Milcovul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 608-686)

1971-07-01 / nr. 608

ANUL IV NR. 608 JOI 1 IULIE 1971 4 pagini 30 bani SENTIMENTE DE ADÍNCA SATISFACȚIE, DE MÎNDRIE PATRIOTICA Prin intermediul cuvîntului tipărit, țara întreagă, po­porul român continuă și în aceste zile, să-și manifeste pozi­ția sa fermă de unanimă aprobare, de înaltă prețuire față de activitatea delegației române, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, în țările socialiste din Asia. Alăturîndu-se acestor sentimente de adîncă satisfacție și mîndrie patriotică, oamenii muncii din județul nostru trimit telegrame, scrisori, declarații, în care își exprimă prin cuvinte calde, pline de recunoștință, totala adeziune pentru contribuția pe care partidul și statul nostru, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, o aduc cauzei unității țărilor so­cialiste, coeziunii forțelor antiimperialiste, pentru pace în întreaga lume. Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Poziție principială, internaționalistă a politicii partidului și statului nostru Adeziunea,­aprobarea deplină a po­liticii partidului pe plan intern și ex­tern — iată ce conțin telegramele a­­dresate C.C. al P.C.R., tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, după recenta vizită făcută de delegația de partid și guvernamentală română în R.P. Chi­­­neză, R.P.D. Coreeană, R.D. Vietnam și R.P Mongolă. Cu simțum­întul depli­nei responsabilități politice și civice, oțm­enii munții din județul Vrancea se angajează și pe mai departe, să în­făptuiască hotărîrile Congresului al X-lea al P.C.R., construcția societății socialiste multilateral dezvoltate. In telegrama Consiliului județean al sindicatelor se afirmă interesul deo­sebit, satisfacția profundă cu care au urmărit oamenii muncii vizita dele­gației de partid și de stat române, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu. .Organizația sindicală din județul Vrancea — se spune în tele­gramă — își exprimă deplinul acord și înalta apreciere față de activitatea desfășurată cu acest prilej de delega­­ție, de dumneavoastră personal, fiu devotat al patriei“. Apoi, după ce elogiază roadele, re­zultatele vizitei, ca o prețioasă con­tribuție la întărirea prieteniei și cola­borării între partidele, țările și popoa­rele vizitate,­ întărirea coeziunii și uni­tății țărilor socialiste,­ în încheiere, în telegramă, se spune: „Oamenii muncii din județul Vrancea asigură Comitetul Central al Partidului Comu­nist Român, pe dumneavoastră iubite tovarășe Ceaușescu, că vor depune toate eforturile, întreaga energie și capacitate creatoare pentru îndeplini­­rea și depășirea, sarcinilor economice și social-culturale prevăzute pe anul 1971, pentru afirmarea tot mai puter­nică a României socialiste, pentru progresul cauzei generale a socialis­mului și păcii", în spiritul principialității și răspun­derii, cu care partidu­l ne-a învățat să analizăm evenimentele, faptele, o altă telegramă, a Uniunii județene a coo­perativelor de consum, dă glasa apreci­erii acestui colectiv de muncă : „Co­muniștii, toți cei care muncesc în co­operația de consum sunt pe deplin conștienți că această vizită s-a sol­dat cu rezultate deosebit de rodnice și au simțit în ea o pregnantă mani­festare a înaltei principialități mar­­xist-leniniste, de care este pătrunsă po­litica externă a partidului nostru, strălucită reafirmare a internaționalis­­­mului ei consecvent, a perseverenței cu care partidul acționează în spriji­nul năzuințelor fundamentale ale po­poarelor, pentru soluționarea marilor probleme care frămintă omenirea în zilele noastre". Apoi, se arată că, sub îndrumarea și conducerea Comitetului județean de partid, cooperația de consum a de­pus eforturi susținute în vederea a­­provizionării populației cu bunuri de larg consum­, dînd viață însuflețitoare­­lor prevederi , ale­­ actualului cincinal. Pe această linie lucrătorii din comer­țul cooperatist­ au înregistrat, pe pri­mul semestru din 1971, rezultate re­marcabile: