Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)
1970-08-07 / nr. 330
1944 - AUGUST — IN CINSTEA MARII SĂRBĂTORI REALIZĂRI PESTE PLAN In Industria alimentară Intrată in funcțiune anul acesta, Secția de coniac din cadrul întreprinderii de industrie alimentară a obținut importante succese în realizarea sarcinilor de plan. Desfășurînd larg întrecerea socialistă, organizând mai bine producția și asigurând o aprovizionare ritmică cu materie primă, colectivul de muncă al secției amintite înscrie pe graficul de producție succese deosebite în cinstea celei de a XXVI-a aniversări. La capătul celor șapte luni care au trecut din acest an, producția globală a fost depășită cu peste 121 000 lei ,mbuteliindu-se, peste prevederi, 179 000 litri. Bilanțul încheiat pe primele șapte luni de către Inspectoratul silvic Vrancea scoate în evidență eforturile susținute depuse de către lucrătorii din fiecare ocol, în cultură și refacerea pădurilor. Astfel, planul la producția unităților silvice a fost depășit cu 1 865 000 lei, iar la cultura și refacerea pădurilor proporția de îndeplinire este de 122,6 la sută. In același timp, producției de export i s-a acordat o atenție permanentă, fapt ce a condus ca atît la fructe de pădure, cit și la vînat viu și carne de vînat să se livreze suplimentar partenerilor străini, cantități însemnate. Aplicarea măsurilor prevăzute s-a concretizat in final în reducerea cheltuielilor de producție cu 507 000 lei și realizarea unor beneficii suplimentare in valoare de 1 683 000 lei. In sectorul silvic S5Ö MGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL III — NR. 330 VINERI 7 AUGUST 1970 4 pagini — 30 bani CREȘTEREA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII - OBIECTIV ESENȚIAL AL ACTIVITĂȚII PRODUCTIVE • Descoperirea rezervelor interne, creșterea gradului de mecanizare, în special al operațiunilor , grele și cu pondere mare în procesul de producție, folosirea mai bună a mecanismelor și utilajelor și utilizarea mai rațională a forței de muncă au făcut ca de la o perioadă la alta, productivitatea munci și la Unitatea de exploatare și Industrializare a lemnului Focșani să crească. Astfel, pe primele șapte luni ale acestui an, productivitatea muncii cunoaște un spor de 9,6 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut și de 3,4 la sută față de plan. Creșterea cu 3,4 procente la sfîrșitul acestor șapte luni, în condițiile în care unitatea a suferit pagube serioase datorită calamităților din primăvară, dovedește intensificarea ritmului în fiecare sector și parchet, optimizarea producției și folosirea cu eficiență sporită a timpului de lucru. Cîteva cifre sînt edificatoare: pe patru luni, productivitatea se realizează un procent de 106 la sută, iar pe cinci luni, numai în procent de 100 la sută, scăderea fiind datorată lunii mai cînd se realizează numai 76,9 la sută. Cele peste 79 000 om are stagnări înregistrate numai în această lună, zeci de mecanisme și utilaje scoase complet din funcțiune sau nefolosite la întreaga capacitate, ca urmare a calamităților, au dus la această scădere bruscă, în perioada imediat următoare, se dau peste plan 4 018 000 lei la producția globală și 3 987 000 lei la producția marfă, productivitatea înregistrînd o creștere de 928 lei pe cap de salariat. Dintre factorii care au contribuit lat-o măsură mai mare la creșterea productivității muncii putem aminti utilizarea mai rațională a forței de muncă. în atenția fiecărui conducător al procesului de producție a stat în permanență folosirea integrală a zilei de lucru prin eliminarea timpilor morți și asigurarea tuturor condițiilor de lucru fiecărei formații,, fiecărui muncitor, în vederea eliminării timpului de deplasare la masă — în unele cazuri, distanțe de 3—4 kilometri, — unii maiștri au înființat mici cantine pe parchete, unde se pregătește masa în comun și se asigură transportul ei la locul de muncă. Totodată, prin aplicarea altor măsuri, absențele nemotivate, învoirile și concediile fără plată pe cele șapte luni s-au redus cu 51 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut. Printre subunitățile care au acordat o atenție deosebită acestui factor important al creșterii productivității muncii se află Sectorul de exploatare Soveja și Sectorul de industrializare a lemnului Dumitru HIRNEA, șeful serviciului plan și organizarea muncii la U.E.I.S. Focșani. (Continuare în pag. a