Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)

1971-04-08 / nr. 536

Joi 8 aprilie 1971 Școli care va așteaptă . Cu emoție dar și cu încredere în viitorul lor, elevii claselor a VIII-a care în curînd vor pără­­si băncile școlii generale, se pregătesc pentru examenele de admitere — prima lor mare con­fruntare cu viața. Mulți dintre ei vor îmbrățișa — în funcție de înclinații, aptitudini, dorințe — o meserie, o specialitate pe care o vor profesa mai tîrziu. Acestora, și nu numai rîndurile de față încearcă lor, să le vină în întîmpinare, acum, la primii lor pași pe marele drum al împlinirilor, ajutîndu-i, pentru început, să cunoască re­țeaua școlilor profesionale și a liceelor de specialitate din județul nostru. Răspunzind ast­fel și la întrebarea pusă deja de unii elevi : „Care sînt școlile ce ne așteaptă ?“, nouă nu ne rămîne decît să facem oficiul de prezentare : « Școala profesională de construcții Focșani (curs de zi, seral și ucenicie la locul de muncă) ; • Școala profesională de me­canici agricoli Adjud ; • Școala profesională M.I.U. Focșani ; • Centrul școlar agricol Foc­șani ; • Școala profesională de me­canici agricoli Focșani ; • Liceul agricol Odobești ; • Liceul economic Focșani ; • Liceul pedagogic Focșani ; • Liceul cu program special de educație fizică de pe lingă Liceul „Al. I. Cuza”. Pentru o cit mai deplină cu­noaștere a condițiilor de mun­că și învățătură, de către cei interesați, pe viitor, ne propu­nem ca, în coloanele ziarului nostru să facem o prezentare cit mai detaliată a fiecărei școli in parte. V­AC­AN­Ț­A—ȘCOALĂ LA ALTE DIMENSIUN­I Întrebare de actualitate CE SĂ FIU? Există în viața fiecărui elev un mo­ment unic ce se declină în preajma opțiunii, a răscrucii, un moment de-o însemnătate vitală. Este cel al alege­rii profesiunii. Cum drumul pe care și-l alege în­magazinează în el semnificații de-o viață, cum opțiunea este dificilă prin însăși multitudinea de soluții ce i se oferă, cum motivația se conturează destul de greu, momentul alegerii pro­fesiunii este însă de o deosebită difi­cultate. Se știe că un rol esențial in depășirea acestor greutăți, în delimi­tarea viitorului drum al elevului joacă școala, în cadrul căreia elevul îl poate afla din timp și cu claritate răs­­pus la întrebările ce-l frămîntă. A­­cestea au fost de altfel și criteriile care au determinat realizarea unui raid-anchetă prin cîteva unități șco­lare. Cele consemnate — răspunsuri la întrebarea „Ce faceți pentru orien­tarea școlară și profesională a elevi­lor dumneavoastră ?“ — vor constitui credem, o bază de discuție pentru ca­drele didactice, pentru că, deși ne a­­flăm în plină vacanță considerăm a­­ceastă perioadă ca fiind larg deschisă informării și documentării profesiona­le, pregătirii temeinice, analizei retros­pective. Așadar, primul popas, la Școala ge­nerală din Vulcăneasa. Discutăm cu tovarășa Elena Gegea, directoarea u­­nității. — Problema orientării școlare profesionale fiind extrem de comple­și­vă, mă văd obligată să sintetizez o serie de aspecte și să citez doar acțiuni, de ultimă oră. Acestea se referă la o­­rientarea absolvenților noștri către o serie de școli cu profil apropiat spe­cificului ocupațiilor din comună, a u­­nor ocupații de tradiție. Astfel, am vi­zitat cu elevii claselor terminale cî­teva puncte de exploatare forestieră și o secție de covoare din cadrul unei unități meșteșugărești, urmînd ca, foarte curînd, să facem o vizită și la Fabrica de confecții din Focșani. In rest, în