Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)

1971-04-01 / nr. 530

V PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ­I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.Q.R­ $» AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN­­ ANTRE IV NR. 530 JOI 1 APRILIE 1971 4 pagini — 30 bani ÎN INTIMPINAREA GLORIOSULUI SEMICENTENAR m ANGAJAMENTUL colectivelor de muz­că din in­dustrie, construcții și transpor­turi, printre altele, prevede ca in cinstea glorioasei ani­versări a P.C.R. sa se rea«­­zeze; • Creșterea producti­vității muncii pe un salariat cu 157 lei; • Producție marfă în valoare de 9 milioane, repre­zentând 7 500 costume băr­bătești , 300%c lemn pentru industrializare, 400 m.c. che­restea, 150 tone produse chi­mice, 100 000 litri vin, 12 000 m.c. agregate de balastieră • Producție pentru ex­port în valoare de peste 800 000 lei valută. • Reducerea cheltuieli­lor de producție cu 1 734 000 lei din care prin reducerea cheltuielilor materiale cu 1 124 000 lei. • Depășirea planului de beneficii cu peste 2 000 000 lei. ÎN CINSTEA SEMICEN­­­­TENARULUI PARTIDU­­LUI COMUNIST ROMÂN,­­ ÎN EDITURA POLITICA A­­­­ APĂRUT: PRESA MUNCITO­­­­REASCA ȘI SOCIALIS­TĂ DIN ROMÂNIA vol. al III-leA (1917— 1921), partea I (septembrie­­ \ 1917 - iunie 1919), 1 ) Peste 3600000 lei depășire la producția marfă Rezultatele înscrise în graficul de producție la sfîrșitul primului pătrar din acest an de către co­lectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni al U.E.I.S. Focșani, fac dovada unei munci entuziaste, a unor eforturi susținute în vederea îndeplinirii exemplare a prevederilor planului și angajamente­lor. Astfel, planul producției globale a fost depășit cu 2 092 000 lei, iar la producția marfă cu 3 080 000 lei. Corespunzător depășirilor valorice, planul fizic a înregistrat sporuri considerabile, îndeosebi la bușteni rășinoase — 1 932 mc, bușteni stejar — 584 mc, bușteni diverse specii — 432 mc, lemn foc — 4 000 tone. însemnate economii de materiale Efectul economic al reproiectării unor produse la Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului se materializează în obținerea unor în­semnate economii de materiale. .f­a întreaga pro­ducție, ele reprezintă 615 mc cherestea de rășinoa­se, 202 mc cherestea de stejar, 96 mc plăci aglo­merate din lemn. Totodată, noile soluții aproximativ 5 kg greutatea adoptate au redus cu ambalajului, dîndu-se astfel posibilitatea creșterii numărului de bucăți încărcate în vagon. Dintre produsele reproiectate, amintim comodele cu 3, 4 și 5 sertare, în diferite variante de furniti­ și finisaj, dulapuri cu corpuri superioare furnirorie cu păr african și stejar. Livrări suplimentare la export Realizarea ritmică a prevederilor planului, asigurarea cu materii prime și materiale la ni­velul capacităților de producție, organizarea superioară a producției, sînt cîteva laturi ale activității desfășurate de către colectivul de muncă al întreprinderii de vinuri pentru export care au făcut ca sarcinile trimestrului I din primul an al cincinalului să fie substanțial depășite. Astfel, la producția globală și marfă, față de prevederile planului s-au dat în plus 1 227 000 lei, iar livrările către parte­nerii străini au fost depășite cu 734 000 lei valută. Sporurile realizate depășesc simțitor angajamentele asumate în întrecerea socialistă. Adunarea generală a cooperatorilor din Tîmboiești Tîmboiești, activitate aici In ultimul deceniu de s-au conturat și mai pregnant hărnicia oamenilor, pricepe­rea lor de încercați viticultori, întă­­rindu-se an de an puterea economică a cooperativei agricole de producție. In activitatea cooperatorilor, un loc important l-a ocupat dezvoltarea pa­trimoniului viticol, sursă eficientă de venituri. Mergînd pe această linie, plan­tațiile vechi, îmbătrînite și neproduc­tive, au fost treptat înlocuite cu altele noi, din soiuri valoroase, care la Tîm­boiești se adaptează cel mai bine. Anul cel mai bogat în realizări a fost 1969, cînd de pe suprafața de 608 hec­tare s-a cules o producție medie de 13 287 kilograme de struguri la hec­tar, cooperativa ocupînd astfel primul loc pe țară în întrețierea cu celelalte cooperative agricole.