IlI-a) Curier sătesc ANDREIAȘU Nu puține probleme a avut și încă mai are de rezolvat consiliul popular al comunei, acum în această perioadă, cînd se caută mijloace pentru a șterge definitiv urmările inundațiilor din primăvara acestui an. Pină de curind au fost procurate toate materialele necesare și s-a trecut la refacerea punții peste apa rîului Milcov, la punctul Moară. Vasile BUDEANU ’OIANA CRISTEI Gospoduri comunei se îngrijesc pentru continua îmbunătățire a aspectului edilitar al tuturor sediilor instituțiilor comunale. Acum, după ce s-au terminat de reparat școlile de pe întreaga rază administrativă a comunei, eforturile sînt îndreptate pentru construirea unor alte obiective cu contribuția voluntară și bănească a cetățenilor. De curind a fost construit un nou și frumos gard la consiliul popular, amenajîndu-se pe o lungime de o sută de metri, și peluze cu Hori, lucru ce contribuie la schimbarea în frumos a acestui colt de comună. In realizarea acestor lucrări, un rol deosebit l-au avut deputații Andrei Apostolic, Nicolae Vlad, Stan PETREA REGHIU A fost un timp cînd, în comuna noastră nu se putea ajunge decit cu mari greutăți, din cauza avariilor suferite de drumul județean Focșani — Andreiașu. Toată lumea a înțeles lucrul acesta și de aceea, la chemarea consiliului popular comunal, sute de cetățeni au ieșit la repararea drumului principal și a celor de acces. L VILCAN Prelungiri de trasee I.T.A. După cum ne comunică conducerea Autobazei Focșani, la cererea cetățenilor și a consiliilor populare comunale interesate, două din cursele Vitănești — cele de la orele 4,50 și respectiv 17,10 — și-au prelungit traseul cu încă 15 kilometri, pînă în centrul comunei Vidra. Adăugîndu-se celor patru curse Focșani—Jariștea, deja existente, acestea vor reuși să asigure o mai bună servire a populației, creînd totodată condiții sporite de confort în timpul călătoriei. zi și noapte, fără răgaz. LA INSAMÎNTAREA CULTURILOR DUBLE către asigurarea recoltării în cele mai bune condiții a pîinii tarii de pe suprafețele rămase în cultură. Muncind în ritm susținut, mecanizatorii și țăranii cooperatori din județul nostru au reușit ca în cursul zilei de 4 august să înregistreze o primă mare izbîndă încheierea recoltării griului de pe cele 22 682 hectare. Trebuie să fac referirea că lucrătorii din cadrul întreprinderilor agricole de stat terminaseră cu cîteva zile în urmă această importantă acțiune pe o suprafață de peste 4 000 hectare. Acest prim succes a fost posibil și datorită faptului că în zona de deal și munte au participat zilnic la muncă sute de cooperatori care au recoltat normal suprafețele nemecanizabile, evitînd în acest mod pierderile de recoltă. Dintre întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii, care și-au indeplinit cu cinste sarcinile în campania de recoltare a griului, o mențiune specială merită I.M.A. Nănești, care, încă din seara zilei de 1 august, culesese recolta de pe cele 3 206 hectare, apartinînd cooperativelor agricole din raza sa de activitate. Au urmat-o în ordine I.M.A. Sihlea, Mărtinești și Adjud. Acum, o dată cu terminarea recoltării griului, atenția Direcției agricole, a conducerii I.M.A. și I.A.S., a specialiștilor din unități și a cooperatorilor, este îndreptată spre eliberarea grabnică a suprafețelor ocupate de paie, pregătirea terenului și însămînțarea în totalitate a culturilor duble. Direcția agricolă a recomandat în această privință, ca și la pregătirea terenului și la semănat să se lucreze din pragul zilei și pînă în cel al nopții, iar acolo unde există posibilități, arăturile să fie efectuate și în timpul nopții. Vor trebui avute în vedere, în primul rînd, toate terenurile ce prezintă o umiditate mai mare, cît și cele ce se pretează irigării. Faptul că tractoarele pot fi folosite acum cu întreaga lor capacitate la arături și însămînțări, va face să crească cu repeziciune volumul suprafețelor semănate cu culturi duble. Pentru ing. Vasile MALUȚAN, directorul Direcției agricole (Continuare în pag. a III-al Puhoiul de ape, care în luna mai cu toată lupta eroică dusă pentru stăvilirea lui, a inundat în județul nostru 16 600 hectare teren arabil, din care aproape 3 000 hectare cu grîu și 3 650 hectare cu porumb, a impus luarea unor măsuri operative ,care să asigure condiții bune de dezvoltare a plantelor ieșite de sub ape și reiisămi în țării terenurilor calamitate. Participind