Milcovul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 687-764)
1971-10-01 / nr. 687
MGAN AJ COMITELUI JUDEȚEAN VRANGEA AJ P.CJL. $ AI CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL IV NR. 687 VINERI 1 OCTOMBRIE 1971 4 pagini — 30 bani IN FIECARE SECTOR Prln AGRICULTURĂ SE IMPUNE: O ÎNALTA RESPONSABILITATE FATA DE LUCRĂRILE CAMPANIEI DE TOAMNA Timpul prielnic-un capital care nu trebuie risipit Toamna, cum e si firesc de altfel, zilele bune se pot numără. De aceea, fiecare oră folosită cu pricepere, pentru urgentarea lucrărilor agricole, are o importanță deosebită. Pentru rezolvarea cu succes a tuturor operațiunilor din cîmp — recoltarea la timp și fără pierdere a întregii producții din acest an, cit și însămînțarea în condiții optime a griului — în fiecare unitate trebuie avută în vedere buna organizare a muncii în scopul folosirii cu randament sporit a forței mecanice și manuale. — Toate activitățile din această perioadă — ne-a spus tovarășul Petre Bratu, președintele cooperativei agricole de producție din Slobozia Bradului — căutăm să le rezolvăm cit mai bine. Preocuparea membrilor consiliului de conducere, prin exemplul personal al brigadierilor, face ca la muncile cîmpului, cînd se solicită un ritm sporit, participarea oamenilor să fie tot mai mare. Procedînd astfel, cele 7 tractoare acționează din plin la lucrările pregătitoare în vederea însămînțărilor de toamnă. Aici, cele 150 de hectare de grîu sînt amplasate după porumb, întreaga suprafață este eliberată, iar arăturile și crearea unui pat germinativ corespunzător s-au efectuat în procent de peste 75 la sută. Respectînd viteza de lucru, cu cele două mașini din dotarea secției, semănatul se poate încheia în epoca optimă. Paralel cu aceste operațiuni, membrii cooperatori lucrează din plin la recoltatul porumbului și a strugurilor. Zilnic se recoltează aproape 50 de hectare de porumb și se livrează cîte 35 tone de struguri de masă și pentru vinificat. Pentru a preveni pierderea recoltei, din cauza mucegaiului, ritmul se va intensifica. Sunt, deci, preocupări diurne ale unor cooperatori harnici, dornici de a realiza noi succese menite să ducă la întărirea economică a unității. Dar, cu totul diferită este optica celor care activează în cooperativa agricolă de producție din Gugești. Aici, se așteaptă ca problemele campaniei agricole de toamnă să se rezolve de la sine, fără însă a se acționa energic, prin aplicarea unor măsuri concrete care să conducă la rezolvarea sarcinilor care revin. Din cele 320 hectare cultivate cu porumb, s-au recoltat abia 50 hectare. Viteza zilnică stabilită — ne-a spus Gheorghe Rimniceanu, președintele unității, — este de 5 hectare. Făcînd un simplu calcul rezultă că la unitatea de aici va trebui, nici mai mult nici mai puțin, decit 54 zile lucrătoare. Mergînd astfel, se poate afirma că la Gugești iarna vine mai repede decit s-ar termina de recoltat porumbul. Dar, aici mai sunt și alte treburi de executat. Floarea-soarelui de pe 40 hectare așteaptă să fie treierată, 15 hectare de sfeclă și tot atîtea de viță de vie să fie recoltate. Dacă mai adăugăm și faptul că, pentru cele 550 hectare care urmează să se însămânțeze cu griu și secară doar numai 48 hectare sînt pregătite și nu s-a semănat nimic și nici măcar nu s-a asigurat sămînța necesară, avem o privire de ansamblu completă asupra felului cum se muncește în această unitate. Ne aflăm într-un sezon cu activități complexe cînd fiecare lucrător de pe ogoare trebuie să contribuie din plin. Intensificarea eforturilor, printr-o bună organizare a muncii, trebuie să se întîlnească în aceste zile în toate unitățile, pentru încheierea în epoca optimă a lucrărilor. Nicolae POPOVICI CORESPONDENȚII ___________ . NE TRANSMIT: Urechești Intre cele mai recente realizări edilitar-gospodărești din această localitate, se numără și podul de la punctul Iliescu și, resppectiv, cel de la punctul Dorobantu, a căror construcție însumează vrednicia a numeroși cetățeni. Numai pentru primul pod de proporții mai mari, aflîndu-se la intersecția drumurilor către șoseaua națională și către Toharcă, a fost necesară procurarea a 170 saci de ciment și a unei însemnate