Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)
1971-04-08 / nr. 536
Joi 8 aprilie 1971 Școli care va așteaptă . Cu emoție dar și cu încredere în viitorul lor, elevii claselor a VIII-a care în curînd vor părăsi băncile școlii generale, se pregătesc pentru examenele de admitere — prima lor mare confruntare cu viața. Mulți dintre ei vor îmbrățișa — în funcție de înclinații, aptitudini, dorințe — o meserie, o specialitate pe care o vor profesa mai tîrziu. Acestora, și nu numai rîndurile de față încearcă lor, să le vină în întîmpinare, acum, la primii lor pași pe marele drum al împlinirilor, ajutîndu-i, pentru început, să cunoască rețeaua școlilor profesionale și a liceelor de specialitate din județul nostru. Răspunzind astfel și la întrebarea pusă deja de unii elevi : „Care sînt școlile ce ne așteaptă ?“, nouă nu ne rămîne decît să facem oficiul de prezentare : « Școala profesională de construcții Focșani (curs de zi, seral și ucenicie la locul de muncă) ; • Școala profesională de mecanici agricoli Adjud ; • Școala profesională M.I.U. Focșani ; • Centrul școlar agricol Focșani ; • Școala profesională de mecanici agricoli Focșani ; • Liceul agricol Odobești ; • Liceul economic Focșani ; • Liceul pedagogic Focșani ; • Liceul cu program special de educație fizică de pe lingă Liceul „Al. I. Cuza”. Pentru o cit mai deplină cunoaștere a condițiilor de muncă și învățătură, de către cei interesați, pe viitor, ne propunem ca, în coloanele ziarului nostru să facem o prezentare cit mai detaliată a fiecărei școli in parte. VACANȚA—ȘCOALĂ LA ALTE DIMENSIUNI Întrebare de actualitate CE SĂ FIU? Există în viața fiecărui elev un moment unic ce se declină în preajma opțiunii, a răscrucii, un moment de-o însemnătate vitală. Este cel al alegerii profesiunii. Cum drumul pe care și-l alege înmagazinează în el semnificații de-o viață, cum opțiunea este dificilă prin însăși multitudinea de soluții ce i se oferă, cum motivația se conturează destul de greu, momentul alegerii profesiunii este însă de o deosebită dificultate. Se știe că un rol esențial in depășirea acestor greutăți, în delimitarea viitorului drum al elevului joacă școala, în cadrul căreia elevul îl poate afla din timp și cu claritate răspus la întrebările ce-l frămîntă. Acestea au fost de altfel și criteriile care au determinat realizarea unui raid-anchetă prin cîteva unități școlare. Cele consemnate — răspunsuri la întrebarea „Ce faceți pentru orientarea școlară și profesională a elevilor dumneavoastră ?“ — vor constitui credem, o bază de discuție pentru cadrele didactice, pentru că, deși ne aflăm în plină vacanță considerăm această perioadă ca fiind larg deschisă informării și documentării profesionale, pregătirii temeinice, analizei retrospective. Așadar, primul popas, la Școala generală din Vulcăneasa. Discutăm cu tovarășa Elena Gegea, directoarea unității. — Problema orientării școlare profesionale fiind extrem de compleșivă, mă văd obligată să sintetizez o serie de aspecte și să citez doar acțiuni, de ultimă oră. Acestea se referă la orientarea absolvenților noștri către o serie de școli cu profil apropiat specificului ocupațiilor din comună, a unor ocupații de tradiție. Astfel, am vizitat cu elevii claselor terminale cîteva puncte de exploatare forestieră și o secție de covoare din cadrul unei unități meșteșugărești, urmînd ca, foarte curînd, să facem o vizită și la Fabrica de confecții din Focșani. In rest, în cadrul orelor de dirigenție, precum și la unele cercuri s-au discutat teme ca : „Cea mai frumoasă profesie“ (cl. a VI-a), „Orice profesie e frumoasă dacă e aleasă din pasiune“ și „Ce doresc să devin în viață“, la clasa a VIII-a. La Liceul „Ioan Slavici“ din Panciu, interlocutor ne este profesorul Ion Ciulacu, întrebării lait-motiv a raidului nostru i se răspunde : — Colectivul de cadre didactice de la școala noastră privește orientarea profesională ca pe o problemă de maximă importanță, și acest calificativ se subliniază și prin aceea că responsabilitatea noastră față de a școlii generale sporește în mod simțitor. In ultimele zile ale trimestrului, în direcția temei abordate am