Milcovul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 376-454)

1970-11-22 / nr. 421

E MILCOVUL pag. 2ü OCHIUL. □TQT11T1TÍ MAGIC Amator de motocros Gama pasiunilor înglobează cele mai curioase preferințe, li­nii colecționează etichete de pe cutiile cu chibrituri, alții nas­turi, o altă categorie cîrlige de undiță și așa mai departe. Ionel Rădășanu din Focșani, strada Tunel nr. 1, colecționea­ză... naivi. Ultima achiziție „de preț" a fost aceea a unui cetă­țean atît de naiv, încît l-a cre­zut pe cuvînt pe Rădășanu — deși acesta are numai 17 ani — că ar avea o funcție de mare răspundere. Declinîndu-și aceas­tă „calitate“ I. R. a împrumutat de la „victima" sa motocicleta cu care s-a plimbat pînă ce... l-a oprit un lucrător al servi­ciului de circulație. Rădășanu s-a dovedit însă mai naiv de­cit cei păcăliți, dacă și-a închi­puit că va putea scăpa de rigo­rile legii. Rectificarea unui proverb Zilele trecute, la ora prînzu­lui, Arbunea Ion din satul Risi­piți, comuna Milcovul, intrase în complexul comercial de pe bulevardul Karl Marx din Foc­șani să „tîrguiască“ cîte ceva. Numai că, după un mai vechi obicei de-al sau. A. I. în loc să plătească marfa, a încercat s-o ascundă sub haină. Văzîndu-se descoperit, Arbunea a îmbrîncit vînzătoarele și a rupt-o la fugă iepurește. Prins de către cetă­țeni, hoțul a fost predat organe­­lor de miliție care l-au deferit justiției. După cum se vede de data a­­ceasta fuga a fost rușinoasă, dar nu și sănătoasă! Rubrică redactată de R. VORNICU Școala generală din Păunești FOTO. N. MOLDOVEANU Cineva a sunat cu două săptămîni înainte... In localul Grădiniței nr. 1 din Co­­tești, la ora cînd copiii ar fi trebuit să se joace, să spună poezii, să cînte și să asculte povești, liniștea domnea peste tot, jucăriile numai ne priveau tăcute, fiecare la locul lor, cuminți, regretînd poate despărțirea de copii, prea timpurie despărțire. Le-am pri­vit în singurătate și tăcerea ne apăsa grea. Am vrut la început să credem că totul n-a fost decît o întîmplare, poate un joc infantil, dar n-a fost a­­șa : jucăriile — repetăm — erau sin­gure, singure, copiii plecați, iar edu­catoarele „activau" la... consiliul popular... — De ce ați închis grădinița pe data de 14 noiembrie și nu la 1 de­cembrie ? este prima întrebare pe ca­re o adresăm directoarei, tovarășa Ioana Istrate. — Nu mai avem lemne! vine, ca o scuză, răspunsul. Terminasem și ali­mentele. Apoi, nici copiii nu mai ve­neau. In ultimul timp doar 12, 13, 15... — Din citi ? — Din 40 înscriși. Așadar din 40 de copii înscriși la începutul anului școlar, ceva mai mult de un sfert frecventau grădini­ța. Răsfoind, însă, jurnalul de activi­tăți, din rubrica „prezenți" notăm ci­frele în ordinea inversă consemnării: 13, 15, 16, 18... 26... 28. Ne oprim, tra­gem linie și... conchidem, deci, una din cauzele care au determinat sista­rea activităților, la grădinița din Co­­tești, este — spunem — neșcolari­­zarea. Pentru a ne edifica mai bine asupra acestui aspect revenim cu întrebări­le, din răspunsurile cărora aflăm cite ceva și despre satisfacția muncii e­­ducatoarelor, despre copii, despre le­gătura cu familiile lor. Răspunsurile „ca din carte" încer­cau să ne convingă că s-a muncit, că educatoarele au obținut rezultate fru­moase, că — afirma directoarea — „stăm bine cu propaganda pedagogi­că". Ni se recită apoi poezii (și cît de bine le-ar fi stat copiilor în aceas­tă postură !), auzim de jocuri, cîntece, toate însă, teoretic. De ce ? Pentru că, cineva anume a sunat cu două săptămîni înainte de vreme clopoțe­lul vacanței și n-a făcut bine. Cît des­pre ,,propaganda pedagogică", nu mai comentăm nimic... Revenind la cea de a doua cauză (lipsa semnelor și