Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)
1971-04-01 / nr. 530
V PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.Q.R $» AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANTRE IV NR. 530 JOI 1 APRILIE 1971 4 pagini — 30 bani ÎN INTIMPINAREA GLORIOSULUI SEMICENTENAR m ANGAJAMENTUL colectivelor de muzcă din industrie, construcții și transporturi, printre altele, prevede ca in cinstea glorioasei aniversări a P.C.R. sa se rea«zeze; • Creșterea productivității muncii pe un salariat cu 157 lei; • Producție marfă în valoare de 9 milioane, reprezentând 7 500 costume bărbătești , 300%c lemn pentru industrializare, 400 m.c. cherestea, 150 tone produse chimice, 100 000 litri vin, 12 000 m.c. agregate de balastieră • Producție pentru export în valoare de peste 800 000 lei valută. • Reducerea cheltuielilor de producție cu 1 734 000 lei din care prin reducerea cheltuielilor materiale cu 1 124 000 lei. • Depășirea planului de beneficii cu peste 2 000 000 lei. ÎN CINSTEA SEMICENTENARULUI PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, ÎN EDITURA POLITICA A APĂRUT: PRESA MUNCITOREASCA ȘI SOCIALISTĂ DIN ROMÂNIA vol. al III-leA (1917— 1921), partea I (septembrie \ 1917 - iunie 1919), 1 ) Peste 3600000 lei depășire la producția marfă Rezultatele înscrise în graficul de producție la sfîrșitul primului pătrar din acest an de către colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni al U.E.I.S. Focșani, fac dovada unei munci entuziaste, a unor eforturi susținute în vederea îndeplinirii exemplare a prevederilor planului și angajamentelor. Astfel, planul producției globale a fost depășit cu 2 092 000 lei, iar la producția marfă cu 3 080 000 lei. Corespunzător depășirilor valorice, planul fizic a înregistrat sporuri considerabile, îndeosebi la bușteni rășinoase — 1 932 mc, bușteni stejar — 584 mc, bușteni diverse specii — 432 mc, lemn foc — 4 000 tone. însemnate economii de materiale Efectul economic al reproiectării unor produse la Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului se materializează în obținerea unor însemnate economii de materiale. .fa întreaga producție, ele reprezintă 615 mc cherestea de rășinoase, 202 mc cherestea de stejar, 96 mc plăci aglomerate din lemn. Totodată, noile soluții aproximativ 5 kg greutatea adoptate au redus cu ambalajului, dîndu-se astfel posibilitatea creșterii numărului de bucăți încărcate în vagon. Dintre produsele reproiectate, amintim comodele cu 3, 4 și 5 sertare, în diferite variante de furniti și finisaj, dulapuri cu corpuri superioare furnirorie cu păr african și stejar. Livrări suplimentare la export Realizarea ritmică a prevederilor planului, asigurarea cu materii prime și materiale la nivelul capacităților de producție, organizarea superioară a producției, sînt cîteva laturi ale activității desfășurate de către colectivul de muncă al întreprinderii de vinuri pentru export care au făcut ca sarcinile trimestrului I din primul an al cincinalului să fie substanțial depășite. Astfel, la producția globală și marfă, față de prevederile planului s-au dat în plus 1 227 000 lei, iar livrările către partenerii străini au fost depășite cu 734 000 lei valută. Sporurile realizate depășesc simțitor angajamentele asumate în întrecerea socialistă. Adunarea generală a cooperatorilor din Tîmboiești Tîmboiești, activitate aici In ultimul deceniu de s-au conturat și mai pregnant hărnicia oamenilor, priceperea lor de încercați viticultori, întărindu-se an de an puterea economică a cooperativei agricole de producție. In activitatea cooperatorilor, un loc important l-a ocupat dezvoltarea patrimoniului viticol, sursă eficientă de venituri. Mergînd pe această linie, plantațiile vechi, îmbătrînite și neproductive, au fost treptat înlocuite cu altele noi, din soiuri valoroase, care la Tîmboiești se adaptează cel mai bine. Anul cel mai bogat în realizări a fost 1969, cînd de pe suprafața de 608 hectare s-a cules o producție medie de 13 287 kilograme de struguri la hectar, cooperativa ocupînd astfel primul loc pe țară în întrețierea cu celelalte cooperative agricole. De aceea, în recenta adunare generală în care au fost dezbătute liniile directoare ale viitoarei activități, derivând din proiectul