întreprins o întîlnire cu părinții elevilor din clasa a VIII-a și anul IV, în căreia am realizat o dezbatere cadrul de largă respirație asupra unor puncte de interes comun. Apoi, dintr-unul din consiliile profesorale s-a dezbătut materialul : „Contribuția școlii, familiei și organizațiilor U.T.C. și de pionieri în direcția orientării școlare profesionale“, material ce dezvolta asșipecte ale muncii din școala noastră in direcția amintită. Următorul popas, și ultimul al raidului nostru,îl facem la Școala generală din Pitulușa (comuna Broșteni). Și aici, observăm o serie de lucruri bune ce vădesc preocuparea cadrelor didactice, interesul pentru îndeplinirea acestei îndatoriri de mare responsabilitate profesională și socială. Au fost dezbătute teme ca : „Rezultatele obținute la învățătură — temelia viitoarei noastre profesiuni“, „Cum mă pregătesc pentru meseria aleasă“ etc. Din păcate alături de acestea, se află și idei mai puțin dezvoltate, materiale insuficient legate de problemele concrete ale școlii. Luăm astfel noștință cu un articol prezentat caîn cadrul Lectoratului cu părinții și intitulat cuprinzător „Orientarea profesională a elevilor“, in cuprinsul căruia se atacă intr-un mod extrem de didactic, exhaustiv problema respectivă. In loc să se analizeze cazurile-simbol existente in școală. Aceeași „culoare“ au și prelegerile ce se prezintă la concursul „Cunoașteți meseriile“, desfășurat în cadrul organizației U.T.C. Chiar dacă concursul prevede doar un număr limită de meserii, chiar dacă nu există material informațional, nu vedem argumentele suficiente ale prezentărilor exclusive de meserii ca : oțelar-topitor, metalurgist, oțelar-turnător etc. De ce nu stau în atenția cadrelor didactice de aici și o serie de meserii legate de profilul economic al județului, de dezvoltarea sa ? Vacanța este abia la prima ei silabă. Iată de ce, consemnlnd aspectele de mai sus, sperăm să oferim cadrelor didactice motive de discuție realistă, de analiză și, mai ales, de pregătire temeinică. Tr. SPULBER Sîntem în plină vacanță școlară. Aceste zile despart pe elevi și slujitorii școlii de ultimul trimestru, care, după cum se știe, este hotărîtor în aprecierea perspectivei globale a unei activități intense desfășurate pe parcursul întregului an școlar. Finele lui va însemna nu numai debutul în vacanța de vară ci și o perioadă a verificărilor, a pășirii în noi vîrste. Ele se vor numi examene de admitere, bacalaureat. Pentru că ne aflăm în acest timp premergător, considerăm vacanța nu numai ca pe un prilej de destindere ci și unul de meditație asupra problemelor școlii. Din dorința de a veni în întîmpinarea acestei idei, ne propunem ca argument pagina de față, care, sperăm, va răspunde în mare măsură intențiilor unei asemenea afirmații. LA ORDINEA ZILEI Pregătirea tehnico-productivă Acum, în vacanță, pentru școală a sosit momentul confruntărilor de idei, al cîntăririi rezultatelor obținute, al luării unor noi măsuri privind procesul instructiv-educativ. Mai mult, acum, înaintea celui de al treilea trimestru, a sosit ora bilanțului privind pregătirea tehnico-productivă, problemă de actualitate a învățămîntului, despre care am discutat recent cu tovarășul Vasile Stan, inspector șef la Inspectoratul școlar întrebării noastre : „Care sînt realizările de pînă acum ale școlilor vrîncene pe această linie “ s-a răspuns cu amabilitate . — Introducerea pregătirii tehnicoproductive ca obiect de învățămînt în școlile și liceele de cultură generală se înscrie printre acțiunile menite să contribuie la perfecționarea continuă a sistemului nostru de învățămînt, la asigurarea unui tot mai pronunțat caracter realist practic al acestuia, la legarea lui mai strînsă de viață, producție. Pe această linie și în școlile județului nostru s-au obținut rezultate frumoase. Mai întîi, s-a manifestat multă grijă pentru Încadrarea școlilor cu personalul didactic necesar în acest scop — profesori, ingineri, tehnicieni — care, la sfîrșitul trimestrului II-lea numără aproape 210 cadre, pre cum și întreprinderea unor eforturi financiare (pe lingă cele anterioare) de a înzestra școlile Astfel, în