cadrul orelor de dirigenție, precum și la unele cercuri s-au dis­cutat teme ca : „Cea mai frumoasă pro­fesie“ (cl. a VI-a), „Orice profesie e frumoasă dacă e aleasă din pasiune“ și „Ce doresc să devin în viață“, la clasa a VIII-a. La Liceul „Ioan Slavici“ din Pan­ciu, interlocutor ne este profesorul Ion Ciulacu, întrebării lait-motiv a raidu­lui nostru i se răspunde : — Colectivul de cadre didactice de la școala noastră privește orientarea profesională ca pe o problemă de ma­ximă importanță, și acest calificativ se subliniază și prin aceea că respon­sabilitatea noastră față de a școlii ge­nerale sporește în mod simțitor. In ultimele zile ale trimestrului, în direcția temei abordate am întreprins o întîlnire cu părinții elevilor din cla­sa a VIII-a și anul IV, în căreia am realizat o dezbatere cadrul de largă respirație asupra unor puncte de interes comun. Apoi, dintr-unul din consiliile profesorale s-a dezbătut materialul : „Contribuția școlii, fami­liei și organizațiilor U.T.C. și de pio­nieri în direcția orientării școlare profesionale“, material ce dezvolta as­și­pecte ale muncii din școala noastră in direcția amintită. Următorul popas, și ultimul al­ rai­dului nostru,­­îl facem la Școala gene­rală din Pitulușa (comuna Broșteni). Și aici, observăm o serie de lucruri bune ce vădesc preocuparea cadrelor didactice, interesul pentru îndeplini­rea acestei îndatoriri de mare respon­sabilitate profesională și socială. Au fost dezbătute teme ca : „Rezultatele obținute la învățătură — temelia vii­toarei noastre profesiuni“, „Cum mă pregătesc pentru meseria aleasă“ etc. Din păcate alături de acestea, se a­­flă și idei mai puțin dezvoltate, mate­riale insuficient legate de problemele concrete ale școlii. Luăm astfel noștință cu u­n articol prezentat ca­în cadrul Lectoratului cu părinții și in­titulat cuprinzător „Orientarea profe­sională a elevilor“, in cuprinsul căru­ia se atacă intr-un mod extrem de didactic, exhaustiv problema respecti­vă. In loc să se analizeze cazurile-sim­bol existente in școală. Aceeași „culoare“ au și prelegerile ce se pre­zintă la concursul „Cunoașteți mese­riile“, desfășurat în cadrul organiza­ției U.T.C. Chiar dacă concursul pre­vede doar un număr limită de meserii, chiar dacă nu există material infor­mațional, nu vedem argumentele su­ficiente ale prezentărilor exclusive de meserii ca : oțelar-topitor, metalurgist, oțelar-turnător etc. De ce nu stau în atenția cadrelor didactice de aici și o serie de meserii legate de profilul economic al județu­lui, de dezvoltarea sa ? Vacanța este abia la prima ei si­labă. Iată de ce, consemnlnd aspec­tele de mai sus, sperăm să oferim ca­drelor didactice motive de discuție realistă, de analiză și, mai ales, de pregătire temeinică. Tr. SPULBER Sîntem în plină vacanță școlară. Aceste zile despart pe elevi și slujitorii școlii de ultimul trimestru, care, după cum se știe, este hotărîtor în aprecierea perspectivei globale a unei activități intense desfășurate pe parcursul întregului an șco­lar. Finele lui va însemna nu numai debutul în vacanța de vară ci și o perioadă a verificărilor, a pășirii în noi vîrste. Ele se vor numi examene de admitere, bacalaureat. Pentru că ne aflăm în acest timp premergător, conside­răm vacanța nu numai ca pe un prilej de destindere ci și unul de meditație asupra problemelor școlii. Din dorința de a veni în întîmpinarea acestei idei, ne propunem­ ca argument pagina de față, care, sperăm, va răspunde în mare măsură intențiilor unei