Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)

1970-08-07 / nr. 330

1944 - AUGUST — IN CINSTEA MARII SĂRBĂTORI RE­ALIZĂRI PESTE PLAN In Industria alimentară Intrată in funcțiune anul acesta, Secția de coniac din cadrul întreprinderii de industrie alimentară a obținut importante succese în realizarea sarcinilor de plan. Des­­fășurînd larg întrecerea socialistă, organizând mai bine producția și asigurând o aprovizionare ritmică cu mate­rie primă, colectivul de muncă al secției amintite înscrie pe graficul de producție succese deosebite în cinstea ce­lei de a XXVI-a aniversări. La capătul celor șapte luni care au trecut din acest an, producția globală a fost depășită cu peste 121 000 lei ,mbuteliindu-se, peste prevederi, 179 000 litri. Bilanțul încheiat pe primele șapte luni de către Inspec­toratul silvic Vrancea scoate în evidență eforturile susținute depuse de către lucrătorii din fiecare ocol, în cultură și refacerea pădurilor. Astfel, planul la producția unităților silvice a fost depășit cu 1 865 000 lei, iar la cultura și refacerea pădurilor proporția de îndeplinire este de 122,6 la sută. In același timp, producției de ex­port i s-a acordat o atenție permanentă, fapt ce a con­dus ca atît la fructe de pădure, cit și la vînat viu și car­ne de vînat să se livreze suplimentar partenerilor stră­ini, cantități însemnate. Aplicarea măsurilor prevăzute s-a concretizat in final în reducerea cheltuielilor de pro­ducție cu 507 000 lei și realizarea unor beneficii supli­mentare in valoare de 1 683 000 lei. In sectorul silvic S5Ö MGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL III — NR. 330 VINERI 7 AUGUST 1970 4 pagini — 30 bani CREȘTEREA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII - OBIECTIV ESENȚIAL AL ACTIVITĂȚII PRODUCTIVE • Descoperirea rezervelor interne, creșterea gradului de­ mecanizare, în special al operațiunilor , grele și cu pondere mare în procesul de produc­ție, folosirea mai bună a mecanisme­lor și utilajelor și utilizarea mai rați­onală a forței de muncă au făcut ca de la o perioadă la alta, productivi­tatea munci și la Unitatea de exploa­tare și Industrializare a lemnului Foc­șani să crească. Astfel, pe primele șapte luni ale acestui an, productivi­tatea muncii cunoaște un spor de 9,6 la sută față de aceeași perioadă a a­­nului trecut și de 3,4 la sută față de plan. Creșterea cu 3,4 procente la sfîr­­șitul acestor șapte luni, în condițiile în care unitatea a suferit pagube se­rioase datorită calamităților din pri­măvară, dovedește intensificarea rit­mului în fiecare sector și parchet, op­timizarea producției și folosirea cu eficiență sporită a timpului de lucru. Cîteva cifre sînt edificatoare: pe patru luni, productivitatea se reali­zează un procent de 106 la sută, iar pe cinci luni, numai în procent de 100 la sută, scăderea fiind datorată lunii mai cînd se realizează numai 76,9 la sută. Cele peste 79 000 om­ are stagnări înregistrate numai în aceas­tă lună, zeci de mecanisme și utilaje scoase complet din funcțiune sau ne­folosite la întreaga capacitate, ca ur­mare a calamităților, au dus la aceas­tă scădere bruscă, în perioada ime­diat următoare, se dau peste plan 4 018 000 lei la producția globală și 3 987 000 lei la producția marfă, produc­tivitatea înregistrînd o creștere de 928 lei pe cap de salariat. Dintre factorii care au contribuit lat-o măsură mai mare la creșterea productivității muncii putem aminti utilizarea mai rațională a forței de muncă. în atenția fiecărui conducător al procesului de producție a stat în per­manență folosirea integrală