trimestrul recent încheiat s-a alocat suma de peste 250 OQ lei pentru procurarea de mașini, unelte, scule necesare desfășurării practicii : menghine, ciocane electrice pentru lipit, polizoare, mașini de cusut, butelii de aragaz, fiare de călcat, mașini de găurit etc. La acestea adăugăm contribuția unor întreprinderi din Focșani (F.C.F., C.E.N., T.R.T.A., I.G.C.L., I.I.Ic.) care au transferat atelierelor școlare unelte, materiale și mașini. Este îmbucurător faptul că părinții și elevii au primit favorabil introducerea pregătirii tehmico-productive ca obiect de învățămînt, iar la rîndul lor, organele locale s-au străduit să asigure pentru predarea acestui obiect condiții cit mai bune și să sprijine iniițiativele unor colective didactice, ca cele de la Școala generală nr. 10, Liceul Adjud, Liceul Mărășești, Liceul „Ioan Slavici" Panciu, Școala generală nr. 1 Adjud etc., care au amenajat cu mijloace locale (redistribuire și autodotare) ateliere de lăcătușerie, electro-tehnice, timplărie, croitorie și menaj. Astfel, acum, în cele 181 școli generale și 8 licee sunt 34 ateliere, care 11 în mediul rural. Numărul din acestora, destul de mic acum, deoarece pe mulți recenta măsură luată de Ministerul învățămîntului i-a prins nepregătiți, va crește în viitor. — Care sînt direcțiile în care se desfășoară pregătirea tehnico-productivă ? — Conducerile școlilor au urmărit să orienteze pregătirea tehnică a elevilor in direcții utile, corespunzător cerințelor economiei locale și totodată cu preferințele și Înclinațiile elevilor. Formele și conținutul activităților tehnico-productive sunt variate, diferind nu numai de la o școală la alta, dar uneori chiar în cadrul acelorași școli, extinzînndu-se totodată colaborarea lor cu anumite întreprinderi. Exemple intem da școlile generale nr. 10 și 4 din Focșani care desfășoară această pregătire la C.E.I.L., F.C.F., întreprinderea de vinuri pentru export, I.R.T.A., I.I.L. și Laboratorul de cofetărie. — ...Dar școlile din mediul rural ? — Pregătirea tehnică a elevilor școlilor generale din mediul rural se face, de regulă, pe loturile școlare, la U.A.P., I.R.S. sau S.M.A. Rezultate bune au obținut școlile din Dumbrăveni, Sihlea, Măicănești, Cîrligele, Urechești și Popești, care au primit un sprijin deosebit din partea specialiștilor și a organelor locale, organizîndu-și miniferme cu plan de producție după modul celor din C.A.P, pri mi [UNK]inhmbare. Acest mod de desfășurare a activității îi transpune pe elevi în climatul muncii de pe ogoare, îi determină să gîndească și să desfășoare activitatea în mod planificat. — Pregătirea tehnico-productivă, i-a găsit pe unii nepregătiți... Da, în unele comune, mai ■tin partea de munte a județului ales ca Reghiu Nereju, Vintileasca, Dealu .—.g etc. nu există încă posibilitatea să se desfășoare o activitate practică corespunzătoare. Aici insă, s-au luat măsuri ca pe viitor, sprijiniți de către organele de partid și de stat, să orientăm pregătirea pe linia apiculturii, silviculturii ori lucrărilor în lemn astfel ca în anii următori să nu existe școală în care pregătirea tehnicoproductivă să nu fie o certitudine. D. SURAIANU Turism pentru elevi Primăvara aduce zîmbetul și bucuria pe fețele iubitorilor de drumeții și excursii. Săptămînă de săptămînă, numeroși îndrăgostiți ai naturii pornesc la drum pe cărările patriei, petrecîndu-și parte din timpul lor liber gustind o din frumusețile ei. Una dintre preocupările sectorului de turism de la Comitetul dețean U.T.C. a fost și aceea unde a organiza pentru tineri excursii și vizite unde aceștia și-au petrecut timpul liber în mod plăcut și util, într-o atmosferă tinerească, de voie bună. Astfel de excursii, tematice ori prilejuite de diferite evenimente, au avut loc la sfîrșit de săptămînă, pe 1—2 zile. Pentru elevii școlilor profesionale și liceelor s-au organizat pînă acum 8 excursii, la care au participat aproape 500 tineri : pe Valea Prahovei, la Muzeul Cofigia, pe valea Oltului Și nordul Moldovei, ori in cadrul județului unde s-au vizitat casele memoriale și monumentele istorice de la Jiliștea, Mărășești, Dragosloveni etc. De