asemenea afirmații. LA ORDINEA ZILEI Pregătirea tehnico-productivă Acum, în vacanță, pentru școală a sosit momentul confruntărilor de idei, al cîntăririi rezultatelor obținute, al luării unor noi măsuri privind proce­sul instructiv-educativ. Mai mult, a­­cum, înaintea celui de al treilea tri­mestru, a sosit ora bilanțului privind pregătirea tehnico-productivă, proble­mă de actualitate a învățămîntului, despre care am discutat recent cu to­varășul Vasile Stan, inspector șef la Inspectoratul școlar­ întrebării noastre : „Care sînt reali­zările de pînă acum­ ale școlilor vrîn­­cene pe această linie “­­ s-a răspuns cu amabilitate . — Introducerea pregătirii tehnico­­productive ca obiect de învățămînt în școlile și liceele de cultură generală se înscrie printre acțiunile menite să contribuie la perfecționarea continuă a sistemului nostru­­ de învățămînt, la asigurarea unui tot mai pronunțat ca­racter realist practic al acestuia, la legarea lui mai strînsă de viață,­­ producție. Pe această linie și în școlile județu­lui nostru s-au obținut rezultate fru­moase. Mai întîi, s-a manifestat multă grijă pentru Încadrarea școlilor cu personalul didactic necesar în acest scop — profesori, ingineri, tehnicieni — care, la sfîrșitul trimestrului II-lea numără aproape 210 cadre, pre­­­ cum și întreprinderea unor eforturi financiare (pe lingă cele anterioare) de a înzestra școlile Astfel, în trimestrul recent încheiat s-a alocat suma de peste 250 O­Q lei pentru­ procurarea de mașini, unelte, scule necesare desfășu­rării practicii : menghine, ciocane e­­lectrice pentru lipit, polizoare, mașini de cusut, butelii de aragaz, fiare de călcat, mașini de găurit etc. La acestea adăugăm contribuția unor întreprin­deri din Focșani (F.C.F., C.E.N­., T.R.T.A., I.G.C.L., I.I.Ic.) care au trans­ferat atelierelor școlare unelte, mate­riale și mașini. Este îmbucurător faptul că părinții și elevii au primit favorabil introdu­cerea pregătirii tehmico-productive ca obiect de învățămînt, iar la rîndul lor, organele locale­­ s-au străduit să asi­gure pentru predarea acestui obiect condiții cit mai bune și să sprijine i­­niițiativele unor colective didactice, ca cele de la Școala generală nr. 10, Liceul Adjud, Liceul Mărășești, Liceul „Ioan Slavici" Panciu, Școala genera­lă nr. 1 Adjud etc., care au­ amena­jat cu mijloace locale (redistribuire și autodotare) ateliere de lăcătușerie, electro-tehnice, timplărie, croitorie și menaj. Astfel, acum, în cele 181 școli gene­rale și 8 licee sunt 34 ateliere, care 11 în mediul rural. Numărul din a­­cestora, destul de mic acum, deoare­ce pe mulți recenta măsură luată de Ministerul învățămîntului i-a prins nepregătiți, va crește în viitor. — Care sînt direcțiile în care se desfășoară pregătirea tehnico-produc­­tivă ? — Conducerile școlilor au urmărit să orienteze pregătirea tehnică a ele­vilor in direcții utile, corespunzător cerințelor economiei locale și totodată cu preferințele și Înclinațiile elevilor. Formele și conținutul activităților teh­­nico-productive sunt variate, diferind nu numai de la o școală la alta, dar uneori chiar în cadrul acelorași școli, extinzînndu-se totodată colaborarea lor cu anumite întreprinderi. Exemple i­n­tem da școlile generale nr. 10 și 4 din Focșani care desfășoară această pregătire la C.E.I.L., F.C.F., întreprin­derea de vinuri pentru export, I.R.T.A., I.I.L. și Laboratorul de cofetărie. — ...Dar școlile din mediul rural ? — Pregătirea tehnică a elevilor șco­lilor generale din