planului de măsuri al Comitetului județean de partid privind dezvoltarea agriculturii și silviculturii județului Vrancea, cooperatorii din Tîmboiești s-au angajat ferm să-și depășească sarcinile de plan. Cu acest prilej au fost dezbătute cu mult discernămînt căile și metodele prin care unitatea va continua să urce spre bunăstare și progres. In cuvîntul lor, participanții la discuții, referindu-se la posibilitățile de care dispune cooperativa, au făcut propuneri concrete pentru dezvoltarea patrimoniului viticol prin plantarea an de an pînă în 1975, a unor însemnate suprafețe, extinderea mecanizării, confecționarea a 100 de bazine la punctele Plainos și Gîrbovi pentru prepararea soluției și alte măsuri care vizează creșterea potențialului productiv al pămîntului, obținerea unor cantități superioare de struguri de bună calitate. In încheierea adunării, în entuziasmul general, a fost lansată chemarea la întrecere a viticultorilor din Tîmboiești către toate unitățile agricole cu profil viticol din județul nostru. CHEMARE către toate unitățile agricole cu profil viticol din județul Vrancea Membrii cooperativei agricole de producție din Tîmboiești, animați de dorința de a cinsti în mod deosebit cea de a 50-a aniversare a Partidului Comunist Român, mobilizați de sarcinile reieșite din recenta consfătuire a viticultorilor din județul Vrancea, analizînd experiența pozitivă acumulată de-a lungul anilor și exprimînd dorința tuturor viticultorilor din unitatea noastră, chemăm la întrecere toate cooperativele agricole și întreprinderile de stat cu profil viticol, propunîndu-ne următoarele obiective : • Realizarea în acest an a unei producții medii de 12 000 kg struguri la hectar ,iar în anul 1975 media de producție la hectar să ajungă la 13 000 kg struguri, întrecînd astfel cu 20 la sută și respectiv 30 la producțiile planificate. sută • Obținerea, în medie, de pe fiecare hectar cultivat cu vițăde vie, a unui venit de circa 36 000 lei. • Ca urmare a îndeplinirii acestor angajamente, vom livra în plus la fondul de stat 1200 tone de struguri, ceea ce va echivala cu încasări de aproximativ 3 600 000 lei peste prevederile planului. Din această cantitate, 1 000 tone de struguri vor fi livrați pentru vinificație, iar 200 de tone vor fi struguri de masă pentru export. • In vederea modernizării patrimoniului viticol și asigurării unor producții mari și constante, în acest an se vor planta 30 hectare cu viță-de-vie din soiuri de mare productivitate și de calitate superioară, urmărindu-se ca în următorii patru ani să se planteze peste 120 hectare, înviorind astfel sortimentele și posibilitățile de valorificare superioară a strugurilor; • Pentru asigurarea materialului săditor necesar noilor plantații, completărilor de goluri și livrării la celelalte unități, se vor altoi peste 4 milioane butași și se vor obține 1 400 000 vite de calitate superioară. • In vederea extinderii mecanizării lucrărilor în viticultură, mijloacele de susținere vor fi instalate încă în acest an pe încă 50 de hectare. • Printr-o utilizare rațională a mijloacelor materiale și bănești, pe baza creșterii producției planificate, veniturile obținute peste plan vor crește cu 4 000 000 lei, iar cheltuielile vor fi reduse cu 10 la sută. Suntem hotărîți ca, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, să depunem eforturi stăruitoare pentru a transforma în fapte sarcinile și angajamentele ce ni le-am asumat, spre a cinsti cum se cuvine gloriosul semicentenar al Partidului Comunist Român, contribuind astfel la realizarea obiectivelor stabilite în planul noului cincinal privind dezvoltarea agriculturii noastre socialiste. LA FABRICA DE MOBILĂ DIN FOCȘANI In aprovizionarea cu materii prime și materiale — NICI O CONCESIE SLABEI CALITĂȚI! 