alimentelor), adevă­rul îl aflăm la sediul C.A.P. discutînd cu tovarășul Nicolae Boșcan, ajutor contabil, singurul care ne-a lămurit cît de cît — Intr-adevăr, grădinița s-a închis, dar de lemne nu știu nimic. Poate președintele... Știu doar că n-a cerut nimeni. Alimente însă au fost sufici­ente... Insistăm cu încă o linie de dialog . —. Totuși dumneavoastră faceți fo­cul. (Pe lingă soba care era caldă, era și un radiator în priză). De unde luați lemnele ? — Mai de la consiliu, mai de la cămin... vine răspunsul, de o since­ritate dezarmantă. încolo, nu mai știe nimic. Cert este că la grădiniță — cu­noscută în rețeaua școlară ca „pepi­nieră de educație" — nu erau lemne, în schimb era... frig și pe bună drep­tate părinții și-au luat acasă copiii. ...Ne-am plimbat apoi pe ulițele co­munei la ceas de amiază, în urechi stăruind încă versurile (recitate de e­­ducatoarea Anica Alexe): ,ȘUite vine iarna rece / Cu zăpadă și cu ploi / Să ne pregătim și noi". Și ne-au venit din nou în amintire singurătatea ju­căriilor lipsite de copii, poeziile ne­­învățate, cîntecele necîntate și ne-am gîndit că cineva a sunat prea devre­me clopoțelul vacanței și n-a făcut bine pentru că s-a auzit și dincolo de Cotești... D. MANOLACHE BALASTIERELE DIN JUDEȚ (Urmare din pag. 1) Dispersarea balastierelor, uneori a­­parținînd chiar aceluiași minister, așa cum e cazul celor două balastiere de la Suraia ale Ministerului Transportului, amplasate la o distanță de circa 2 km una de alta, cît și modul diferit de organizare a exploatării lor, dau naș­tere la diferențe și abateri frecvente la prețul de cost. De exemplu, la ba­lastiera I.C.B.—C.F.R. Suraia, costul unui metru cub de balast extras și încărcat, este cu 6,85 lei mai mare fa­ță de balastiera Doaga, aparținînd Mi­nisterului Industriei Materialelor de Construcții, iar la cea din Pufești, pen­dinte de Industria Locală Adj­ud, este cu 17,95 lei mai mare. O influență negativă asupra acestor costuri o exercită, printre altele, și distanțele de la balastiere la stațiile de expediție care determină substan­țiale „jocuri" ale prețurilor de la o balastieră la alta, consecință a unor concepții neunitare în organizarea și exploatarea balastierelor. Anomalii serioase se mențin și pe linia desfacerii produselor. Balastiera întreprinderii de cariere și balastiere C.F.R. București din Suraia, care are ca obiect numai aprovizionarea cu produse de balastieră a șantierelor întreprinderii, și-a permis — nu știu cu a cui aprobare — să vindă aceste pro­duse altor întreprinderi din țară și chiar unor unități economice din ju­deț: I.A.S.-uri, C.A.P.-uri, șantiere de construcții, pînă și Industriei locale Focșani. Din evidenta existentă la a­­ceastă balastieră, rezultă că în acest an, unitățile economice din județ au cumpărat din propriile resurse ale ju­dețului, numai prin intermediul aces­tui „mijlocitor", o cantitate de peste 30 000 mc agregate și produse de balastieră. Neorganizarea în mod unitar și cu grijă a acestei activități generează și alt... „balast economic". S-au depis­tat destule cazuri cînd unele șantiere de construcții industriale, drumuri, și poduri, alte unități economice din ju­deț, au transportat agregate de la ba­lastiere situate la mari distanțe, pentru care s-au cheltuit suplimentar mii și zeci de mii de lei, fără a lua în cal­cul pierderile provocate de imobili­zarea vagoanelor, a mijloacelor de transport. In această direcție, un fenomen a­­normal, situat pe canavaua lipsei de răspundere față de banii statului și care contravine celor mai elementare noțiuni de eficiență, îl constituie mo­dul cum este planificată aproviziona­rea unor consumatori din alte județe cu agregate de la balastierele din județul