cu deosebit elan la această importantă acțiune, toți lucrătorii ogoarelor vrâncene și-au îndreptat cu osebire atenția pentru asigurarea producțiilor totale pe județ și a compensării pagubelor datorate inundării. Aceasta a făcut ca pe suprafețele rămase în cultură să se ducă o luptă continuă și neabătută pentru crearea unor condiții optime de vegetație a plantelor. Măsurile luate de către Comitetul județean de partid puse în practică de Direcția agricolă și specialiștii din cadrul cooperativelor agricole de producție s-au îndreptat în primul rînd Constituirea comisiei de sistematizare a localităților rurale și urbane Miercuri, a avut loc ședința de constituire a comisiei județene de sistematizare, organ cu caracter consultativ care va contribui la amplasarea eficientă a investițiilor în teritoriu, la stabilirea posibilităților de dezvoltare în etapele următoare și în perspectiva îndepărtată a tuturor localităților. Din comisie fac parte reprezentanți ai organelor locale, ale administrației de stat, ai unitățlor economice, de învățămînt, cultură, sanitare și obștești, ai miliției, precum și specialiști care își desfășoară activitatea în domeniul sistematizării. Președintele comisiei județene este tovarășul Simion Dobrovici, prim secretar al Comitetului județean de partid,, președintele Consiliului popular județean. Pe baza unui plan de măsuri adoptat, se va trece la constituirea comisiilor de sistematizare orășenești și comunale. Printre primele acțiuni înscrise în programul de lucru al comisiei județene se evidențiază organizarea unor discuții publice, în cadrul cărora vor fi prezentate schițele, întocmite pînă acum, de sistematizare a unor zone din municipiu ca zona industrială, Piața Unirii, zonele de locuințe Bahne, Focșani-sud și altele. Consultări asemănătoare cu populația vor fi organizate și în comunele pentru care au fost întocmite schite de sistematizare. Prin activitatea ce o vor desfășura, comisiile de sistematizare județeană, municipală, orășenești și comunale, vor asigura o armonioasă dezvoltare economică și socială a localităților. Vi s-a defectat telefonul? Așteptați pînă a doua zi! Pentru actualul ritm cotidian în care-și desfășoară activitatea locuitorii unui oraș, rețeaua telefonică urbană reprezintă un veritabil „sistem nervos“ utilizat la maximum în scopul economisirii timpului, al comunicărilor urgente, de orice natură ar fi ele, al scurtării distanțelor în ultimă instanță. Adăugind la toate acestea și avantajele pe care le prezintă convorbirile interurbane, ne formăm o imagine — măcar generală — a binefacerilor pe care ni le oferă telefonul și a importanței pe care o prezintă buna funcționalitate a respectivului sistem de comunicație. Despre conștiinciozitatea și corectitudinea salariaților centralei telefonice focșănene, în coloanele ziarului nostru au apărut numeroase articole. Din păcate însă, nu întotdeauna centrala telefonică a municipiului se achită de obligațiile ce-i revin, declanșînd din partea abonaților proteste vehemente pentru încurcăturile pe care le creează. Să vedem, spre exemplu, cum s-au petrecut lucrurile într-unul din cazuri, ce a declanșat prezenta anchetă, ale cărei concluzii sunt departe de a fi favorabile serviciilor telefonice focșănene. Postul telefonic înregistrat sub numărul 13..., aparținînd unei instituții de importanță majoră, s-a defectat într-o sîmbătă. Imediat, deranjamentul a fost anunțat serviciului —* 20— așteptîndu-se remedierea defecțiunii. Deși comunicarea a fost înregistrată, defecțiunea nu a fost înlăturată decît... luni la amiază. Duminică însă, un reprezentat al ministerului de care aparținea instituția respectivă trebuia să transmită unele dispoziții. Dar postul telefonic 13... — singurul existent la instituția nou înființată — nu func R. VORNICU (Continuare in pag. a III-a) Fabrica chimică Mărășești. Hala monobloc în unitățile agricole din județ: JRTIA“ RĂPEȘTE PREA MULT DIN TIMPUL SPECIALISTULUI Recent, a fost făcută o analiză în cadrul cabinetului județean de organizare a producției și a muncii în legătura cu optimizarea folosirii timpului de muncă al cadrelor tehnicoeconomice din unitățile agricole ale județului. în concluziile acestei analize se apreciază faptul că maiștrii, tehnicienii, economiștii și inginerii din întreprinderile de mecanizare a agriculturii, cooperativele agricole de producție și întreprinderile