97 la sută din întreaga producție de mobilă pe care o are de realizat in acest an, colectivul Fabricii de mobilă din Focșani este destinată partenerilor străini. Acest lucru reliefează preocupările existente pentru consolidarea unui prestigiu deja cîștigat, preocupări care trebuie privite în contextul unor relații complexe, întrucît unitatea focșăneană nu este numai furnizoare ci și beneficiară a unor materii prime și materiale. Este așadar, lesne de înțeles că în acest din urmă caz o anume răspundere în realizarea unor produse de calitate revine și diverșilor săi furnizori de materii prime și materiale. Cum răspund aceștia multiplelor deziderate care țin de menținerea reperelor calitative la cote superioare ? Investigațiile întreprinse pe această linie la Fabrica de mobilă din Focșani au relevat ca prim aspect o situație mult îmbunătățită în acest an față de anii anteriori, situație care se concretizează în respectarea cu mai multă promptitudine a contractelor economice, livrarea unor materii și materiale de mai bună calitate ceea ce se repercutează pozitiv asupra producției de mobilă. Ancheta noastră a relevat însă și unele aspecte negative, ca, de pildă, neonorarea la timp de către unii furnizori a contractelor economice, livrarea unor materii și materiale de calitate necorespunzătoare, etc. Iată ce ne-a spus în această privință tovarășul Ion Logigan, șeful serviciului aprovizionare din cadrul C.E.T.L. Focșani. — Dacă în privința aprovizionării cu material lemnos în anul acesta am intîmpinat mai puține neajunsuri, nu tot așa stau lucrurile cu asigurarea feroneriei. Astfel, baza de aprovizionare Ministerului Industriei Lemnului din Brașov nu a reușit să acopere integral necesarul nostru, cantitățile restante fiind de ordinul sutelor de mii de șuruburi. In această situație, am fost nevoiți să intervenim la producătorul direct — Fabrica de șuruburi din Bacău — pentru a ne asigura cantitățile necesare de șuruburi mecanice. Continuînd ancheta am solicitat și părerea șefului depozitului de cherestea, tovarășul Gheorghe Rusu, care, printre altele ne-a spus : — In anul acesta calitatea cherestelei livrate de furnizorii noștri s-a îmbunătățit. Au fost însă și cazuri cînd am fost puși în situația de a refuza unele cantități, datorită calității necorespunzătoare. Este vorba de 22 000 metri pătrați de furnire livrați de C.E.I.L. Sighetul Marmației și de o cantitate de cherestea rășinoasă furnizată de U.E.I.L. Roznov. Alte aspecte negative privind calitatea unor materii prime și materiale ne-au fost prezentate de inginerul Iulian Arsene, șeful serviciului C.T.C. de la C.E.I.L. Focșani. La ora actuală cele mai multe necazuri sunt pricinuite de lacurile poliesterice furnizate de „Policolor“ București. Numai în ultima perioadă am fost nevoiți să refuzăm 1 000 kilograme lacuri poliesterice, care aveau o reactivitate scăzută. Nici panelul livrat de C.P.L.Gugești nu este întot S. ISTRATE (Continuare în pag. a II-a) ! Adeseori gesturile noastre de viață nu supun numai inerțiile, venim între mirări descoperind o frumusețe cotidiană a semnificațiilor care nu mai accentuează sensul mișcării. Vreau să spun, trecem pe fiecare stradă obișnuiți cu priveliștile și nu neapărat observăm mutațiile zilnice, splendorile cu care se îmbracă lucrurile cele mai obișnuite. Suntem apăsați de extraordinar, de culoarea care vine sufocantă în ochi, se impune prin senzația vizuală din Ceva ce s-ar putea numi obișnuitul cotidian... tindă, ori aplaudată. Am început să fugim de cumințenia unor spectacole, de orișice aranjament, chiar dacă un fel de liniște interioară ni le-ar putea descoperi cu superioritate. Pentru că nu întotdeauna avem timpul ori suntem pregătiți să aplaudăm și lucrurile mai puțin spectaculoase, dar care se supun unei frumuseți ce vine dintr-o altă parte. Amănuntul obișnuit m-a ținut minute întregi într-o sală de conferințe a căminului cultural din Urechești, sub senzația de lumină și bucurie a unor pînze unde culoarea venea calmă și sublimă, amestecînd peisagiile, ori devorînd aerul dintre copacii in galben și verdele murind al artistului. Pictorul care m-a impresionat cu adevărat, pentru că la Urechești se deschisese, spre uimirea mea, o expoziție a pictorilor locali, se numește ȘTEFAN STÄNESCU. II descopeream acum pentru prima dată acolo, într-o sală de conferințe unde prea puțini vizitatori, și aceia de ocazie, puteau să știe că între pînzele acelea exista un pictor. M-ara apropiat cu emoție de fiecare culoare, poate este metaforă în ceea ce spun, dar numai așa se putea descoperi misterul de dincolo de liniile și umbrele, care plecau ori închipuiau altă lume, și nu știu ce fel de univers cu frunze și cu păsări, cu oameni