mediul rural se face, de regulă, pe loturile școlare, la U.A.P., I.R.S. sau S.M.A. Rezultate bune au obținut școlile din Dumbră­veni, Sihlea, Măicănești, Cîrligele, U­­rechești și Popești, care au primit un sprijin deosebit din partea specialiș­tilor și a organelor locale, organizîn­­du-și miniferme cu plan de producție după modul celor din C.A.P­, pri mi­­­ [UNK]inhm­bare. Acest mod de desfășurare a activității îi transpune pe elevi în cli­matul muncii de pe ogoare,­ îi deter­mină să gîndească și să desfășoare ac­tivitatea în mod planificat. — Pregătirea tehnico-productivă, i-a găsit pe unii nepregătiți... Da, în unele comune, mai ■tin partea de munte a județului ales ca Reghiu Nereju, Vintileasca, Dealu .—.g etc. nu există încă posibilitatea să se desfășoare o activitate practică corespunzătoare. Aici insă, s-au luat măsuri ca pe viitor, sprijiniți de că­tre organele de partid și de stat, să o­­r­ientăm pregătirea pe linia apiculturii, silviculturii ori lucrărilor în lemn ast­fel ca în anii următori să nu existe școală în care pregătirea tehnico­­productivă să nu fie o certitudine. D. SURAIANU Turism pentru elevi Primăvara aduce zîmbetul și bu­curia pe fețele iubitorilor de dru­meții și excursii. Săptămînă de săptămînă, numeroși îndrăgostiți ai naturii pornesc la drum pe că­rările patriei, petrecîndu-și parte din timpul lor liber gustind o din frumusețile ei. Una dintre preocupările sectoru­lui de turism de la Comitetul dețean U.T.C. a fost și aceea un­de a organiza pentru tineri excursii și vizite unde aceștia și-au petre­cut timpul liber în mod plăcut și util, în­tr-o atmosferă tinerească, de voie bună. Astfel de excursii, te­matice ori prilejuite de diferite e­­venimente, au avut loc la sfîrșit de săptămînă, pe 1—2 zile. Pentru elevii școlilor profesio­nale și liceelor s-au organizat pînă acum 8 excursii, la care au parti­cipat aproape 500 tineri : pe Valea Prahovei, la Muzeul Cofigi­a, pe valea Oltului Și nordul Moldovei, ori in cadrul județului unde s-au vizitat casele memoriale și monu­mentele istorice de la Jiliștea, Mă­­rășești, Dragosloveni etc. De ase­menea, pentru elevii claselor ter­minale, s-a întreprins o excursie tematică la Brașov unde s-au vizi­tat întreprinderile industriale, ve­nind astfel în sprijinul orientării profesionale. Totodată, atît în vacanța de pri­măvară cit și în perioada imediat ur­mătoare, se vor organiza ex­cursii pentru vizitarea litoralului, a Muzeului de istorie a Partidului Comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România, in nordul Moldovei și, în județ, la Soveja. Aceste acțiuni vin să completeze gama manifestărilor și preocupări­lor tinerilor din municipiu și județ, contribuind totodată la educarea lor patriotică. Microrachetodromul „cutezătorilor“ din Focșani Rag. 3 O activitate in 4500 de Despre atmosfera specifică muncii în cercuri, care In momentul de față constituie mai mult decit o necesita­te, merită să vorbim mai ales acum, cînd in județ avem numeroase cer­curi de radio-foto, aeromodelism, karting, agrobiologie, toate însumind peste 4 500 pionieri și școlari. Avem apoi Casele de pionieri din Focșani și Adjud care grupează în jurul microscopului și acvariului, preparatelor biologice, în jurul kar­­a­tului „Pionier 2“ și a pernei cu aer, în fața rampei de lansare a rachete­­lor cu parașută, a planorului sau ra­­chetoplanului etc.,numeroși copii - băieți și fete — pasionați de tehnică și știință. Dar nu numai în cercurile cu a­­cest profil din casele