nostru. Astfel, balastiera I.C.B. — C.F.R. București din Suraia a livrat numai în acest an un volum impor­tant de produse de balastieră secțiilor C.F.R. din Titu și Pitești, unități am­plasate într-o zonă cu bogate resurse de agregate de balastieră, de unde — dacă exista o planificare judicioasă — se putea realiza o aprovizionare operativă și eficientă. Acest sistem anacronic de aprovizi­onare, care, din păcate, se mai men­ține și astăzi în unele sectoare, ge­nerează un volum mare de cheltuieli neeconomicoase suportate de econo­mia națională. Asemenea cazuri sunt expresia poziției de indiferență fată de cheltuirea banilor statului, de pro­tejare a intereselor înguste în detri­mentul celor ale economiei. Este timpul ca și împotriva celor din cadrul întreprinderii de carieră și balastieră C.F.R. care decid și apro­bă „promenada" balastului de la Si­ret la Argeș și — poate — și invers, Ministerul Transporturilor să ia mă­suri hotărîte pentru eliminarea aces­tor stări de lucruri. Organizarea și exploatarea defec­tuoasă în unele balastiere din județ, au provocat, de asemenea, și devierea nepermisă a unor­ cursuri de ape, ne­­regularități în păstrarea albiei rîuri­­lor, deteriorarea malurilor — așa cum este cazul la Pufești și Pădureni — iar de la o perioadă la alta și în­răutățirea hidrologiei zonale, neajun­suri care pînă acum au scăpat atenți­ei unor organe de specialitate din ju­deț. Rezolvarea corespunzătoare a pro­blemei analizate nu mai poate fi a­­mînată, deoarece în condițiile actua­le de organizare a balastierelor, se pierd importante fonduri materiale și bănești, care afectează interesele eco­nomiei județului, ale economiei nati­onale. Mijloace și căi există cu priso­sință. In acest sens, sugerăm Consi­liului popular județean o soluție care ar rezolva definitiv și integral aceas­tă problemă și care, ar fi, după păre­rea noastră, nu optica de cedare pen­tru administrare și exploatare către I.C.S.M. Galați a balastierei de la Pă­dureni sau de cooperare a Industriei locale Vrancea cu Industria locală Brăila — așa cum s-a și concretizat în formele încheiate deja pentru ex­ploatarea produselor de balastieră de la Suraia — ci întocmirea unei do­cumentații care să fundamenteze ne­cesitatea înființării unei întreprinderi economice la nivelul județului, de interes republican sau local, care să tuteleze și să coordoneze unitar și cu eficiență economică activitatea ba­lastierelor din județ. In felul acesta, balastierele jude­țului vor produce și de acum încolo cantități mult mai mari de balast, dar în nici un caz... „balast" economic. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA» Focșani, strada Mihail Kogălniceanu nr. 7 telefoane» 1579; 8035; 2174; 2098 I i Duminica 22 noiembrie 1970 „Pacificul de sud - arhipelagul uitat“ Insulele acestui arhipelag si­tuate in zona de sud a Ocea­nului Pacific, sint : insula Niue, asociată din punct de vedere geografic Insulelor Cook, teri­toriu administrat de Noua Zee­­landă; Insulele Pitcairn, o plo­aie britanică ; Insula Guam, te­ritoriu incorporat de S.U.A. și administrat direct de Departa­mentul de Stat american. Mai fac parte din acest arhipelag Micronezia, teritoriu trecut sub administrația S.U.A. in 1947, și Insulele Gilbert și Ellice, colo­nii britanice. Insulele Fiji și Tonga, incorporate din punct de vedere geografic acestui ar­hipelag, și-au obținut indepen­denta in acest an. Acele imagini­ balsane ale Pacifi­cului de sud care vor să ilustreze un paradis vast al palmierilor rodi­tori, al plajelor însorite și al tine­relor cu fuste din plante există doar în închipuirea responsabililor lini­ilor aeriene și a autorilor de recla­me. Această colecție de națiuni minuscule este