii în sara­fan, lucrul în sine necesitînd doar trei, patru ore. Dar croitoresele din unitățile de specialitate sunt­ de altă părere. Unitatea Nr. 41, condusă de tovarășa Măndica Teodorov, este de­servită dup-amiaza numai de respon­sabilă, de aceea după o jumătate de oră de probă, după un sfert de oră pentru luarea unei comenzi, ajungem și noi să fim... informați că dumneaei pleacă în concediu peste o săptămînă și nu ne poate primi comanda res­pectivă. Nici nu ni se cere rochia pen­tru a fi văzută ! Din șaisprezece lucrătoare ale ate­lierului, după-amiaza nu lucrează nici una și solicitantele așteaptă ore în șir. Ca la urmă să fie expediate cine știe către care croitorie­ întrebată, tova­rășa Măndica Teodorov, răspunde: — Eu n-am vrut să-mi iau ajutoare după-amiază, mai rău mă încurcă, și apoi ce-și face omul cu, mina lui e bun făcut. (N.A. Nici acum nu ne pu­tem explica înțelesul replicii respon­sabilei atelierului. Ceea ce știm — și ne-am convins — e că o singură salariată nu face față cererilor nume­roase ale cetățenelor, fiind deci ne­cesar ca după-amiaza atelierul să fie deservit de mai multe croitoresei). Unitatea următoare, Nr. 15, prin persoana tovarășei Ștefana Gîngă ne promite că... la sfîrșitul săptămînii viitoare ar putea fi gata, deci peste aproape două săptămîni. Intrăm la raionul cu autoservire al Complexului din bulevardul Karl Marx. Cerem tovarășului responsabil, Ionel Bobîrcă, comenzi la domiciliu. —­ Solicitări există, dar mijloace de transport și un sector special pentru aceasta nu avem. Vin cetățeni care cumpără odată de o sută, două de lei, desigur că cu moto-scuterul s-ar re­zolva problema, dar... Acest „dar..." îl întîlnim și la stația de taxiuri. Solicitînd un transport de obiecte mai mari, ca: o­ masă, un du­lap, un frigider, ni se răspunde că nu au mijloace pentru asemenea obiecte. Insistăm, știind de existența unui I.M.S., dar aflăm că acesta stă în curtea întreprinderii sigilat pentru că... nu a dat randament (!?!). Șofe­rul­ primea 1 500 lei salariu și nu în­casa decit 400 lei lunar.­­ Să se amenajeze o furgonetă dintr-un taxi care permite acest­ lucru, propune unul dintre conducătorii auto ai taxiurilor. Așa s-ar efectua și trans­porturi de cetățeni și de obiecte mai grele, randamentul fiind altul. Iată că pot exista ieșiri din această situație, dar trebuie să mai existe și inițiativă, mai multă preocupare! De la stația de taxiuri, ajungem la gară. Restaurantul gării trebuie să de­servească în special călătorii care nu au întotdeauna timp să stea la o masă pentru hrană caldă. Un pachețel cu hrană rece e binevenit pentru un călător pe care trenul, ce-și anunță intrarea în gară, îl găsește nepregătit. Dar tovarășa bufetieră, solicitată în acest sens, ne răspunde că n-a mai auzit de așa ceva și ne trimite la os­pătar. Insistăm­, dar bufetiera dispare după alte treburi, după ce ne privește cu o curiozitate nestăpînită, întrebăm ospătarul care e numele „politicoasei“ bufetiere. Acesta dă din umeri: — Nu știu, mă duc s-o întreb. Stupidă scuză. Și dispare și ospătarul. Iată ce fru­mos sînt tratați călătorii la restauran­tul gării de către bufetiera Maria Io­­nescu și ospătarul Ion Popescu (ulte­rior le-am aflat numele). Și timpul, în loc să se dilate, se con­tractă de „timpii morți" creați artifi­cial la diferitele servicii publice. Și pe deasupra, apar tracasările, animo­zitățile, ceea ce face din plăcerea de a realiza un lucru, un chin. Poate că totuși cel de care depind asemenea probleme, vor „îmbrăca" mai des hai­na cetățeanului. Frusina CHIȚIMIA L Urîtă-i uneori beția... Ieri, un cetățean respectabil, ieșind din crama „Vrîncioaia" se întreba mirat de ce scrie în fața barului de acolo „En vino veritas“ și nu corect, „In“. Noi socotim că, de fapt, normal ar fi să se afișeze pentru unii con­sumatori, în românește, cuge­­ ­ti­­ tarea lui Eugen Barbu : „E în­jositor să te simți depășit de natură, să nu te stăpînești... să aștepți să se întîmple ceva care se petrece dincolo de tine, în afara ta, fără voia ta..." Exem­plificăm rațiunea citatului : în ultima vreme au apărut în preajma localurilor noi „ame­najări". Nu din grija celor care se ocupă de soarta alimentației publice, ci datorate unor clienți care, consumînd pe caniculă multe băuturi alcoolice, nu mai ajung acasă, rămînînd pironiți lingă ieșire. Cei mai „topiți" apelează la caldarîm și sînt tre­ziți (se zice) de căldările cu apă vărsate peste ei de ospătari. Priveliștea are ceva rabelaisian. Oricum, urîtă-i uneori beția... N. D.

Next