depășirea,planului ia­ pro­­ductie-prestări servicii cu 2,8 milioa­ne lei și a celui de achiziții cu 381 000 lei. Asigurînd Comitetul Central al Par­tidului Comunist Român, pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, că lucrătorii din comerțul cooperatist vor realiza pînă la finele anului o producție suplimen­tară la prestări servicii de 7 milioane lei și la achiziții de 1 000 000 lei, se arată în încheierea telegramei că prin fapte, își vor arăta adeziunea și vor susține linia politică a partidului, pentru binele patriei și poporului ro­mân. După ce se exprimă deplina adeziune a Corpului de cadre didactice din ju­dețul­ Vrancea, față de rezultatele vi­zitei, delegației de partid și guverna­mentale române în țările socialiste din Asia, în telegramă se spune: .Considerăm că această vizită confir­mă încă o dată poziția principială a politicii partidului și statului nostru în raporturile internaționaliste dintre poporul român și popoarele altor țări, contribuie la cauza generală a socia­lismului, la întărirea unității țărilor socialiste, a partidelor comuniste și muncitorești a tuturor forțelor anti­­imperialiste. In contextul profundelor transfor­mări ce au loc în țara noastră, învă­țătorii și profesorii din județul Vran­cea, cu deplină satisfacție morală, a­­cum, în preajma sărbătoririi Zilei în­vățătorului, sunt hotărîți să-și înscrie eforturile pentru instruirea și educa­rea tinerei generații, pentru dezvol­tarea conștiinței socialiste, alături de efortul unanim pentru progresul prosperitatea societății socialiste mul­ti­tilateral dezvoltate". ,* „Asemenea întregului popor român, și comuniștii, întregul colectiv de muncă al Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului Focșani, au luat cunoștință cu deosebită satis­facție și mîndrie patriotică de rezul­tatele vizitei oficiale de prietenie a delegației de partid și guvernamen­tale condusă de dumneavoastră, în țările socialiste din Asia" — se spu­­­ne în telegrama C.E.I.S. Focșani, a­­dresată C.C. al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu. Apreciind și aprobînd acțiunile partidului în ce privește întărirea pri­eteniei și colaborării între popoare, întărirea coeziunii și unității țărilor­ socaliste, telegrama cuprinde apoi u­­­­nele rezultate ale muncii acestui co­lectiv. Asftel, după primul semestru, planul producției globale a fost depă­șit cu 1,5 la sută iar cel al producției marfă cu 4,8 la sută. în încheiere, se reafirmă hotărîrea și sprijinul pentru politica internă și externă a partidu­lui. Telegrama Comitetului comunal Dumbrăveni al P.C.R., poartă în ea mesajul cetățenilor și oamenilor mun­cii de aici, prin care aceștia asigură conducerea de partd și de stat de sprijinul nemărginit pe care-l acor­dă ei politicii partidului și statului. In contextul eforturilor întregului nostru popor — se afirmă în telegra­mă — membrii cooperatori din comu­na Dumbrăveni se­­ angajează ca în a­­cest an să obțină o producție medie la hectar de 3 000 kilograme grîu, cu 500 kilograme mai mult la hectar fa­ță de plan, să depășească producția totală pe cele 600 hectare de vie cu 1 000 kilograme struguri la hectar și să facă economii la cheltuielile de producție în valoare de 500 000 lei. „Iubite tovarășe Ceaușescu.. Biroul Comitetului orășenesc de partid, Co­mitetul executiv al Consiliului popu­lar, toți oamenii muncii din orașul Panciu, județul Vrancea, au urmărit zi de zi, cu un deosebit interes, activi­tatea desfășurată de delegația de partid și guvernamentală în frunte cu dumneavoastră, în timpul vizitei de prietenie întreprinsă în , țările social­iste din Asia". Telegrama exprimă mai departe de­plina aprobare a comuniștilor, a oa­menilor muncii din Panciu, față de principiile politicii partidului, aplica­te creator și consecvent în relațiile internaționale, asigură conducerea de partid și de stat de fermitatea cu care se vor înfăptui mobilizatoarele sar­cini stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. „Prin exprimarea sentimentelor de profund