a zilei de lucru prin eliminarea timpilor morți și asigurarea tuturor condițiilor de lucru fiecărei formații,, fiecărui muncitor, în vederea eliminării tim­pului de deplasare la masă — în u­­­nele cazuri, distanțe de 3—4 kilometri, — unii maiștri au înființat mici can­tine pe parchete, unde se pregătește masa în comun și se asigură trans­portul ei la locul de muncă. Totoda­tă, prin aplicarea altor măsuri, absen­țele nemotivate, învoirile și concediile fără plată pe cele șapte luni s-au redus cu 51 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut. Printre sub­unitățile care au acordat o atenție deosebită acestui factor important al creșterii productivității muncii se află Sectorul de exploatare Soveja și Sec­torul de industrializare a lemnului Dumitru HIRNEA, șeful serviciului plan și organiza­rea muncii la U.E.I.S. Focșani. (Continuare în pag. a IlI-a) Curier sătesc ANDREIAȘU Nu puține probleme a avut și încă mai are de rezolvat consiliul popular al comunei, acum în această perioa­dă, cînd se caută mijloace pentru a șterge definitiv urmările inundațiilor din primăvara acestui an. Pină de curind au fost procurate toate materialele necesare și s-a tre­cut la refacerea punții peste apa rî­­ului Milcov, la punctul Moară. Vasile BUDEANU­ ­’OIANA CRISTEI Gospodur­i comunei se îngrijesc pentru continua îmbunătățire a as­pectului edilitar al tuturor sediilor instituțiilor comunale. Acum, după ce s-au terminat de reparat școlile de pe întreaga rază administrativă a comunei, eforturile sînt îndreptate pentru construirea u­­nor alte obiective cu contribuția vo­luntară și bănească a cetățenilor. De curind a fost construit un nou și frumos gard la consiliul popular, a­­menajîndu-se pe o lungime de o sută de metri, și peluze cu Hori, lucru ce contribuie la schimbarea în frumos a acestui colt de comună. In realizarea acestor lucrări, un rol deosebit l-au avut deputații Andrei Apostolic, Nicolae Vlad, Stan PETREA REGHIU A fost un timp cînd, în­ comuna noastră nu se putea ajunge decit cu mari greutăți, din cauza avariilor su­ferite de drumul județean Focșani — Andreiașu. Toată lumea a înțeles lu­crul acesta și de aceea, la chemarea consiliului popular comunal, sute de cetățeni au ieșit la repararea drumu­lui principal și a celor de acces. L VILCAN Prelungiri de trasee I.T.A. După cum ne comunică­­ con­ducerea Autobazei Focșani, la cererea cetățenilor și a consi­liilor populare comunale intere­sate, două din cursele Vitănești — cele de la orele 4,50 și respectiv 17,10 — și-au prelun­git traseul cu încă 15 kilometri, pînă în centrul comunei Vidra. Adăugîndu-se celor patru curse Focșani—Jariștea, deja existen­te, acestea vor reuși să asigure o mai bună servire a populației, creînd totodată condiții sporite de confort în timpul călătoriei. zi și noapte, fără răgaz. LA INSAMÎNTAREA CULTURILOR DUBLE către asigurarea recoltării în cele mai bune condiții a pîinii tarii de pe su­prafețele rămase în cultură. Muncind în ritm susținut, mecanizatorii și ță­ranii cooperatori din județul­ nostru au reușit ca în cursul zilei de 4 au­gust să înregistreze o primă mare iz­­bîndă­ încheierea recoltării griului de pe cele 22 682 hectare. Trebuie să fac referirea că lucrătorii din cadrul întreprinderilor agricole de stat ter­minaseră cu cîteva zile în urmă a­­ceastă importantă acțiune pe o su­prafață de peste 4 000 hectare. Acest prim succes a fost posibil și datorită faptului că în zona de deal și munte au participat zilnic la mun­că sute de cooperatori care au recol­tat normal suprafețele nemecanizabi­­le, evitînd