­ De aceea, în re­centa adunare generală în care au fost dezbătute liniile directoare ale viitoa­rei activități, derivând din proiectul planului de măsuri al Comitetului ju­dețean de partid privind dezvoltarea agriculturii și silviculturii județului Vrancea, cooperatorii din Tîmboiești s-au angajat ferm să-și depășească sar­cinile de plan. Cu­ acest prilej au fost dezbătute cu mult discernămînt căile și metodele prin care unitatea va continua să urce spre bunăstare și progres. In cuvîntul lor, participanții la discu­ții, referindu-se la posibilitățile de care dispune cooperativa, au făcut pro­puneri concrete pentru dezvoltarea pa­trimoniului viticol prin plantarea an de an pînă în 1975, a unor însemnate suprafețe, extinderea mecanizării, con­fecționarea a 100 de bazine la puncte­le Plainos și Gîrbovi pentru prepara­rea soluției și alte măsuri care vizează creșterea potențialului productiv al pămîntului, obținerea unor cantități superioare de struguri de bună cali­tate. In încheierea adunării, în entuziasmul general, a fost lansată chemarea la întrecere a viticultorilor din Tîm­boiești către toate unitățile agricole cu profil viticol din județul­ nostru. CHEMARE către toate unitățile agricole cu profil viticol din județul Vrancea Membrii cooperativei agricole de producție din Tîmboiești, animați de dorința de a cinsti în mod deosebit cea de a 50-a aniversare a Partidu­lui Comunist Român, mobilizați de sarcinile reieșite din recenta consfă­tuire a viticultorilor din județul Vrancea, analizînd experiența­­­­ pozi­tivă acumulată de-a lungul­­ anilor și exprimînd dorința tuturor viticul­torilor din unitatea noastră, chemăm la întrecere toate cooperativele­ agri­cole și întreprinderile de stat cu pro­fil viticol, propunîndu-ne următoa­rele obiective : • Realizarea în acest an a unei producții medii de 12 000 kg struguri la hectar ,iar în a­­nul 1975 media de producție la hectar să ajungă la 13 000 kg struguri, întrecînd astfel cu 20 la sută și respectiv 30 la producțiile planificate. sută • Obținerea, în medie, de pe fiecare hectar cultivat cu viță­­de­ vie, a unui venit de circa 36 000 lei. • Ca urmare a îndeplinirii a­­cestor angajamente, vom livra în plus la fondul de stat 1200 tone de struguri, ceea ce va echi­vala cu încasări de aproximativ 3 600 000 lei peste prevederile planului. Din această cantitate, 1 000 tone de struguri vor fi li­vrați pentru vinificație, iar 200 de tone vor fi struguri de masă pentru export. • In vederea modernizării patrimoniului viticol și asigură­rii unor producții mari și con­stante, în acest an se vor plan­ta 30 hectare cu viță-de-vie din soiuri de mare productivitate și de calitate superioară, urmărin­­du-se ca în următorii patru ani să se planteze peste 120 hectare, înviorind astfel sortimentele și posibilitățile de valorificare su­perioară a strugurilor; • Pentru asigurarea materia­lului săditor necesar noilor plantații, completărilor de go­luri și livrării la celelalte uni­tăți, se vor altoi peste 4 mili­oane butași și se vor obține 1 400 000 vite de calitate superi­oară. • In vederea extinderii mecanizării lucrărilor în vi­ticultură, mijloacele de susți­nere vor fi instalate încă în a­­cest an pe încă 50 de hectare. • Printr-o utilizare rațională a mijloacelor materiale și bă­nești, pe baza creșterii produc­ției planificate, veniturile obți­nute peste plan vor crește cu 4 000 000 lei, iar cheltuielile vor fi reduse cu 10 la sută. Suntem­ hotărîți ca, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, să depunem eforturi stăruitoare pen­tru a transforma în fapte sarcinile și angajamentele ce ni le-am asumat, spre a cinsti cum se cuvine gloriosul semicentenar al Partidului­ Comunist Român, contribuind astfel la reali­zarea obiectivelor stabilite în planul noului cincinal privind dezvoltarea agriculturii noastre socialiste. LA FABRICA DE MOBILĂ DIN FOCȘANI In aprovizionarea cu materii prime și materiale — NICI O CONCESIE SLABEI CALITĂȚI! 