Milcovul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 376-454)
1970-11-26 / nr. 424
ANUL III NR. 424 JOI 26 NOIEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani înălțimi.. Curier sătesc CIORĂȘTI în curînd, o nouă construcție va îmbogăți peisajul comunei. Este vorba de dispensarul uman, unde în prezent se lucrează intens la finisare. Acesta va cuprinde o casă de naștere, un staționar pentru copii, cabinet stomatologic și un laborator dentar. SIHLER In lunile octombrie și noiembrie, locuitorii comunei, prin acțiunile lor edilitar-gospodărești, au adus o economie de 50 000 lei. Aceste economii sunt materializate în 5 000 m.p, trotuare beton, un gard din lemn la dispensarul din Voetin, trei podețe care protejează podul ce face legătura între Lunca și Voeta și dalele mozaicate pentru trotuare, procurate pentru anul 1971. GAROAFA La adunarea populară ce a avut loc la începutul lunii noiembrie, localnicii au votat o contribuție bănească de 250 000 lei pentru extinderea spațiului de învățămînt la școala din satul Ciușlea. Cu acești bani, în anul 1971 se vor construi încă două săli de clasă și un laborator la școala sus-amvntită. SOVEJA Una dintre recentele acțiuni ale cetățenilor comunei este construirea unei punți din lemn de stejar de 12 metri peste rîul Dragomira, la punctul Vătămaru. Tot pentru ușurarea circulației, localnicii au pavat drumul dintre satele Rucăreni și Dragosloveni, la punctul numit Vită. Efectuînd aceste lucrări prin acțiuni patriotice sovejenii au realizat economii în valoare de 5 000 lei. La Balanța producției, ferma Slobozia Glorăști IN CREȘTERE, cea a cheltuielilor. ÎN SCĂDERE La ferma Slobozia-Ciorăști, aparținînd întreprinderii agricole de stat Focșani colectivul de muncă depune eforturi pentru ca sarcinile de plan să fie îndeplinite în condiții optime. In zootehnie, activitatea de bază pe care s-a profilat ferma Slobozia-Ciorăști, rezultatele economice obținute evidențiază pregnant modul în care factorii naturali (în cadrul cărora cel biologic ocupă un loc de frunte) au fost dirijați corespunzător scopului urmărit. Dacă cu doi ani în urmă la ferma menționată mai exista încă situația ca indicatorul cu ponderea cea mai mare — producția de lapte — să nu fie realizat integral, acum calculele economice conturează din ce în ce mai mult dimensiunea venitului suplimentar ce se va obține la finele acestui an. Care sînt factorii care au determinat ca balanța să încline atît de repede în direcția rentabilități a eficienței economice ? Să dăm grai cifrelor. Din evidența contabilă a subunității reiese că pînă la începutul lunii noiembrie a.e., veniturile realizate au depășit cu 658 000 lei pe cele planificate pentru această perioadă. Cea mai mare influență asupra acestui rezultat o are desigur producția de lapte. Cei 15 691 lei obținuți pînă la data respectivă de la un efectiv de 500 vaci furajate, au creat posibilitatea ca producția marfă prevăzută a se valorifica prin fondul de stat pe acest an să fie livrată cu circa două luni înainte de termen. Calculele previzibile arată că, pînă la sfîrșitul anului, ferma va mai obține peste 3 300 hl lapte, din care aproape 2 900 hl vor fi livrați la fondul de stat peste sarcina de contract, aducînd subunității venituri apreciabile. Pe total produs, ferma de stat din Slobozia-Ciorăști va realiza în acest an un venit de 2 597 000 lei. Care sînt sursele de formare a acestui important indicator ? Trebuie să menționăm în primul rînd sporul de producție obținut peste prevederile planului. Acest lucru a făcut ca volumul producției marfă ce se valorifică în acest an să fie cu peste 3 330 hl lapte mai mare. Din punct de vedere valoric, această cantitate de lapte aduce subunității un venit suplimentar de circa 550 000 lei. Pe lângă acest factor de influentă cantitativă alt rol important îl dețin economiile realizate la prețul de cost. Obținînd la fiecare litru de lapte cheltuială cu 0,05 lei mai mică pe o întregul an și pentru toată