în acest mod pierderile de recoltă. Dintre întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii, care și-au in­­deplinit cu cinste sarcinile în campa­nia de recoltare a griului, o mențiune specială merită I.M.A. Nănești, care, încă din seara zilei de 1 august, cu­­lesese recolta de pe cele 3 206 hec­tare, apartinînd cooperativelor agri­cole din raza sa de activitate. Au urmat-o în ordine I.M.A. Sihlea, Măr­­tinești și Adj­ud. Acum, o dată cu terminarea recol­tării griului, atenția Direcției agrico­le, a conducerii I.M.A. și I.A.S., a spe­cialiștilor din unități și a cooperato­rilor, este îndreptată spre eliberarea grabnică a suprafețelor ocupate de paie, pregătirea terenului și însămîn­­țarea în totalitate a culturilor duble. Direcția agricolă a recomandat în această privință, ca și la pregătirea terenului și la semănat să se lucreze din pragul zilei și pînă în cel al nop­ții, iar acolo unde există posibilități, arăturile să fie efectuate și în timpul nopții. Vor trebui avute în vedere, în primul rînd, toate terenurile ce pre­zintă o umiditate mai mare, cît și ce­le ce se pretează irigării. Faptul că tractoarele pot fi folosite acum cu întreaga lor capacitate la a­­rături și însămînțări, va face să creas­că cu repeziciune volumul suprafețe­lor semănate cu culturi duble. Pentru ing. Vasile MALUȚAN, directorul Direcției agricole (Continuare în pag. a III-al Puhoiul de ape, care în luna mai cu toată lupta eroică dusă pentru stăvilirea lui, a inundat în județul nostru 16 600 hectare teren arabil, din care aproape 3 000 hectare cu grîu și 3 650 hectare cu porumb, a impus lu­area unor măsuri operative ,care să asigure condiții bune de dezvoltare a plantelor ieșite de sub ape și reii­­sămi în țării terenurilor calamitate. Par­­ticipind cu deosebit elan la această importantă acțiune, toți lucrătorii o­­goarelor vrâncene și-au îndreptat cu osebire atenția pentru asigurarea pro­ducțiilor totale pe județ și a compen­sării pagubelor datorate inundării. A­­ceasta a făcut ca pe suprafețele ră­mase în cultură să se ducă o luptă continuă și neabătută pentru crearea unor condiții optime de vegetație a plantelor. Măsurile luate de către Comitetul județean de partid puse în practică de Direcția agricolă și specialiștii din cadrul cooperativelor agricole de pro­ducție s-au îndreptat în primul rînd Constituirea comisiei de sistematizare a localităților rurale și urbane Miercuri, a avut loc ședința de constituire a comisiei județene de sistematizare, organ cu caracter consultativ care va contribui la amplasarea eficientă a investițiilor în teritoriu, la stabilirea posibilită­ților de dezvoltare în etapele ur­mătoare și în perspectiva îndepăr­tată a tuturor localităților. Din comisie fac parte reprezen­tanți ai organelor locale, ale admi­nistrației de stat, ai unitățlor eco­nomice, de învățămînt, cultură, sa­nitare și obștești, ai miliției, pre­cum și specialiști care își desfășoa­ră activitatea în domeniul­ sistema­tizării. Președintele comisiei județene este tovarășul Simion Dobrovici, prim secretar al Comitetului jude­țean de partid,, președintele Consi­liului popular județean. Pe baza unui plan de măsuri a­­doptat, se va trece la constituirea comisiilor de sistematizare orășe­nești și comunale. Printre primele acțiuni înscrise în programul de lucru al comisiei județene se evidențiază organizarea unor discuții publice, în cadrul că­rora vor fi prezentate schițele, în­tocmite pînă acum, de sistematizare a unor zone din municipiu ca zona industrială, Piața Unirii, zonele de locuințe Bahne, Focșani-sud