asemenea, pentru elevii claselor terminale, s-a întreprins o excursie tematică la Brașov unde s-au vizitat întreprinderile industriale, venind astfel în sprijinul orientării profesionale. Totodată, atît în vacanța de primăvară cit și în perioada imediat următoare, se vor organiza excursii pentru vizitarea litoralului, a Muzeului de istorie a Partidului Comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România, in nordul Moldovei și, în județ, la Soveja. Aceste acțiuni vin să completeze gama manifestărilor și preocupărilor tinerilor din municipiu și județ, contribuind totodată la educarea lor patriotică. Microrachetodromul „cutezătorilor“ din Focșani Rag. 3 O activitate in 4500 de Despre atmosfera specifică muncii în cercuri, care In momentul de față constituie mai mult decit o necesitate, merită să vorbim mai ales acum, cînd in județ avem numeroase cercuri de radio-foto, aeromodelism, karting, agrobiologie, toate însumind peste 4 500 pionieri și școlari. Avem apoi Casele de pionieri din Focșani și Adjud care grupează în jurul microscopului și acvariului, preparatelor biologice, în jurul karatului „Pionier 2“ și a pernei cu aer, în fața rampei de lansare a rachetelor cu parașută, a planorului sau rachetoplanului etc.,numeroși copii - băieți și fete — pasionați de tehnică și știință. Dar nu numai în cercurile cu acest profil din casele de pionieri se desfășoară activități frumoase, ci și în școlile generale din județ, unde, sub îndrumarea unor oameni bine intenționați, pasionați, elevii și pionierii își consacră din timpul lor liber ore prețioase pentru a se dărui cu pasiune înclinațiilor și aptitudinilor, obișnuindu-se să studieze materialele de specialitate, să rezolve probleme de tehnică aplicată, să alcătuiască scheme proprii, să participe la concursuri județene și naționale. Bunăoară, la Școala generală Cîndești,"' ‘funcționează '‘un‘ cefe tîe radio cu bune rezultate condus de prof. Ionică Sava, care cuprinde 10 elevi. Elevii Liviu Popai, Ionel Bejan, Nicu Grăjdan și Ștefan Grăjdan, Costel Tache și-au amenajat colțul lor de lucru, și-au procurat diferite pregătindu-se pentru concursul piesei „Minitehnicus“ și expoziția județeană a pionierilor și școlarilor. Kartingul, această noutate în activitatea tehnică a pionierilor și școlarilor „a prins” in multe Unități. La Școala generală Ruginești și Școala generală nr. 7 Focșani, la Casele de pionieri Adjud și Focșani, ca să dau numai citeva exemple, kartingul sa află la loc de cinste, cuprinzînd numeroși pasionați ai micului volan. Aeromodelismul, mai cu seamă racheto-modelismul a adus numeroase diplome și premii județului nostru. La Botoșani și Telega, reprezentanții acestui gen de activitate s-au întrecut cu reprezentativele unor județe unde această pasiune este o preocupare mai veche. In unitățile de pionieri din Clipicești, Jariștea, Ruginești, la Casa pionierilor din Focșani, zeci de copii se pregătesc pentru confruntările ce vor avea loc în primăvara și vara acestui an. La cercul de aeromodelism de la Casa pionierilor din Focșani, sub îndrumarea tovarășului Carol Chirilă, numai în acest an au fost create 4 noi tipuri de rachete, 5 tipuri de planoare și aeromodele precum și o gamă largă de instrumenta, auxiliare, strict necesare activității. Copiii doresc să se întreacă, să se facă cunoscuți și apreciați. Pentru aceasta, școala și organizația de tiieri inițiază din nou în acest pian concursul „Minitehnicus“ — faza județeană, concursul de karting — „Așii micului volan”, concursul de rachetomodelism — „Săgeata zburătoare“. Prof. Florin NICOLAU ce se „măsoară pionieri și școlari Activități pionierești Vacanța de primăvară - școală trăită la alte dimensiuni — oferă pionierilor și școlarilor posibilități multiple de a-și petrece timpul liber în mod plăcut și util. Redăm, pentru informarea micilor noștri cititori, pe cele mai semnificative : • Desfășurarea serbărilor școlare în centrele Măicănești, Vulturu, Năruja, Soveja, Mera, Dumbrăveni etc . • Prezentarea la Focșani, a unui spectacol de gală la care vor participa formațiile artistice ce vor lua parte la faza finală a Festivalului