97 la sută din întreaga producție de mobilă pe care o are de realizat in a­­cest an, colectivul Fabricii de mobilă din Focșani este destinată parte­nerilor străini. Acest lucru reli­efează preocupările existente pen­tru consolidarea unui prestigiu deja cîștigat, preocupări care trebuie privite în contextul unor relații com­plexe, întrucît unitatea focșăneană nu este numai furnizoare ci și beneficiară a unor materii prime și materiale. Este așadar, lesne de înțeles că în acest din urmă caz o anume răspundere în rea­lizarea unor produse de calitate revi­ne și diverșilor săi furnizori de mate­rii prime și materiale. Cum răspund a­­ceștia multiplelor deziderate care țin de menținerea reperelor calitative la cote superioare ? Investigațiile întreprinse pe această linie la Fabrica de mobilă din Focșani au relevat ca prim aspect o situație mult îmbunătățită în acest an față de anii anteriori, situație care se concre­tizează în respectarea cu mai multă promptitudine a contractelor economi­ce, livrarea unor materii și materiale de mai bună calitate ceea ce se reper­cutează pozitiv asupra producției de mobilă. Ancheta noastră a relevat însă și u­­nele aspecte negative, ca, de pildă, neonorarea la timp de către unii fur­nizori a contractelor economice, li­vrarea unor materii și materiale de calitate necorespunzătoare, etc. Iată ce ne-a spus în această privință tovară­șul Ion Logigan, șeful serviciului a­­provizionare din cadrul C.E.T.L. Foc­șani. — Dacă în privința aprovizionării cu material lemnos în anul acesta am intîmpinat mai puține neajunsuri, nu tot așa stau lucrurile cu asigurarea fe­­­roneriei. Astfel, baza de aprovizionare Ministerului Industriei Lemnului din Brașov nu a reușit să acopere in­tegral necesarul nostru, cantitățile restante fiind de ordinul sutelor de mii de șuruburi. In această situație, am fost nevoiți să intervenim la producă­torul direct — Fabrica de șuruburi din Bacău — pentru a ne asigura can­titățile necesare de șuruburi mecanice. Continuînd ancheta am solicitat și părerea șefului depozitului de cheres­tea, tovarășul Gheorghe Rusu, care, printre altele ne-a spus : — In anul acesta calitatea cheres­telei livrate de furnizorii noștri s-a îmbunătățit. Au fost însă și cazuri cînd am fost puși în situația de a re­fuza unele cantități, datorită calității necorespunzătoare. Este vorba de 22 000 metri pătrați de furnire livrați de C.E.I.L. Sighetul Marmației și de o cantitate de cherestea rășinoasă furni­zată de U.E.I.L. Roznov. Alte aspecte negative privind cali­tatea unor materii prime și materiale ne-au fost prezentate de inginerul Iu­lian Arsene, șeful serviciului C.T.C. de la C.E.I.L. Focșani.­­ La ora actuală cele mai multe necazuri sunt pricinuite de lacurile po­­liesterice furnizate de „Policolor“ Bu­curești. Numai în ultima perioadă am fost nevoiți să refuzăm 1 000 kilo­grame lacuri poliesterice, care aveau o reactivitate scăzută. Nici panelul li­vrat de C.P.L.­Gugești nu este întot­ S. ISTRATE (Continuare în pag. a II-a) ! Adeseori gesturile noas­tre de viață nu supun nu­mai inerțiile, venim între mirări descoperind o fru­musețe cotidiană a sem­nificațiilor care nu mai ac­centuează sensul mișcării. Vreau să spun, trecem pe fiecare stradă obișnuiți cu priveliștile și nu nea­părat observăm mutațiile zilnice, splendorile cu ca­re se îmbra­că lucrurile ce­le mai obișnuite. Suntem­ apăsați de extraordinar, de culoarea care vine sufo­cantă în ochi, se impune prin senzația vizuală din­ Ceva ce s-ar putea numi obișnuitul cotidian... tind­ă, ori aplaudată. Am început să fugim de cu­mințenia unor spectacole, de ori­și­ce aranjament, chiar dacă un fel de li­niște interioară ni le-ar putea descoperi cu supe­rioritate. Pentru că nu în­totdeauna avem timpul ori suntem­ pregătiți să apla­udăm și lucrurile mai pu­țin spectaculoase, dar ca­re se supun unei frumu­seți ce vine dintr-o altă parte. Amănuntul obișnuit m-a ținut minute întregi în­­tr-o sală de conferin­țe a căminului cul­tural din Urechești, sub­­ senzația de lumină și bu­curie a unor pînze unde culoarea venea calmă și sublimă, amestecînd­ pei­­sagiile, ori devorînd aerul dintre copacii in galben și verdele murind al artis­tului. Pictorul care m-a impresionat cu adevărat, pentru că la Urechești se deschisese, spre uimi­rea mea, o expoziție a pictorilor locali, se nu­mește ȘTEFAN STÄNES­­CU. II descopeream acum pentru prima dată acolo, într-o sală de conferințe unde prea puțini vizita­tori, și aceia de ocazie, puteau să știe că între pînzele acelea exista un pictor. M-ara apropiat cu emoție de fiecare culoare, poate este metaforă în ce­ea ce spun, dar numai așa se­ putea descoperi miste­rul de dincolo de liniile și umbrele, care plecau ori închipuiau altă lume, și nu știu ce fel de univers cu frunze și