de pionieri se desfășoară activități frumoase, ci și în școlile generale din județ, unde, sub îndrumarea unor oameni bine inten­ționați, pasionați, elevii și pionierii își consacră din timpul lor liber ore pre­țioase pentru a se dărui cu pasiune înclinațiilor și aptitudinilor, obișnuin­­du-se să studieze materialele de spe­cialitate, să rezolve probleme de teh­­nică aplicată, să alcătuiască scheme proprii, să participe la concursuri ju­dețene și naționale. Bunăoară, la Școala generală Cîn­­d­ești,"' ‘funcționează '‘un‘ cefe tîe radio cu bune rezultate condus de prof. Io­nică Sava, care cuprinde 10 elevi. Elevii Liviu Popai, Ionel Bejan, Nicu Grăjdan și Ștefan Grăjdan, Cos­­tel Tache și-au amenajat colțul lor de lucru, și-au procurat diferite pregătindu-se pentru concursul piesei „Mi­­nitehnicus“ și expoziția județeană a pionierilor și școlarilor. Kartingul, această noutate în acti­vitatea tehnică a pionierilor și școlari­lor „a prins” in multe Unități. La Școala generală Ruginești și Școala generală nr. 7 Focșani, la Casele de pionieri Adjud și Focșani, ca să dau numai citeva exemple, kartingul sa află la loc de cinste, cuprinzînd nu­meroși pasionați ai micului volan. Aeromodelismul, mai cu seamă ra­­cheto-modelismul a adus numeroase diplome și premii județului nostru. La Botoșani și Telega, reprezentanții acestui gen de activitate s-au întrecut cu reprezentativele unor județe unde a­­ceastă pasiune este o preocupare mai veche. In unitățile de pionieri din Clipicești, Jariștea, Ruginești, la Casa pionierilor din Focșani, zeci de copii se pregătesc pentru confruntările ce vor avea loc în primăvara și vara a­­cestui an. La cercul de aeromodelism de la Casa pionierilor din Focșani, sub îndrumarea tovarășului Carol Chirilă, numai în acest an au fost­ create 4 noi tipuri de rachete, 5 tipuri de planoa­re și aeromodele precum și o gamă largă de instrumenta, auxiliare­­, strict necesare activității. Copiii doresc să se întreacă, să se facă­ cunoscuți și apreciați. Pentru a­­ceasta, școala și organizația de tiieri inițiază din nou în acest pi­­an concursul „Minitehnicus“ — faza jude­țeană, concursul de karting — „A­­șii micului volan”, concursul de ra­­chetomodelism — „Săgeata zburătoa­re“. Prof. Florin NICOLAU ce se „măsoară pionieri și școlari Activități pionierești Vacanța de primăvară - școală trăită la alte dimensiuni — oferă pionierilor și școlarilor posibilități multiple de a-și petrece timpul liber în mod plăcut și util. Redăm, pentru informarea micilor noștri cititori, pe cele mai semnificative : • Desfășurarea serbărilor școlare în centrele Măicănești, Vulturu, Năruja, Soveja, Mera, Dumbrăveni etc . • Prezentarea la Focșani, a unui spectacol de gală la care vor participa formațiile artistice ce vor lua parte la faza fi­nală a Festivalului cultural-artistic al pionierilor și școlarilor — centrul Galați ; • Detașamentele și unitățile de pionieri din școlile gene­rale ale județului vor prezenta în această perioadă programe artistice, recitaluri, montaje literar-muzicale etc. Concomitent cu aceste activități, pe timpul vacanței vor avea loc numeroase concursuri sportive care vor antrena un număr mare de pionieri și școlari ; • La Focșani, Tătăranu, Vulturu, Adjud, Garoafa, Străoane și Odobești pionierii se vor pregăti în vederea participării la Concursul republican de ciclism ; • Pe 18 aprilie va avea­ loc, în aproape zece centre, con­fruntarea micilor sportivi la handbal, volei, tenis, cros, fotbal . • Organizată