în realitate amenin­țată de nori negri, nori cu care Co­misia pentru Pacificul de sud — forul tutelar — nu poate, în pre­zent, lupta. Țările din acestă zonă a Pacifi­cului încearcă, fiecare, să-și gă­sească un loc în lumea modernă. Economia lor se bazează în primul rînd pe agricultură, dar, în multe cazuri, metodele utilizate sunt pri­mitive. Există unele insule cu o economie mai favorizată, în altele, însă, situația este precară. Insulele Gilbert și Ellice, de exemplu, po­sedă un sol sărac, supus unor se­cete repetate și lipsit cu totul de minerale sau alte resurse. Problemele actuale ale acestor insule au fost examinate recent în cadrul unei conferințe a Comisiei Pacificului de sud, ținută în Insu­lele Fiji. Principala preocupare a autorită­ților Insulei Niue, de exemplu, este de a putea realiza, prin valorifica­rea coprei, o capacitate economică suficientă pentru a se împiedica e­­migrarea cetățenilor în Noua Zee­­landă. Pentru moment, nu poate fi vorba de dezvoltarea unei indus­trii a turismului, întrucît, deși pe pista unicului aeroport existent aici pot ateriza avioane turbopropulsoa­re, nu există, practic, posibilități de cazare a eventualilor vizitatori. Iar banii necesari construcției de hoteluri pur și simplu nu există. Cea mai importantă problemă a arhipelagului este, însă, cea a co­municațiilor. Tranzistorul a consti­tuit un progres considerabil, deoa­rece, aducînd aparate radio ieftine, autoritățile posesoare de stații de emisie au putut să se facă cel pu­țin, auzite de populație. Dar aceas­ta este mult prea puțin. Vastitatea zonei — Insulele Gilbert și Ellice 37 la număr) sunt răspîndite, de e­­xemplu, pe o suprafață de peste 3,6 milioane km­.2 — face ca rezolvarea problemei comunicațiilor să fie practic imposibilă. A devenit o re­gulă ca secretariatul Comisiei să­­ de­­plîngă ignorarea de către țările membre a diverselor apeluri și ce­reri. Unul din delegații la confe­rință a arătat, însă, că în momen­tul recepționării mesajelor trimise prin poștă, era adeseori prea tîrziu pentru a se mai face ceva. Comisia Pacificului de sud a fost creată în 1947 de către guvernele Australiei, Franței, Olandei, Noii Zeelande, Angliei și Statelor Unite. Olanda s-a retras deja din comisie, iar celelalte țări manifestă o lipsă de interes descurajatoare. Iată de ce, statele membre sînt profund de­cepționate de funcționarea Comisiei, care își concentrează eforturile, cel mai frecvent, în direcția unor pro­grame de educație. Dar cu un bu­get care a totalizat în 1970, 890 000 dolari australieni, este evi­dent că nu se poate face mare lu­cru. Delegații Noii Guinee au arătat că, în ceea ce privește țara lor, Co­misia nu constituie nici un ajutor. Cum poate fi abordată, cu actua­lele fonduri, problema educației într-o țară ca Noua Guinee, unde populația (2,3 milioane locuitori) vorbește nu mai puțin de 700 limbi? Chiar dacă întregul buget al Comi­siei ar fi afectat acestei insule, da­tele problemei ar rămîne aceleași. Este necesar ca țările arhipelagu­lui să dispună de un ajutor mai im­portant în eforturile lor de a ocu­pa un loc în lumea contemporană. Cît despre activitatea Comisiei, pro­gramele sale sînt admirabile, dar cu totul utopice dacă se are în vedere lipsa cvasitotală a fondurilor nece­sare. Din multe puncte de vedere, arhipelagul prezintă o importanță deloc neglijabilă pentru Australia și Noua Zeelandă. Nici una din cele două țări nu a manifestat, însă, in­teresul pe care zona îl prezintă. (Urmare din pag. 1) că, dar nu se putea și nu trebuia oricum. Atunci a cerut tuturor mai ales dis­­ciplină, conștiinciozitate și inimă. Cei care n-au rezistat, au plecat. Mulți s-au întors. Ferma s-a dezvoltat pe un foarte se­rios