agricole de stat, prin activitatea lor profesională, au adus o contribuție însemnată pentru ridicarea pe o treaptă superioară activității și producției noastre agricole. Pe lîngă aspectele pozitive, sunt însă și unele neajunsuri în activitatea cadrelor tehnico-economice din agricultură, care influențează negativ rezultatele mai bune ce s-ar putea obține. Astfel, s-a constatat că maiștrii de la I.M.A., deși folosesc 87,1 la sută din timpul de lucru pentru controlul și îndrumarea efectivă a lucrărilor din secțiile și sectoarele de producție, totuși nu reușesc în toate cazurile să asigure o calitate și o durabilitate corespunzătoare lucrărilor de întreținere și reparații a utilajelor și mașinilor agricole. în același fel, tehnicienii care lucrează în I.A.S.-urile din județ folosesc pentru lucrările de birou peste 31 la sută din timpul de lucru chiar în perioada campaniilor agricole de primăvară și vară. De asemenea, economiștii din centrala Direcției agricole, cît și cei din C.A.P.-uri nu participă decît cel mult 10 ore pe săptămînă la controlul și îndrumarea efectivă a lucrărilor de teren, ceea ce nu le dă posibilitatea aplicării directe în producție a învățămintelor teoretice și practice asimilate în perioada pregătirii profesionale. De o mare însemnătate este felul în care inginerii din unitățile agricole își folosesc timpul de muncă, știut fiind faptul că ei sunt chemați Ing. Șt. ILIESCU (Continuare in pag. a III-a) PROGRAMUL TURULUI DIVIZIEI NATIONALE A, EDIȚIA 1970-1971 * OCHIUL MAGIC # $ Lumea cărțilOr # MEMENTO # Sunt oameni a căror existență generează întrebări de felul acestora: „Cu ce se ocupă ?, din ce trăiește X sau Y?“ întrebări care, deși simple, firești, își găsesc, atunci cînd se referă la indivizi cu îndeletniciri dubioase, răspunsuri dintre cele mai ambigue. Singura realitate palpabilă, fiind doar aceea că nu muncesc nicăieri. Dar, asemenea existențe nu pot pluti în incertitudine la infinit. împrejurarea că un moment dat ei ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA Lua bani pentru lemne și oferea... chitanțe ajung în biroul anchetatorului penal sau pe banca acuzaților, vine de multe ori să le certifice existența obscură, dezvăluindu-le în toată gravitatea lor tarele morale. Recent, Dumitru Neagu, fără ocupație, cu domiciliul în Vidra (dar numai „pe hîrtie", cum remarca ironic cineva, deoarece rareori putea fi găsit acolo) fusese depistat noaptea, într-o mașină care transporta lemne. Era, după spusele lui, delegatul unei organizații de... ajutorare a sinistraților. Munca cinstită era pentru el de domeniul amintirilor îndepărtate. Fusese cu ani în urmă contabil șef la un ocol silvic. Cu timpul însă, a abandonat calea preocupărilor oneste, preferind traiul din expediente, de pe o zi pe alta, cu frecvente încălcări ale legii, care atrăgeau după sine de fiecare dată cîte o condamnare penală. In biroul procurorului era aproape jovial, deși i se spusese fără menajamente că, datorită periculozității sociale sporite a faptei sale, va fi arestat. Vorbea curgător, dezinvolt. Mai „trecuse* și în alte rînduri pe acolo și „micile nimicuri* procedurale nu-l mai preocupau. Din cînd în cînd, făcea aluzie la existența sa întemeiată pe nemuncă. A uzat de toate căile pentru a cîștiga bani nemunciti. Intr-o perioadă Mircea LAZAR (Conf. in pag. a III-a) . nmi Ului Are orar de funcționare, un local central și spațios și o firmă pe care scrie: Biblioteca U.J.C.M. Și mai are două vitrine frumoase ce ar putea servi de minune pentru prezentarea în condiții optime a ultimelor noutăți literare. Numai că, cele cîteva cărți aflate în vitrină, prăfuite și decolorate, nu au nimic comun cu ultimele succese de librărie. Și mai are biblioteca noastră perdele. Iar de ele, agățate niște afișe. Ne invită oare la o consfătuire cu citito- o bibliotecă care se „respectă rii ? Nu, respectivele afișe ne amintesc că... Festivalul folclorului vrîncean se va desfășura în zilele de 25 și 26 iulie a.c.... Ei, dar era să uităm anunțul lipit în josul uneia din vitrinele bibliotecii. Ce ne recomandă ? Un „amănunt literar“ foarte important : „Cooperativa Constructorul Focșani execută la domiciliul clientului lucrări de zidărie, zugrăveli, tinichigerie, vopsitorie... etc". Nu de alta, dar să știe cititorul căruia i s-a stricat tapetul de pe perete, cui să i se adreseze... Dar, în nici un caz bibliotecarei. G. SEBASTIAN ) (I