de Casa pionierilor Focșani, faza interjude­țeană, „Așii micului volan“ va reuni la start, pe 18 aprilie, cele mai bune formații de karting din Focșani, Adjud, Tecuci, Rîmnicu-Sărat și municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. • •••••••• • •• Studioul de televiziune, in colabora­re cu Ministerul învățămîntului, a or­ganizat pentru perioada 1 aprilie — 16 iulie, un ciclu de emisiuni-consultații pentru a veni in­ ajutorul elevilor care vor susține în acest an examenul de ba­calaureat și concursul de admitere în învățămîntul superior. Cadre didacti­ce din invățăm­intul superior vor sus­ține lecții-sinteză la : limba și litera­tură română, matematică, fizică, chi­mie,biologie, istorie. Etapele transmi­terii acestui ciclu : 1—20 aprilie — marți, vineri ; 20 aprilie — 25 mai — vineri ; 25 mai — 16 iulie — marți, vineri. în această perioadă vor fi difuzate 50 de lecții în 25 emisiuni, avînd urmă­toarea tematică : APRILIE 9 IV - Limba română : Elemente de morfologie: Analize gramaticale. — Biologie : Caractere specifice ale materiei vii. 13 IV — Matematică : Probleme de analiză matematică (II),. TM Fizică : Principiile termodinami­cii. Probleme. 16 IV — Literatura română : Scriitori pașoptiști. — Istorie : Orînduirea sclavagistă. 23 IV —■ Fizică : Optica. Interferen­ța. Probleme. — Literatura română : Evoluția tea­trului românesc. 30 IV — Literatura română : Mari reviste literare. — Biologie : Ultrastructura celulei. MAI 7 V — Literatura română : Teme romantice în poezia lui Eminescu. — Fizică : Cîmpul electric : legile curentului electric. 14 V — Chimie : Acizi și baze. — Istorie : Pagini de epopee româ­nească : Mihai Viteazul. 21 V — Limba română : Elemente de sintaxă. Analize gramaticale. — Fizică : Evoluția concepțiilor des­pre structura luminii. Probleme. 28 V — Fizică : Noțiuni de fizica solidului. Conductibilitatea electrică. — Matematică : Probleme de analiză matematici (IiI). IUNIE f VI — Literatura română : Origi­nalitatea operei lui­­ Creangă. — Chimie : Valența. 3 VI — Matematică : Probleme de geometrie analitică. • Biologie : Despre ritmurile bio­logice. 4 VI — Istorie : Războiul pentru independență. — Fizică : Legi de conservare în fi­­zică: Probleme. 11 VI — Literatura română : Tea­trul lui I. L. Caragiale. — Fizică : Fizica atomului: Numere­le cuantice. Probleme. 15 VI — Matematică : Probleme de algebră (I). — Biologie : Principalele tipuri de nutriție în lumea plantelor. lg vi — Fizică : Transformarea și obținerea energiei (film). — Literatura română : Simbolismul românesc. 22 VI — Chimie : Apa. — Istorie : Momente ale luptei pentru libertate socială în secolul al ’­IX-lea. 26 VI — Literatura română : „Ol­tul“ de O. Goga. Analiză literară. — Matematică : Probleme de alge­bră (II). 39 VI — Literatura română : Aspec­te ale liricii contemporane. — Chimie : Izomerie. IULIE 2 VII — Limba română : Analize gramaticale. — Fizică : Fizica clasică și fizica modernă. Idei fundamentale. 6 VII — Matematică : Probleme de geometrie sintetică (II). — Biologie : Darwinismul și pro­blemele evoluției în biologie. 9 VII — Chimie : Reacții organice (I) (film). — Istorie : România pe drumul con­struirii socialismului. 13 VII — Literatura română : Mo­mente ale prozei românești contempo­rane. — Fizică : Timp și substanță, for­me structurale ale materiei. 16 VII — Chimie : Reacții organice (II) (film). — Matematică : Probleme de geo­metrie sintetică (II). Pagină organizată de D. MANOLACHE TELEȘCOALA 4 1

Next