profil zootehnic. Era greu de obținut rezultate, în zootehnie toată lumea știe cite ceva, se pricepe adică. Cîțiva ani rezulta­tele au fost „pe linie“. In 1959, producția de lapte la o vacă însemna 2­500 litri. In următorii 2 ani, aproape incredibil pentru cine afla întîmplător, se obține o creștere de 1100 litri. Si apoi oile. In 1959 se obținea o cantitate „normală“ de lună, ca în orice altă parte. Acum, de la o oaie se obțin peste 6 kilograme, adică un alt salt de aproape 250 la sută. Procentele expri­mă insă numai munca. De aici a început competiția cu cele mai bune ferme din țară, cu cei mai buni specialiști. In 1956, frun­taș pe țară, în 1969, locul II pentru cantitatea de lapte obținută de la o va­că. —■ Iarăși pornesc de la disciplină, cel mai greu este să formezi oamenii. Pentru asta ai nevoie de răbdare, de timp, fiecare trebuie să știe că este o personalitate la locul de producție. La Precistanu toți lucrătorii își cunosc bine problemele, nu atri­buțiile, ci problemele. In fiecare an am depășit pla­nul, acum spor de greuta­te la taurine, de exemplu, înseamnă ceva normal, fără vorbe. Pregătim pentru 1971 un lot de 400 berbecuti de prăsilă de mare valoa­re, care rivalizează cu materialul de import. Nu mă îndoiesc nici o clipă că nu vom reuși. — Aveți foarte mulți vizitatori, oameni care se interesează de felul cum munciți. Pentru că se pare că aveți anumite „secre­te”... — Nu. Punem preț pe calitatea furajelor și pe economicitatea lor. Hră­nim, dar nu îndopăm. In­­silozăm toți cocenii, alții aruncă paiele de grîu, de exemplu, dar la noi ele se dau ca hrană oilor. Avem o experiență a noastră, de aici de la Precistanu, fă­­tarea prematură a oilor. Teoreticienii, unii practi­cieni nu au fost de acord, dar eu am demonstrat. 400 de miei în plus, la o turmă, nu strică. Pentru asta am programat anul acesta fătările la d­­in de­cembrie... Mergeam înspre graj­duri. Vorbeam, de fapt eu îl ascultam, îl observam preocupat, chinuit — da­că vreți — de producție, de problemele producți­ei, îmi spunea, știi, acum Îmi dau seama că se poa­te mai mult, dar trebuie să avem mai mult curaj în a aborda problemele, să credem că suntem­ în stare de mai mult. In primii ani de producție sufeream enorm cînd nu prevedeam un lucru. A­­cum mă tem de rutinare, da, nu de rutină. In agri­cultură se mai fac greșeli, nu sînt prea multi speci­aliști, și apoi iarăși vor­bele se desprindeau nu­mai din realitatea imedi­ată a producției și asta m-a bucurat mai mult ca orice. Ne-am luat rămas bun, de fapt ne-am strîns mîinile ca și cînd ar fi trebuit să ne întilnim a doua zi, la aceeași oră a dimineții, și asta a fost, la fel, o bucurie sinceră... lin om, in zori... Pe agenda agricolă (Urmare din pag. 1) Faptul că pînă acum, din totalul suprafeței de 76 077 hectare pe circa 80 la sută au și fost executate arături­le de toamnă pentru însămînțările de primăvară, ne face să credem că în­treprinderile pentru mecanizarea a­­griculturii vor reuși să încheie a­­ceastă lucrare în termenul stabilit. Altă recomandare se referă la pre­gătirea terenurilor pentru culturile timpurii de primăvară, lucrare ce se va realiza începînd cu acest an În­că din toamnă, în mod special pen­tru lucernă, borceag, mazăre și sfe­clă de zahăr, iar în limita timpului disponibil pentru orz, ovăz, in, co­­reandru, muștar, floarea-soarelui și cartofi. Pentru ca această acțiune să fie încununată de succes, se va reface — acolo unde este cazul — planul de amplasare a culturilor, în aten­ția specialiștilor stînd faptul că a­­ceste culturi au nevoie de terenuri ușoare, cu o expoziție care să per­mită înmagazinarea rapidă a căldu­rii. In mod deosebit, se vor revizui amplasările făcute pentru