și case trăind la alte înălțimi, ale penelului și viziunii, defineau un contur. Deschiderea unei expoziții la Urechești, susținută de trei pictori din comună, ar putea fi un fapt obișnuit, dar acolo era mai mult decit un gest de poezie, și asta ar fi trebuit să descopere fiecare dintre cei care au pătruns în sală, era un gest cultural cu care nu ne întîlnim de loc întîmplător, un gest cultural de cea mai aleasă elevație. Dar cîți dintre focșăneni știu, ori din cei care ar trebui să știe mai ales, am numit deloc întîmplător, forurile culturale și de specialitate, știu despre aceasta, ori au ocazia să vadă pînzele lui Ștefan Stănescu. Nu știu dacă ar Ion PANAIT (Cont. în pag. a II-a) W Se diversifică rețeaua de alimentație publică In vederea mai bunei serviri a populației din mediul orășenesc și rural, cooperația de consum a județului Vrancea și-a stabilit în domeniul alimentației publice o serie de măsuri de diversificare a rețelei care, în parte, au și fost finalizate sau urmează a fi realizate pînă la sfîrșitul acestui an. Astfel, la fiecare centru de cooperativă se va înființa câte o cofetărie în care să se desfacă un bogat sortiment de dulciuri, prăjituri, micul dejun (compus din cafea cu lapte, cafea, lapte, iaurt etc.), înghețată. Totodată, în scopul satisfacerii cerințelor de consum, laboratorul de cofetărie al cooperației de consum din Focșani, va începe, din această vară, producția de băuturi răcoritoare și înghețată, care se va desface prin unitățile de specialitate din orașele și comunele județului. C.A.P. MĂICANEȘTI Ritm intens la însămînțări Campania agricolă de primăvară s-a declanșat și la C.A.P. Măicănești. Pe terenurile zvînjtate, mecanizatorii și cooperatorii au și încorporat sub brazdă primele cantități de sămînță. Pînă acum, suprafața însămînțată este de 98 hectare. Dintre acestea, 25 hectare sînt cu ovăz, 30 hectare cu mazăre, 21 hectare cu lucerna, 10 hectare cu borceag și 12 hectare cu legume. Ritmul lucrărilor se va intensifica în zilele următoare, în așa fel ca toate suprafețele să fie însămînțate la timp și la un nivel calitativ superior. C.A.P. Vulturu. Lucrările agricole de primăvară se desfășoară din plin Foto : N. MOLDOVEANU LA NARUJA S-a îmbunătățit alimentarea cu energie electrică în scopul îmbunătățirii alimentării cu energie electrică a comunei Năruja, recent s-au terminat lucrările de remediere a defecțiunilor de la uzină, defecțiuni ce făceau ca banda de tensiune să nu corespundă cerințelor. Acest lucru împiedica vizionarea în bune condiții a emisiunilor la televizor. Lucrarea s-a executat în timp util și de calitate. In prezent, rețeaua asigură o alimentare optimă, la tensiunea prevăzută pentru utilizarea aparatelor electrice și electrocasnice. amănuntul cotidian ADICĂ... ALTFEL Viața spirituală a municipiului nostru se află într-o continuă efervescență. Numele pictorilor Dumitru Popa și Georgeta Cibea, al scriitorului Constantin Apostol, cel al folcloristului Ion Diaconu, sau al naturalistului Carol Nagler sînt doar cîteva dintre cele care au „transcris“ alături și cel al orașului în care trăiesc și creează. De curînd, Casa județeană a creației populare a editat culegeria de folclor poetic, intitulată „Plaiuri vrîncene“, sub semnătura profesorului Emil Giurgea. Prin însăși apariția sa, lucrarea este o încercare de a continua cercetările minuțioase și recunoscute ale lui Ion Diaconu. Nu discutăm aici metoda folosită, aria de investigație, uneltele științifice etc. Dorim doar a o saluta încă o dată ca pe un act spiritual. Dar... problema se pune și astfel: a apărut pe coperțile unui volum numele unui alt intelectual focșănean... Și... ne oprim aici ? ! O întilnire cu această carte și autorul ei pe care să o organizeze „editura“, nu ar fi oare, interesantă? Cîți știu că a apărut această lucrare ? Iată un exemplu prin care se arată că „nu știm să ne vindem marfa“. Multe orașe ar trebui să ne invidieze pentru numele unor intelectuali de real prestigiu. Numai că noi, forurile culturale, îi folosim mult prea puțin în acțiunile noastre. Ar trebui să ne schimbăm optica substanțial. Cartea lui Ermil Giurgea ne obligă, și ne dă posibilitatea în același timp, dej a începe a proceda astfel. Adică... altfel... FI. CAMIL