atașament și încredere față de conducerea partidului, femeile din Vrancea își manifestă hotărîrea lor neclintită de a munci cu toată fermi­tatea, energia și priceperea lor pentru înfăptuirea sarcinilor­ reieșite din­ do­cumentele de partid­ și de stat, pentru înflorirea și prosperitatea patriei noastre " Republica Socialistă Ro­­mânia", se spune în încheierea tele­­­gramei Comitetului județean al feme­ilor. B Solie a prieteniei sincere, a colaborării frățești Vizita delegației de partid și guver­namentale române, condusă de tova­rășul Nicolae Ceaușescu, în țările so­cialiste din Asia, a constituit pentru fiecare cetățean al patriei noastre pri­lej de îndrituită mîndrie, făcînd do­vada spiritului de înaltă răspundere de care e însuflețită politica statului român, dornic de pace, înțelegere și cooperare internațională. Am urmărit etapele memorabile ale acestei vizite, cu bucurie și satisfac­ție, cu o legitimă mîndrie și aș putea spune că actualele generații ale popo­rului nostru, cărora istoria le-a hără­zit un timp al participării nemaîntîlnit în trecut la viața economică cit și la cea politică a țării, trăiesc perioade istorice generoase. Primirile călduroase, manifestările entuziaste de pe imensele bulevarde, unde, de la mic la mare au ieșit zeci de mii de oameni în întîmpinarea de­legației noastre, arată elocvent pres­tigiul imens de care se bucură parti­dul nostru, politica sa marxist-leni­­nistă. Fiecare dintre noi am fost alături de delegația română, pentru că s-a dis­cutat la adunări, la mitinguri cu oca­zia convorbirilor oficiale, despre do­rința noastră de pace, despre viața noastră, despre încredere, despre co­laborare, despre sentimentele de prie­tenie ce ne leagă de popoarele tutu­ror țărilor socialiste. Mîndria noastră — reflex al participării cetățenești directe — este că România, partidul nostru conducător, își întemeiază po­litica externă pe principii ce se bu­cură de o largă acceptare internați­onală. Lucrînd într-o întreprindere care a­­re relații comerciale pe toate meridi­anele globului, îmi dau bine seama că recenta vizită, pe lingă excepționala valoare politică, are o deosebită im­portanță și în ceea ce privește colabo­rarea frățească cu acest­e țări. Noile măsuri inițiate cu prilejul acestei vi­zite vor asigura o continuă dezvoltare a schimburilor noastre comerciale cu China, Coreea, Vietnamul, Mongolia, lărgirea și cooperarea economică in­ternațională reciproc avantajoasă. E­­vident, toate acestea creșterea potențialului­­ contribuie la economic al țărilor noastre și, implicit­, la întărirea sistemului mondial socialist, încheiată cu rezultate deosebit­ de fructuoase, recenta vizită pe străve­chiul continent asiatic, a prilejuit în­că o dat­ă dovada prieteniei sincere, entuziaste ce ne leagă de aceste po­poare, înțelepciunea și prestigiul de care se bucură politica partidului nos­tru, față de care îmi exprim deplina adeziune și recunoștință. Ing. șef Dumitru GRIGORIU, întreprinderea de vinuri pentru export' Partidul—gînd nobil, faptă dreaptă Vizita delegației de partid și gu­vernamentale în țările socialiste din Asia, a demonstrat în modul cel mai elocvent cum își îndeplinește partidul nostru una din îndatoririle sale ma­jore — aceea de a contribui la depăși­rea divergențelor, la asigurarea unei unități de granit între toate țările so­cialiste din lume. Este îndeobște ști­ut că Partidul Comunist Român și Gu­vernul țării noastre au militat și mili­tează necontenit pentru existența u­­nor relații de strînsă și frățească prie­tenie și colaborare cu toate țările so­cialiste și, această idee, a fost cu pregnantă subliniată în toate convor­birile avute de delegația română, în toate cuvîntările rostite de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Acum, după toate cele văzute, după imaginile impresionante, emoționante pe care televiziunea ni le-­a pus la dispoziție, afirm, cu sentimentul de îndrituită mîndrie, că delegația con­dusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, cel mai