floarea­­soarelui și sfecla de zahăr spre a fi înlăturată posibilitatea revenirii pe același teren a respectivelor culturi mai devreme de 4—5 ani. Pregătirea acestor terenuri încă din toamnă, prin discuiri, nivelări și alte lucrări necesare va crea un pat germinativ de o calitate superioară, iar în plus, în primele zile bune de lucru ale primăverii, semințele vor putea fi încorporate rapid în sol, în condiții optime de umiditate. Ca o sarcină majoră a specialiș­tilor din unități trebuie considerată urmărirea cu cea mai mare atenție a stării de vegetație a Culturilor de toamnă, completîndu-se greșurile a­­colo unde griul a răsărit. O dată cu primele precipitații și după ce pă­mîntul a înghețat, va începe ferti­lizarea suplimentară a griului cu a­­zot. Pentru a fi prevenită băltirea apelor pe semănături, se va trece în cel mai scurt timp la executarea șanțurilor de scurgere, iar acolo un­de grîul este amplasat în terenuri a­­menajate pentru irigarea prin asper­­siune, se va executa neîntîrziat a­­ceastă lucrare ce favorizează răsări­rea în bune condiții a plantelor. Pînă pe data de 20 decembrie va fi terminată și condiționarea semin­țelor, fiecare unitate avînd obligati­vitatea ca pentru cunoașterea valo­rii culturale a acestora să trimită o serie de probe la laboratorul jude­țean pentru controlul semințelor. Dacă mai amintim și măsurile ce se impun a fi luate pentru redarea în circuitul agricol a tuturor supra­fețelor ocupate cu arboret, mărăcini­­șuri, vii răzlețe, drumuri inutile, ve­rificarea sistemelor de irigat, a con­tinuării lucrărilor la digul de la Su­raia, avem un tablou convingător al multiplelor activități pe care lucră­torii ogoarelor vor trebui să le exe­cute în această perioadă într-un mod exemplar. u tv DUMINICA 22 NOIEMBRIE 8.40 Deschiderea emisiunii. Gimnas­­­­tica de dimineață. 9.00 Teatru pentru copii și școlari­i „Fata din dafin" — scenariu de Dan Tărchilă. 10.00 Viata satului. 11.30 Amfiteatru muzical. Martian Negrea. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Hochei pe gheață . România — Polonia. înregistrare de la pa­tinoarul „23 August". 14.30 In reluare, la cererea telespec­tatorilor. Interpreți îndrăgiți de muzică ușoară și populară : Mar­gareta Pîslaru, Frida Boccara, Ev­a Pilarova, Sergio Endrigo, Maria Butaciu, Irina Loghin, Maria Cornescu, Dumitru Con­stantin, Pop Simion. 15.00 Emisiune în limba maghiară. 16.45 Studioul „N". 18.00 Cîntare Patriei — Concurs co­ral interjudețean. Participă for­mații corale din județele Ilfov, Argeș și Vrancea. 19.15 Desene animate. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 România în 1­000 de imagini. Colegii. 20.20 Telerecital. Costache Antoniu. 21.20 Recital Party Pravo. 21.50 Telejurnalul de noapte. 22.00 Handbal masculin i România — R.D.G. (reeditarea finalei Cam­pionatului mondial 1970). Inre­­­gistrare de la Cluj. 23.00 închiderea emisiunii programu­lui 1. LUNI 23 NOIEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Scena și ecranul. 18.30 Un univers al cuceririlor tehni­cii contemporane. Tîrgul Inter­național București. Reportaj fil­mat. 18.50 Muzică populară cu Maria Pie­­traru și Petre Săbădeanu. 19.00 Ce sînt și ce trebuie să fie centralele industriale. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 60 de ani de la primul avion cu reacție. La emisiune va par­ticipa savantul Henri Coandă. 20.20 Teatru foileton : „Războiul ce­lor două roze (V). 21.10 Steaua fără nume. Muzică populară. 22.05 Telejurnalul de noapte­­ 22.15 Telesport. 22.30 Viata literară. 23.00 închiderea emisiunii. radio DUMINICA 22 NOIEMBRIE PROGRAMUL 1 6.05 Concertul dimineții. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 7.15 Melodii distractive. 