cantitatea de lapte, se realizează o economie de 90 000 lei. O ultimă sursă de întregire a venitului total ce se obține la produsul lapte, o formează valorificarea eficientă a acestuia, ca urmare a conținutului ridicat de grăsime. Numai această diferența de calitate aduce fermei un venit suplimentar de peste 50 000 lei. Deși ferma este profilată pe creșterea vacilor cu lapte, analiza eco-Nicolae SOARE (Continuare in pag. a II-a) LA GUGEȘTI, ÎN PROIECT Un nou cămin cultural Gugeștenii au încheiat recent bilanțul muncilor agricole din acest an. Și pentru că timpul mai permite efectuarea unor lucrări_q pRodărești, mare parte dintre ei participă în prezent, prin muncă patriotică, la procurarea materialelor necesare construcției căminului cultural, lucrare planificată a fi începută în primele zile ale anului viitor. Astfel, cele 140 000 cărămizi aduse de la Roman, cit și cele 16 000 kilograme fier beton, 7 metri cubi de cherestea și alte materiale procurate, sînt rînduite de mîinile harnice ale cetățenilor. Alți locuitori participă la transportul din Rîmna a balastului necesar pentru fundație și planșeu. Clădirea va fi destul de încăpătoare cu 300 locuri, bibliotecă cu sală de lectură și alte încăperi/ Ritm alert în construcții se mai desparte circa o lună de zile de finele acestui an. Sunt zile în care eforturile muncitorilor din cadrul întreprinderii de construcțiitransporturi se înzecesc, în scopul terminării și dării în folosință a obiectivelor din oraș și județ. Printre acestea se numără autogara de călători, construcție căreia i se va face recepția la 24 decembrie, popicăria Fabricii de confecții, lucrare planificată a fi dată în folosință la 31 decembrie. In același timp, constructorii fac ultimele lucrări la canalizarea de pe str. Antrepozite din Focșani și la podul din comuna Mihălceni. Există mai cu seamă o vîrstă unde anii nu se ascund sub o floare care are reflexul de albastru și de alb, de multă căldură și frumusețe, unde visele trec cu un fel de ostentație a culorilor dezinvolte și ne caracterizează lumina, reverul hainei și emblema. Vreau să spun că vîrsta cea mai netrădată a omeniei noastre, a Înaintării și certitudinilor este adolescenta, vîrsta uniformei bleumarin, despre care am mai scris și altădată. Acum încerc să-mi imaginez băncile, să se memorez cu altfel de mister și de melancolie, ceva desprins cu o bucurie de suflet, culoarele clasei, băncile, profesorii. Ne vom gindi, sînt sigur, mereu la școală verificîndu-ne împlinirile, subliniind acele semnificații ^tociaW" care— ne-am dimensionat pentru viitoarele Intîlniri in zile și eforturi, cu munca și producția. Dar ne vom gîndi mai ales la acel context de disciplină care ne-a jalonat drumul. Dificil este să vorbești mai ales de disciplină în copilărie și adolescentă. Anii de entuziasm au mișcarea aceea prelungită, a gesturilor nesuspendate, neacoperite vreau să spun de tăceri, de întrebări. Totul se întîmplă cu o dezinvoltă bucurie a trăirii, de acolo vine un altfel de echilibru, nestlnjenit, mai bine spus neîncadrat specific de expresia matură a semnificațiilor următoare. De aceea, uneori, starea de adolescentă se confundă cu obrăznicia, gesturile de simbol ale vîrstei despre care vorbim au o altă dictgonală,care se acoperă cuîristcțe." Și atunci poate, deliberat, ne gindim la primii noștri dascăli, la profesorii care ne-au educat dincolo de suprafața zilelor și orelor de acasă și ne Întrebăm cu mirare despre partea gravă a răspunderii care se investește in acest proces educativ. Pentru că, anumite cazuri, subliniate și de ziarul nostru cu tonul negativ, cazuri de mai mult decit indisciplină și zburdălnicie, unde vîrsta copilăriei Își prelungește cu prea multă ostentație definirea, ne îndeamnă să luăm atitudine hotărîtă împotriva ieșirilor care trec de limita accesibilă stării de care aminteam. Vreau să spun că nu am uitat, nici dacă anii ni se sațiu cu destulă maturitate, pe suflet, nu am uitat să credem în copilărie și