cultural-artistic al pionierilor și școlarilor — centrul Galați ; • Detașamentele și unitățile de pionieri din școlile generale ale județului vor prezenta în această perioadă programe artistice, recitaluri, montaje literar-muzicale etc. Concomitent cu aceste activități, pe timpul vacanței vor avea loc numeroase concursuri sportive care vor antrena un număr mare de pionieri și școlari ; • La Focșani, Tătăranu, Vulturu, Adjud, Garoafa, Străoane și Odobești pionierii se vor pregăti în vederea participării la Concursul republican de ciclism ; • Pe 18 aprilie va avea loc, în aproape zece centre, confruntarea micilor sportivi la handbal, volei, tenis, cros, fotbal . • Organizată de Casa pionierilor Focșani, faza interjudețeană, „Așii micului volan“ va reuni la start, pe 18 aprilie, cele mai bune formații de karting din Focșani, Adjud, Tecuci, Rîmnicu-Sărat și municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. • •••••••• • •• Studioul de televiziune, in colaborare cu Ministerul învățămîntului, a organizat pentru perioada 1 aprilie — 16 iulie, un ciclu de emisiuni-consultații pentru a veni in ajutorul elevilor care vor susține în acest an examenul de bacalaureat și concursul de admitere în învățămîntul superior. Cadre didactice din invățămintul superior vor susține lecții-sinteză la : limba și literatură română, matematică, fizică, chimie,biologie, istorie. Etapele transmiterii acestui ciclu : 1—20 aprilie — marți, vineri ; 20 aprilie — 25 mai — vineri ; 25 mai — 16 iulie — marți, vineri. în această perioadă vor fi difuzate 50 de lecții în 25 emisiuni, avînd următoarea tematică : APRILIE 9 IV - Limba română : Elemente de morfologie: Analize gramaticale. — Biologie : Caractere specifice ale materiei vii. 13 IV — Matematică : Probleme de analiză matematică (II),. TM Fizică : Principiile termodinamicii. Probleme. 16 IV — Literatura română : Scriitori pașoptiști. — Istorie : Orînduirea sclavagistă. 23 IV —■ Fizică : Optica. Interferența. Probleme. — Literatura română : Evoluția teatrului românesc. 30 IV — Literatura română : Mari reviste literare. — Biologie : Ultrastructura celulei. MAI 7 V — Literatura română : Teme romantice în poezia lui Eminescu. — Fizică : Cîmpul electric : legile curentului electric. 14 V — Chimie : Acizi și baze. — Istorie : Pagini de epopee românească : Mihai Viteazul. 21 V — Limba română : Elemente de sintaxă. Analize gramaticale. — Fizică : Evoluția concepțiilor despre structura luminii. Probleme. 28 V — Fizică : Noțiuni de fizica solidului. Conductibilitatea electrică. — Matematică : Probleme de analiză matematici (IiI). IUNIE f VI — Literatura română : Originalitatea operei lui Creangă. — Chimie : Valența. 3 VI — Matematică : Probleme de geometrie analitică. • Biologie : Despre ritmurile biologice. 4 VI — Istorie : Războiul pentru independență. — Fizică : Legi de conservare în fizică: Probleme. 11 VI — Literatura română : Teatrul lui I. L. Caragiale. — Fizică : Fizica atomului: Numerele cuantice. Probleme. 15 VI — Matematică : Probleme de algebră (I). — Biologie : Principalele tipuri de nutriție în lumea plantelor. lg vi — Fizică : Transformarea și obținerea energiei (film). — Literatura română : Simbolismul românesc. 22 VI — Chimie : Apa. — Istorie : Momente ale luptei pentru libertate socială în secolul al ’IX-lea. 26 VI — Literatura română : „Oltul“ de O. Goga. Analiză literară. — Matematică : Probleme de algebră (II). 39 VI — Literatura română : Aspecte ale liricii contemporane. — Chimie : Izomerie. IULIE 2 VII — Limba română : Analize gramaticale. — Fizică : Fizica clasică și fizica modernă. Idei fundamentale. 6 VII — Matematică : Probleme de geometrie sintetică (II). — Biologie : Darwinismul și problemele evoluției în biologie. 9 VII — Chimie : Reacții organice (I) (film). — Istorie : România pe drumul construirii socialismului. 13 VII — Literatura română : Momente ale prozei românești contemporane. — Fizică : Timp și substanță, forme structurale ale materiei. 16 VII — Chimie : Reacții organice (II) (film). — Matematică : Probleme de geometrie sintetică (II). Pagină organizată de D. MANOLACHE TELEȘCOALA 4 1