8.00 Sumarul presei. 8.10 Avanpremieră cotidiană. 8.22 Ilustrate muzicale. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.30 Ora satului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toti. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Noutățile săptămânii — melodii interpretate de formația Jethro Tull. 13.30 Unda veselă. 14.15 Sport și muzică. 16.45 Melodii de George Grigoriu și Florentin Delmar. 17.15 Caravana fanteziei. 18.00 Concert de muzică ușoară. 18.40 Muzică de café-concert. 19.00 Gazeta radio. 19.15 Transmisiune sportivă. 20.05 Teatru scurt. 21.00 Zece melodii preferate. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Recital Riccardo del Turco. 22.50 Moment poetic. 23.00 Concert de seară. 0.03-5.00 Estrada nocturnă. LUNI 23 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 5.05 Muzica dimineții. 6.05-9.30 Muzică și actualități. 9.30 Revista literară radio. 10.10 Curs de limba engleză. Ciclul II, secția a 41-a. 11.05 Radio-Prichindel. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Ascultați și... recunoașteți — muzică ușoară. 12.25 Știința la zi. 13.00 Radiojurnal. 13.22 Melodii de H. Mălineanu. 14.00 Compozitorul săptămînii: Giu­seppe Verdi. 14.30 Te apăr, te laud, te cînt — e­­misiune muzicală pentru ostași. 15.20 Cronica săptămînii muzicale. 15.45 Muzică ușoară. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­tier. 16.30 Revista economică. 17.05 Antena tineretului. 17.50 Poșta radio. 18.00 Muzică ușoară. 18.30 Poemul simfonic „Tamara" de Balakirev. 19.00 Gazeta radio. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Microrecital Dorina Drăghici. 20.20 Argheziană. „Vînt de toamnă". 20.25 Solistul serii: Roy Black. 20.45 Teatru radiofonic. Premieră : „Dl. Kant are onoarea", de Kon­rad Hausen. 21.41 Melodii cunoscute, interpreți îndrăgiți. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03-5.00 Estrada nocturnă. RADIO • TV • RADIO • TV • RADIO • TV • RADIO ­........­­­ a DUMINICĂ 22 NOIEMBRIE ! Cinema „UNIREA“ Focșani — „Călu­­gărița din Monza*. 14.45—16.45— 18.45—20.45. Tel. 1204 Cinema „FLACĂRA“ Focșani — 15.15—17.15 „Valurile Dunării" ; „Păsările*. 17.15—19.15—21.15. Tel. 11­61. Cinema „POPULAR" Adjud — „Aceas­tă femeie*. Cinema „LUMINA* Mărășești — „Sub semnul lui Monte Cristo*. Cinema „POPULAR" Panciu — „Cei 1000 de ochi ai doctorului Mabusse*. Cinema „VICTORIA* Odobești — „Jandarmul se însoară". LUNI 23 NOIEMBRIE Cinema UNIREA Focșani: „Hiberna­­tus*. 14,45—16,45—18,45—20,45. Tel. 1204. Cinema FLACĂRA Focșani: „Păcatul dragostei". 15,15—17,15—19,15—21,15. Tel. 1161. Cinema POPULAR Adjud : „Jandarmul se însoară". Cinema LUMINA Mărășești: „O nuntă cum n-a mai fost". Cinema POPULAR Panciu: „Iubita lui Graminta". Cinema VICTORIA Odobești: „Ca­davrul viu" (I—II). N.R. Ziarul nu-și asumă răspunderea față de eventualele schimbări în pro­gram. întreprinderea pentru transporturi și livrarea produselor petroliere Ploiești (ace cunoscut consumatorilor de gaz petrolier lichefiat (ABAGAZ). CU PREȚUL UNEI BUTELII LA DOMICI­LIU ESTE DE LEI 14.10.­­N CARE SE INCLUDE ȘI MONTAREA BUTE­­IEI Orice abatere va fi semnalată con­ducerii ST I­P­P Ploiești, strada Dili­­genței nr. 18, telefon nr. 13138—11533, Ploiești. Comenzile, cu adresa cumpărători­lor se primesc telefonic la depozitele „PECO". Servirea se va face In ordi­nea primirii comenzilor. TIPARGHI • Intrepinderea calid­raftflS Bacău MICA P­U­BLICI­TE Schimb apartament bloc trei came­re Rimnicu Vîlcea, contra similar în Focșani. Adresati-vă Dulgheru, str. Dobrogeanu Gherea 30, Focșani. Schimb apartament 3 camere, încăl­zire cu gaze Pitești, contra similar Focșani. Adresati-vă Stredie Ionel, str. Ion Creangă 2, Focșani. i

Next