cu păsări, cu oameni și case trăind la alte înălțimi, ale penelu­lui și viziunii, defineau un contur. Deschiderea unei expoziții la Urechești, susținută de trei pictori din comună, ar putea fi un fapt obișnuit, dar aco­lo era mai mult decit un gest de poezie, și asta ar fi trebuit să descopere fi­ecare dintre cei care au pătruns în sală, era un gest cultural cu care nu ne întîlnim de loc întîm­­plător, un gest cultural de cea mai aleasă elevație. Dar cîți dintre focșăneni știu, ori din cei care ar trebui să știe mai ales, am numit deloc întîmplă­­tor, forurile culturale și de specialitate, știu des­pre aceasta, ori au ocazia să vadă pînzele­ lui Ștefan Stănescu. Nu știu dacă ar Ion PANAIT (Cont. în pag. a II-a) W Se diversifică rețeaua de alimentație publică In vederea mai bunei serviri a popu­lației din mediul orășenesc și rural, cooperația de consum a județului Vran­cea și-a stabilit în domeniul alimen­tației publice o serie de măsuri de di­versificare a rețelei care, în parte, au și fost finalizate sau urmează a fi re­alizate pînă la sfîrșitul acestui an. Astfel, la fiecare centru de cooperativă se va înființa câte o cofetărie în care să se desfacă un bogat sortiment de dulciuri, prăjituri, micul dejun (compus din cafea cu lapte, cafea, lap­te, iaurt etc.), înghețată. Totodată, în scopul satisfacerii ce­rințelor de consum, laboratorul de co­fetărie al cooperației de consum din Focșani, va începe, din această vară, producția de băuturi răcoritoare și în­ghețată, care se va desface prin unită­țile de specialitate din orașele și co­munele județului. C.A.P. MĂICANEȘTI Ritm intens la însămînțări Campania agricolă de primăvară s-a declanșat și la C.A.P. Măicănești. Pe terenurile zvînjtate, mecanizatorii și cooperatorii au și încorporat sub braz­dă primele cantități de sămînță. Pînă acum, suprafața însămînțată este de 98 hectare. Dintre acestea, 25 hectare sînt cu ovăz, 30 hectare cu mazăre, 21 hectare cu lucerna, 10 hectare cu bor­­ceag și 12 hectare cu legume. Ritmul lucrărilor se va intensifica în zilele următoare, în așa fel ca toa­te suprafețele să fie însămînțate la timp și la un nivel calitativ superior. C.A.P. Vulturu. Lucrările agricole de primăvară se desfășoară­­ din plin Foto : N. MOLD­O­VE­ANU LA NARUJA S-a îmbunătățit alimentarea cu energie electrică în scopul îmbunătățirii alimentării cu energie electrică a comunei Năruja, recent s-au terminat lucrările de reme­diere a defecțiunilor de­ la uzină, de­fecțiuni ce făceau ca banda de tensiu­ne să nu corespundă cerințelor. Acest lucru împiedica vizionarea în bune condiții a emisiunilor la televizor. Lu­crarea s-a executat în timp util și de calitate. In prezent, rețeaua asigură o alimentare optimă, la tensiunea prevă­zută pentru utilizarea aparatelor elec­trice și electrocasnice. amănuntul cotidian ADICĂ... ALTFEL Viața spirituală a municipiului nostru se află într-o con­tinuă efervescență. Numele pictorilor Dumitru Popa și Georgeta Cibea, al scriitorului Constantin Apostol, cel al folcloristului Ion Diaconu, sau al naturalistului Carol Nagler sînt doar cîteva dintre cele care au „transcris“ alături și cel al orașului în care trăiesc și creează. De curînd, Casa județeană a creației populare a editat cu­­legeria de folclor poetic, intitulată „Plaiuri vrîncene“, sub semnătura profesorului Emil Giurgea. Prin însăși apariția sa, lucrarea este o încercare de a continua cercetările minuțioase și recunoscute ale lui Ion Diaconu. Nu discutăm aici metoda folosită, aria de investigație, uneltele științifice etc. Dorim doar a o saluta încă o dată ca pe un act spiritual. Dar... problema se­ pune și astfel: a apărut pe coperțile unui volum numele unui alt intelectual focșănean... Și... ne oprim aici ? ! O întilnire cu ac­eastă carte și autorul ei pe care să o organizeze „editura“, nu­ ar fi oare, interesantă? Cîți știu că a apărut această lucrare ? Iată un exemplu prin care se arată că „nu știm să ne vin­dem marfa“. Multe orașe ar trebui să ne invidieze pentru nu­mele unor intelectuali de real prestigiu. Numai că noi, forurile culturale, îi folosim mult prea puțin în acțiunile noastre. Ar trebui să ne schimbăm optica substanțial. Cartea lui Ermil Giurgea ne obligă, și ne dă posibilitatea în același timp, dej a începe a proceda astfel. Adică... altfel... FI. CAMIL

Next