și al­tele. Consultări asemănătoare cu populația vor fi organizate și în co­munele pentru care au fost întoc­mite schite de sistematizare. Prin activitatea ce o vor desfă­șura, comisiile de sistematizare ju­dețeană, municipală, orășenești și comunale, vor asigura o armonioasă dezvoltare economică și socială a localităților. Vi s-a defectat telefonul? Așteptați pînă a doua zi! Pentru actualul ritm cotidian în ca­­re-și desfășoară activitatea locuitorii unui oraș, rețeaua telefonică urbană reprezintă un veritabil „sistem nervos“ utilizat la maximum în scopul econo­misirii timpului, al comunicărilor ur­gente, de orice natură ar fi ele, al scurtării distanțelor în ultimă instan­ță. Adăugind la toate acestea și a­­vantajele pe care le prezintă convor­birile interurbane, ne formăm o ima­gine — măcar generală — a binefa­cerilor pe care ni le oferă telefonul și a importanței pe care o prezintă buna funcționalitate a respectivului sistem de comunicație. Despre conștiinciozitatea și corecti­tudinea salariaților centralei telefoni­ce focșănene, în coloanele ziarului nostru au apărut numeroase articole. Din păcate însă, nu întotdeauna­ cen­trala telefonică a municipiului se a­­chită de obligațiile ce-i revin, de­­clanșînd din partea abonaților proteste vehemente pentru încurcăturile pe care le creează. Să vedem, spre exem­plu, cum s-au petrecut lucrurile în­­tr-unul din cazuri, ce a declanșat pre­zenta anchetă, ale cărei concluzii sunt departe de a fi favorabile serviciilor telefonice focșănene. Postul telefonic înregistrat sub nu­mărul 13..., aparținînd unei instituții de importanță majoră, s-a defectat într-o sîmbătă. Imediat, deranjamentul a fost anunțat serviciului —* 20— aș­­teptîndu-se remedierea defecțiunii. Deși comunicarea a fost înregistrată, defecțiunea nu a fost înlăturată decît... luni la amiază. Duminică însă, un re­prezentat al ministerului de care a­­parținea instituția respectivă trebuia să transmită unele dispoziții. Dar pos­tul telefonic 13... — singurul existent la instituția nou înființată — nu func­ R. VORNICU (Continuare in pag. a III-a) Fabrica chimică Mărășești. Ha­­la monobloc în unitățile agricole din județ: JRTIA“ RĂPEȘTE PREA MULT DIN TIMPUL SPECIALISTULUI Recent, a fost făcută o analiză în cadrul cabinetului județean de or­ganizare a producției și a muncii în legătura cu optimizarea folosirii timpu­lui de muncă al cadrelor tehnico­­economice din unitățile agricole ale județului. în concluziile acestei analize se apreciază faptul că maiștrii, tehni­cienii, economiștii și inginerii din în­treprinderile de mecanizare a agricul­turii, cooperativele agricole de pro­ducție și întreprinderile agricole de stat, prin activitatea lor profesională, au adus o contribuție însemnată pen­­­tru ridicarea pe o treaptă superioară activității și producției noastre agricole. Pe lîngă aspectele pozitive, sunt însă și unele neajunsuri în activitatea cadrelor tehnico-economice din agri­cultură, care influențează negativ re­zultatele mai bune ce s-ar putea ob­ține. Astfel, s-a constatat că maiștrii de la I.M.A., deși folosesc 87,1 la sută din timpul de lucru pentru controlul și îndrumarea efectivă a lucrărilor din secțiile și sectoarele de producție, totuși nu reușesc în toate cazurile să asigure o calitate și o durabilitate corespunzătoare lucrărilor de întreți­nere și reparații a utilajelor și mași­nilor agricole. în același fel, tehnicienii care lu­crează în I.A.S.-urile din județ folo­sesc pentru lucrările de birou peste 31 la sută din timpul de lucru chiar în perioada campaniilor agricole de primăvară și vară. De asemenea, eco­nomiștii din centrala Direcției agri­cole, cît și cei din C.A.P.