adolescentă, să mai am copii, uneori, și să ne ascundem, melancolici poate. Intr-un orizont ce se vrea și este al culorilor pure. Dar ne întrebăm, de ce n-am spune-o revoltați atunci cînd aspectul murdar al acestui orizont este cultivat, desigur fară voie, dar tocmai cu o stare de liniște, de acceptare, de către unii educatori, profesori și dirigint), care se supun unei stări de trecere a elevilor prin școli, de obicei prin cele generale și liceu, considerînd accidentalul drept un fenomen ireversibil și... indispensabil chiar. Ion PANAIT (Connnuare In pag. a 11-a) • 0 01 Numai adolescentul este vinovat ? 1 I industria județului a îndeplinit planul cincinal Telegramă adresată C.C. al P.C.R., tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Angrenați in efortul general pe care întregul nostru popor îl depune pentru înfăptuirea programului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, oamenii muncii din industria județului Vrancea, sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, raportează cu deplină satisfacție îndeplinirea prevederilor actualului plan cincinal la producția globală și marfă, la data de 25 noiembrie 1970. Pînă la sfîrșitul anului, colectivele de muncă din industria județului vor realiza peste prevederile planului cincinal o producție globală de 230 milioane lei și o producție marfă de 258 milioane lei. Se va obține o producție suplimentară de 60 milioane lei confecții, 4,7 mii m.c. bușteni stejar, 9,7 mii tone vin îmbuteliat, 4 mii tone vin alcoolizat, 414 tone conserve și semiconserve de legume și alte produse. La obținerea acestor rezultate o contribuție deosebită și-au adus-o muncitorii, inginerii și tehnicienii de la Fabrica de confecții Focșani, Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului Vrancea, întreprinderea de vinuri pentru export și întreprinderile industriei locale. Comitetul județean de partid Vrancea, in numele comuniștilor și al celorlalți oameni ai muncii, asigură conducerea partidului, pe dumneavoastră personal tovarășe Nicolae Ceaușescu, că și în viitorul cincinal vor depune toate eforturile pentru realizarea hotăririlor Congresului al X-lea al partidului, pentru prosperitatea continuă a scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România. BIROUL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R» ROD BOGAT, BENEFICII SUBSTANȚIALE Toamna și-a dus de mult amprenta asupra plantațiilor de viță-de-vie. Este deci momentul unor reflecții asupra rezultatelor înregistrate, acum cînd viticultorii pregătesc viitoarea recoltă. Cu aceste gînduri i-am găsit și pe lucrătorii fermei nr. 13 de la I.A.S. Odobești. Amplasată în plaiul Vîrteșcoiu, deși condițiile pedoclimatice au fost aceleași, rezultatele obținute la culesul strugurilor au fost însă diferite față de celelalte ferme învecinate. Ferma nr. 13, condusă de inginerul Toma Amăriutei s-a detașat în mod substanțial de toate celelalte. Pe Tarna Amăriutei l-am întîlnit în timpul primăverii la o altă fermă, plantînd vita-de-vie pe un teren de 70 hectare. După executarea acestei lucrări, deși era încă în stagiatură, conducerea întreprinderii i-a încredințat coordonarea activității la ferma 13. Lucrul acesta nu a constituit o greutate, fiindcă cu ani in urmă tînărul inginer activase la Odobesti, ca șef de brigadă Stiinta legată de cultivarea viței-de-vie Intra in drepturile ei, ajutind la obținerea unor producții bune de struguri. Toate cele 168 hectare, dintre care 147 pe roci au fost dezgropate și 13 iaternațional în funcție de soi vîrsta plantației, vigoarea butucilor. Acestea au fost doar primele lucrări efectuate în pragul primăverii. Dar, pentru a realiza 8900 kilograme de struguri la hectar se impunea o muncă atentă, pe toată perioada de vegetație. Anii îndelungați de practică i-au convins pe cei de aici despre importanța aplicării la timp și de calitate a lucrărilor narotehnice Dacă vrei să obții producții de struguri mari, ne spunea șeful fermei, nu trebuie să limitezi