iubit­ fiu al poporului nostru, și-a îndeplinit exemplar, cum nici nu se putea mai bine, mandatul partidu­lui nostru, al întregului nostru popor, în sensul unei contribuții de preț la cauza unității sistemului socialist mondial, a păcii în lume. Toate cele văzute mi-au umplut ini­ma de o nobilă satisfacție și mîndrie. Sunt mîndru­­ că fac parte dintr-un asemenea partid care știe să răspundă cu cinste îndatoririlor sale fată de ța­ră, față de clasa muncitoare interna­țională, care știe să traducă gîndul nobil în fapte drepte. Sunt mîndru că fac parte dintr-un partid care are în fruntea sa un conducător ca tovarășul Nicolae Ceaușescu, eminent om poli­tic, fiu devotat cauzelor înalte ale poporului și partidului. Prof. Vasile ȚIGÂNAȘU, Școala generală Năruja O amplă acțiune sub steagul internaționalismului Am urmărit cu multă atenție și e­­moție primirea făcută delegației noas­tre, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, în țările socialiste din Asia. Presa, radioul și televiziunea ne-au adus zilnic, timp de trei săp­­tămîni, amănunte revelatorii asupra modului în care a decurs această im­portantă vizită, confirmare elocventă a justeței politicii externe a partidului și statului nostru pe linia întăririi le­găturilor de prietenie și colaborare cu toate țările socialiste. Politica par­tidului nostru orientată continuu spre întărirea unității mișcării comuniste, s-a reafirmat și cu prilejul acestei re­cente vizite, fiind o prețioasă contri­buție adusă de partidul și statul nos­tru la cauza generală a unității țări­lor socialiste și a mișcării comunis­te internaționale, a păcii și progresu­lui in lume. In problemele ce au fost discutate, în cuvîntările rostite, secretarul ge­neral al partidului nostru a făcut să se audă puternic glasul poporului ro­mân, dorința lui de a trăi în deplină armonie cu toate popoarele frățești, de a acorda sprijinul necesar țărilor care luptă împotriva imperialismului pentru libertate și independență na­țională, pentru dreptul lor legitim de a-și hotărî soarta după propria lor vo­ință. Noi, cooperatorii din Tîmboiești. Ing. Ion DAVIDOIU, președintele G.A.P. Tîmboiești (Continuare în pag. a II-a) Vizita președintelui Consiliului de Stat al României, NICOLAE CEAUȘESCU, in Finlanda Convorbiri oficiale între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen în dimineața zilei de 30 iunie, la Palatul prezidențial din Helsinki au avut loc convorbiri oficiale între pre­ședintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen. Din partea română, la convorbiri au participat : Janos Fazekas, vice­președinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afaceri­lor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini, Mircea Bălănescu, ambasadorul Re­publicii Socialiste România la Hel­sinki, Constantin Mitea, consilier, Cornel Vladu, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea finlandeză, au partici­pat : Ahti Karjalainen, primul mi­nistru, Vaino Leskinen, ministrul a­­facerilor externe, Richard Totter­­man, secretar de stat în M.A.E., Risto Hyvarinen, șeful Direcției politice din M.A.E.. Pentt­ Uusivirta, șeful Direcției comerțului exterior din M.A.E., Kaarlo Veikko Makela, am­basadorul Finlandei la București, în cursul convorbirilor, a fost sub­liniată evoluția pozitivă pe care o cu­nosc relațiile multilaterale româno— finlandeze, a fost relevată dorința ambelor părți de a dezvolta aceste re­lații. De asemenea, s-a făcut un schimb de păreri în legătură cu unele as­pecte ale vieții internaționale ac­tuale. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească, de sti­mă și înțelegere reciprocă. Intîlnire cu membri ai Parlamentului finlandez La­ începutul­ celei­ de-a doua zile a vizitei sale iin Finlanda, președin­tele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu. S-a întîlnit cu pre­ședintele Parlamentului, Rafael Paa­­sio, și cu alți membri ai forului le­gislativ suprem finlandez, împreună cu șeful statului român se aflau tovarășii Janos Fazekas, Cor­neliu Mănescu, Ioan Avram și amba­sadorul României în Finlanda, Mir­cea Bălănescu. In cursul vizitei la Parlament, pre­ședintele Nicolae Ceaușescu a fost în­soțit de Vaino Leskinen, ministrul afacerilor externe, Olavi J. Mattila, ministrul comerțului exterior, Olavi Salonen, ministrul industriei, Kaarlo Makela,­­ ambasadorul Finlandei în România, de ministrul plenipotențiar Heikki Hannikainen, șeful protocolu­lui,, și de general-maior Ermei Kan­­ninen. La intrarea în­­ Parlament, preșe­­dintele Nicolae Ceaușescu a fost în­tâmpinat cordial de președintele Par­lamen­tului, Rafael Paasso, liderul Partidului Social-Democrat, de prim­­vicepreședintele Johannes Virolainen și de alți înalți reprezentanți ai fo­rului legislativ suprem.­­ Oaspeților români le-au fost pre­zentați președinții comisiilor Parla­mentului. Exprimîndu-și satisfacția pentru a­­ceastă vizită,­ Rafael Pansio a adre­sat președintelui Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți o caldă urare de bun venit. Sînt convins — a spus el — că vizita dumneavoastră va pri­lejui un schimb de opinii asupra multor probleme, în interesul națiu­nilor noastre, al tuturor popoarelor. In continuare, Rafael Paasso a pre­zentat activitatea și structura Par­lamentului, subliniind rolul și im­portantele sale atribuții în viața po­litică a țării. Răspunzînd, tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus t Aș dori să mulțumesc domnului președinte al Parlamentului pentru salutul ce mi-a fost adresat. îmi ex­prim satisfacția pentru faptul că, în cadrul vizitei pe care o facem în Finlanda, putem să cunoaștem unele aspecte reprezentative din activita­tea Parlamentului finlandez. De asemenea, îmi exprim satisfac­ția că în­tre Parlamentul finlandez și Marea Adunare Națională a Româ­niei există­­ relații bune și, după cum știm, domnul președinte urmează să viziteze țara noastră, în fruntea unei delegații. Noi apreciem mult rolul parlamen­telor în viața popoarelor și conside­răm că în rezolvarea problemelor europene, cum ar fi, de pildă, cea a securității pe continentul nostru, par­lamentele pot juca un rol important. Sunt convins că dezvoltarea relații­lor dintre parlamentele noastre, din­tre popoarele noastre va contribui la realizarea unei colaborări strînse între România și Finlanda, în toate domeniile de activitate. Sper că vi­zita pe care o facem în prezent în Finlanda va servi acestui scop. Oaspeții români vizitează apoi clă­direa Parlamentului, pe care finlan­dezii au ridicat-o în urmă cu patru decenii — în primii ani după procla­marea Finlandei ca stat suveran și în strînsă legătură cu acest eveniment, în sala de ședințe a deputaților, pre­ședintele Rafael Paasi o informează despre structura Parlamentului, alcă­tuit acum din reprezentanții a opt partide politice. Oaspeții vizitează în continuare sala în care au loc reii­(Continuare în pagina a IV-a) Pe adresa redacției noastre, între sutele de scrisori pe care ni le a­dresează locuitorii jude­țului, multe poartă cuvin­te calde, simple, de o co­pleșitoare sinceritate, la adresa eforturilor nobile ale slujitorilor în alb, medici, asistenți, surori — din unitățile spitalicești de pe cuprinsul Vrancei. De altfel, făcînd un sondaj experimental — cu numai cîteva săptă­ „Iar cireșele se trec...“ mini în urmă — printre pacienții focșăneni, ziarul se află în posesia a zeci de opinii cetățenești — multe dintre ele răspun­zînd la obiect, comuni­­cînd impresii și sugestii destinate unei mai sub­stanțiale îmbunătățiri a relației „medic—pacient”. Și este demn de subliniat faptul că aproape două treimi din răspunsurile primite, atestă cu obiecti­vitate că personalul me­dical din municipiul nos­tru (ca să ne referim nu­mai la testul sus-amintit) a reușit — excluzînd u­­nele excepții — să cuce­rească stima și prețuirea pacienților, oferind aces­tora, o dată cu dovada capacității, și acel medi­cament miraculos, atît de util sensibilității bolna­vului — omenia. „Dacă (mărturisea eu, ca pacient unul dintre focșăneni) aș încerca, cel