-uri nu par­ticipă decît cel mult 10 ore pe săptă­­mînă la controlul și îndrumarea efec­tivă a lucrărilor de teren, ceea ce nu le dă posibilitatea aplicării directe în producție a învățămintelor teoretice și practice asimilate în perioada pre­gătirii profesionale. De o mare însemnătate este felul în care inginerii din unitățile agri­cole își folosesc timpul de muncă, știut fiind faptul că ei sunt chemați Ing. Șt. ILIESCU (Continuare in pag. a III-a) PROGRAMUL TURULUI DIVIZIEI NATIONALE A, EDIȚIA 1970-1971 * OCHIUL MAGIC # $ Lumea cărțilOr # MEMENTO # Sunt oameni a căror existență generează în­trebări de felul acestora: „Cu ce se ocupă ?, din ce trăiește X sau Y?“ în­trebări care, deși simple, firești, își găsesc, atunci cînd se referă la indivizi cu îndeletniciri dubioase, răspunsuri dintre cele mai ambigue. Singura realitate palpabilă, fiind doar aceea că nu mun­cesc nicăieri. Dar, ase­menea existențe nu pot pluti în incertitudine la infinit. împrejurarea că­­ un moment dat ei ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA Lua bani pentru lemne și oferea... chitanțe ajung în biroul ancheta­torului penal sau pe banca acuzaților, vine de multe­­ ori să le certifice existența obscură, dez­­văluindu-le în toată gra­vitatea lor tarele morale. Recent, Dumitru Neagu, fără ocupație, cu domi­ciliul în Vidra (dar nu­mai „pe hîrtie", cum re­marca ironic cineva, de­oarece rareori putea fi găsit acolo) fusese depis­tat noaptea, într-o ma­șină care transporta lem­ne. Era, după spusele lui, delegatul unei organizații de... ajutorare a sinistra­ților. Munca cinstită era pentru el de domeniul amintirilor îndepărtate. Fusese cu ani în urmă contabil șef la un ocol silvic. Cu timpul însă, a abandonat calea preocu­părilor oneste, preferind traiul din expediente, de pe o zi pe alta, cu frec­vente încălcări ale legii, care atrăgeau după sine de fiecare dată cîte o condamnare penală. In biroul procurorului era aproape jovial, deși i se spusese fără menaja­mente că, datorită peri­culozității sociale sporite a faptei sale, va fi ares­tat. Vorbea curgător, de­zinvolt. Mai „trecuse* și în alte rînduri pe acolo și „micile nimicuri* pro­cedurale nu-l mai preo­cupau. Din cînd în cînd, făcea aluzie la existența sa întemeiată pe nemun­­că. A uzat de toate căile pentru a cîștiga bani ne­­munciti. Intr-o perioadă Mircea LAZAR (Conf. in pag. a III-a) . nmi Ulu­i Are orar de funcționare, un local central și spațios și o fir­mă pe care scrie: Biblioteca U.J.C.M. Și mai are două vi­trine frumoase ce ar putea servi de minune pentru prezentarea în condiții optime a ultimelor noutăți literare. Numai că, cele cîteva cărți aflate în vitrină, prăfuite și decolorate, nu au nimic comun cu ultimele suc­cese de librărie. Și mai are biblioteca noastră perdele. Iar de ele, agățate niște afișe. Ne invită oare la o consfătuire cu citito- o bibliotecă care se „respectă rii ? Nu, respectivele afișe ne amintesc că... Fes­tivalul folclorului vrîncean se va desfășura în zilele de 25 și 26 iulie a.c.... Ei, dar era să uităm anunțul lipit în josul uneia din vitrinele bibliotecii. Ce ne recomandă ? Un „amănunt literar“ foarte im­portant : „Cooperativa Con­structorul Focșani execută la domiciliul clientului lucrări de zidărie, zugrăveli, tinichigerie, vopsitorie... etc". Nu de alta, dar să știe cititorul căruia i s-a stricat tapetul de pe perete, cui să i se adreseze... Dar, în nici un caz bibliotecarei. G. SEBASTIAN ) (I

Next