lucrările. După acest criteriu, s-au aplicat 6 prașile mecanice șî 5 manuale, pe o suprafață de 100 hectare și s-au administrat cîte 300 kilograme de azotat la hectar. S-a trecut apoi la combaterea bolilor ș 1 dăunătorilor, în planul de cheltuieli erau prevăzute doar patru stropiri. Condițiile au fost în acest an deosebite, așa încît a trebuit să se aplice 9 tratamente. Legatul lăstarilor — o altă importantă lucrare agrotehnică — s-a făcut de patru ori, pentru a se asigura o aerîsîre cit mai bună a butucilor și ca lumina să pătrundă uniform peste tot. De asemenea, au fost efectuate șî o serie de lucrări în verde, pentru a înlesni o dezvoltare mai bună a strugurilor, un pod bogat. Astfel, s-a făcut ciupitul. Crivilul lăstarilor inferili sî, înainte de recoltare, s-a executat si desfrunzitul. Cînd strugurii au dat m Dtigă, atentia a fost și mai mare, pentru a se prinde momentul optim de recoltare. Lucrarea, datorită bunei organizări, nu a durat mai mult de 18 zile. Adunate la un loc, cantitățile de struguri predate la ferma Industrială ar echivala cu 146 de vagoane. Semnific Nicolae POPOVICI (Continuare In nan a fll-al Lucrări de electrificare Cu prilejul adunărilor populare, cetățenii comunei Vrincioaia au hotărît ca pînă la 20 decembrie să termine electrificarea comunei. Satul Bodești este la ora actuală complet electrificat, iar satul Spinești, în procent de peste 70 la sută. In satul Vrincioaia s-au și instalat, pe o lungime de 1200 m stîlpii pentru înaltă tensiune iar în centrul civic s-au montat stîlpii de beton pentru joasă tensiune. RAZE LA STEMA PATRIEI Pe autostrada Galațiului Forot — N. MOLDOVEANU „Ne pregătim să devenim urmași demni ai comuniștilor!" Printre numeroasele acțiuni dedicate aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român, se numără, pe această linie, și inițiativele Consiliului municipal al Organizației pionierilor. Remarcăm, dintre acestea, în mod deosebit, concertul coral pionieresc „Slavă partidului", care se va desfășura în luna decembrie a.c., editarea unei culegeri ce va îngloba cele mai reprezentative creații ale pionierilor și școlarilor, intitulată simbolic „Izvoare tinere“, precum și vernisajul expoziției de grafică „Pionierii sub steagul partidului". „Pionierii Moldovei întîmpină semicentenarul partidului“ este numele albumului-ștafetă ce va fi lansat de către Consiliul municipal pionieresc către toate organizațiile municipale din Țara Moldovei. El va oglindi, în felul acesta, pagini semnificative ale activității pionierești din această parte a țării, cu ocazia marii sărbători. Toate aceste activități și acțiuni, se vor desfășura sub deviza-angajament: „Ne pregătim să devenim urmași demni ai comuniștilor !" Una din sălile bibliotecii municipale —■*—'..Ițwiii..aiL/.■ I.r. I.... III/.. n nn scurt în urmă cu cîtva timp, tot în cadrul acestei rubrici, semnalam cu vădit interes următorul aspect: Comitetul de sindicat de I. C.E.I.S. Focșani a primit în dotare instrumente necesare realizării unei fanfare. Presupuneam că măsura respectivă va declanșa la nivelul acestei unități industriale o serie de acțiuni imediate menite s-o sprijine efectiv. Și ne gîndeam mai ales, la materializarea unui vechi vis al focșănenilor, un vis minulescian de chioșc, toamna și PRELUDIU, frunze de aramă bătute cu ținte galbene și roșietice. Numai că în ultimul timp am primit pe adresa redacției o serie de scrisori care ne întreabă de cine depinde realizarea acestui vis sau mai precis: „ce se face cu instrumentele cumpărate...* Pentru că același lucru ne întrebăm și noi, dăm interogației o adresă pnecisă : ce ne pot spune tovarășii din comitetul de sindicat de la această unitate, legat de întrebarea cititorilor noștri ? Și întrebăm, considerem că gestul în sine, problema, depășește vederile unei singure unități, fiind de interes municipal. Am vrea să credem că nu peste puțin timp vom putea fredona cu ușor accent focșăneans și îri_coltvranfară cînta... < ‘1 " ...... ‘ D. T. *