puțin atunci cînd apelez la serviciile doctorului, să-mi imaginez că sunt medic, un medic așa cum l-am văzut deseori, stră­­duindu-se să-și replieze forțele aspru încercate în pre­j unei operații, în noaptea de urgență a u­­nei chemări materne, în riscurile unor bătălii pe viață și pe moarte cînd starea bolnavului se mai bizuia pe o timidă pîlpîi­­re a inimii, — atunci pot omenește să nu fac gau­­ră-n cer pentru un nea­juns nesemnificativ ca acesta: „Medicul­­ mi-a răspuns nervos cînd l-am întrebat ceva". Socot însă necesar —, și-mi place și vreau să cred în criteriile acestei reciprocități — că fiecare medic, consi­­derîndu-se (simbolic) și pacient, își înnobilează și-și autoînzestrează cu un procent de omenie mai mult, valoarea profe­sională... . Subscriem deplin la astfel de considerente. Sînt decenii de-acum de cînd urmașii doctorului Ulieru au, dacă privim arhitectura comunelor noastre, posibilitatea sa-și facă datoria în condiții de ireproșabilă urbanita­te : dispensare cu vîrstă tînără, aparatură medicală de cea mai recentă fabri­cație, mărturii care ple­dează pentru o cauză, aceste condiții, aceste ins­trumente își pot menține și spori strălucirea, prin strălucirea sufletească a celui ce le folosește. La drept vorbind, orice profesie — ba poate cu ceva mai mult cea de la­ A. S. MILCOVIN (Conf. în pag. a II-a) TIMPUL PROBABIL în ultimele 24 de ore. Vremea a fost instabilă cu cerul variabil. Au că­zut precipitații moderate. Vîntul suflat slab pînă la potrivit din secto­a­rul nord-vestic. Pentru 24 de ore: Vreme noroa­­să cu cerul variabil. Vor cădea averse de ploi însoțite de descărcări electri­ce. Vîntul va sufla slab pînă la potri­vit. Temperaturile minime vor os­cila între 8 și 10 grade Celsius, iar maximele între 21 și 23 grade Cel­sius. Pentru următoarele 3 zile, Vreme răcoroasă la început, apoi în încăl­zire ușoară. Cerul va fi variabil. Ploi de scurtă durată. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperaturile mini­me vor oscila între 7 ș­i 11 grade Cel­sius, iar maximele între 23 și 27 grade Celsius. Local mai ridicate la sfârși­tul intervalului. SALON ISTORIC ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]<£< IIII I amănuntul cotidian Pe teme de „specific“ Citeam recent o reclamă comercială din care reieșea că la Cluj, cei răspunzători de rețeaua comercială a municipiului nu numai că sînt gospodari desăvîrșiți dar se străduiesc, intr-o competiție neoficială, să ofere fiecărui restaurant și punct comercial o haină aparte care să-l impună în fața exigenței mereu crescînde a cumpărătorilor. Așa au apărut restaurante ca Humbuertus — pentru vînat, Transilvania — pe specific popular, Intim — exclusiv pentru descendentele Dianei, Vitadulci — co­fetărie pentru dietetici, Trei iepurași— servind pe cei aflați la vîrsta poveștilor. Firesc am comparat cele aflate cu o realitate focșăneană de domeniu. In afara unui magazin de desfacere „Gospodina“ nici o dovadă de preocupare pentru realizarea unei individualități pregnante, în centrul orașului Focșani pe o rază de aproximativ 500 de metri se află restaurantele : Tic-tac, Vrîncioaia, Ciocîrlia, Odobești, Moldova etc., etc. Nici unul din acestea nu aduce o idee proprie de comerț, nici unul nu are mai mult decit altul, de la nici unul nu lipsește decit ceea ce lipsește și de la celelalte. Se vorbește uneori de mîncăruri specifice Vran­cei, de o tradiție culinară, dar aceste elemente apar extrem de disparate, se rătăcesc printre foile cu meniuri ale restaurantelor. Pentru că­ efortul care ar trebui consumat intr-o operație de profilare nu ni se pare chiar atît de formidabil, ne întrebăm de ce nu este făcut. Să fie o idee ca aceea a comercianților din Cluj chiar atît de depărtată de posibilitățile Focșa­­niului . Nu avem noi capacitatea de a ne exprima deplin și convingător — personalitatea ? Or, e vorba de comoditate și pe undeva de lipsă de interes ? Pentru că întrebări sunt, așteptăm și răspunsuri.­ T. O. 9EIII1 [UNK]1:laI111­9 BaIa Baa 3a IRI 1

Next