cantități de balast. Atît la această construcție, cît și la cea din punctul Dorobanțu, s-au remarcat deputații Mircea Niculescu și Georgeta Gherghina, precum și cetățenii Fănică Tudor, Victor Herghelegiu, Năstase Simion, Vasile Ciubotaru, Neculai Olteanu și mulți alții . Barbu ALBA BEI Dumbrăveni Duminica înseamnă și la Dumbrăveni, ziua în care locuitorii acestei așezări își aduc o contribuție substanțială la activitățile potrivite sezonului. Această remarcă poate fi exemplificată cu faptul că 425 salariați de la instituțiile locale și elevii școlii generale, au recoltat, cărat și depozitat 35 tone porumb. Mai vrednici s-au dovedit salariații Virgil Marin, Costel Anton, Nicolae Spînu, precum și cadrele didactice Mioara Tilvăr, Ion Ticu și Radu Stoica. Mihalache TILVAR Efectivelor de animale— spații corespunzătoare de cazare 1 octombrie, începutul ultimului trimestru din an și în același timp începutul anotimpului friguros cînd toate țile cooperatiste trebuiau unităsă aibă asigurat spațiul corespunzător de cazare pentru efectivul de animale intrat in perioada de stabulatie. Planul de investiții pe anul în curs certifică importanța care se acordă zootehniei. Astfel, în cadrul unor unități trebuiau realizate 10 plombe pentru grajdurile de vaci, fiecare cu o capacitate de 120 ca Ioan BOGDAN (Continuare In pag. alilaj Transportarea rapidă și în cele mai decisiv pentru încheierea la timp bune condițiuni a recoltei — factor a campaniei agricole de toamnă. Casa pionierilor își începe un nou an de activitate ieri, in sala Ateneului, peste 500 de pionieri și școlari au participat la festivitatea deschiderii noului an de activitate al Casei pionierilor Focșani. După cuvîntul de deschidere rostit de tovarășa Cornelia Ploscaru, directoarea Casei pionierilor, s-a făcut o succintă prezentare a rezultatelor obținute în anul școlar trecut în cadrul cercurilor artistice și tehnice, subliniindu-se în mod special latura educativă a activităților desfășurate în cercuri, activități concretizate prin numeroase premii cucerite de diplome și purtătorii cravatelor roșii în diferite confruntări republicane. Momentul de o deosebită încărcătură afectivă l-a constituit „Premiera... medaliilor", cînd, participanților la concursul „Minitechnicus 71", s-au înmînat 9 diplome și meddalii de aur, rodul strădaniilor lor într-un an de muncă. Tot cu acest prilej, în holul Ateneului, s-a deschis o expoziție cuprinzînd exponate aparținînd celor 15 cercuri artistice și tehnice cu care Casa pionierilor din Focșani își începe noul an de activitate. —, PAG. A III-A —_ LUCRĂRI DE SEZON ÎN FERMELE CRESCĂTOARE DE OI INTUIRE CU PRODUCȚIA La întreprinderea agricolă de stat din Odobești, alături de cîteva sute de elevi de la Liceul economic din Focșani, pe suprafețe de ordinul miilor de hectare cultivate numai cu viță de vie, și-au dat intîlnire aici, în cunoscuta podgorie și peste 430 de studenți de la Institutul astrononomic din București. Cu toții sunt din anul I, tineri care au îndrăgit profesiunea de specialist, dornici de a lucra după terminarea facultății în unitățile agricole socialiste aducând aportul lor la dezvoltarea acestui important sector. Pentru ei, viața de student este inaugurată așadar printr-un contact nemijlocit cu producția. Dar, înainte de toate ei își fac și o înaltă datorire patriotică ,deoarece aportul fiecăruia dintre'ci qontribtyg l* 'certarea unei cantități tot mai mari de struguri. Și la sfârșitul fiecărei zile de lucru, randamentul muncii se măsoară în numărul coșurilor culese, în cunoștințele acumulate, fiindcă cei echipați în salopete vin nemijlocit in contact cu lucrătorii, cu specialiștii care au experiență de viață și producție. Pentru majoritatea dintre ei, contactul cu producția este abia la început pentru alții însă o continuare. Aceasta deoarece Paula Debulescu, ca și alți colegi au lucrat în producție ca tehnicieni ,iar acum s-au hotărît să-și continue strudiile, să devină ingineri. — Eu, ne spunea Elisabeta Matinca, am terminat liceul teoretic, dar în fiecare vară lucram la cooperativa agricola alături de părinții mei din comuna Valea Maerșului, iar la absolvire, doresc să mă întorc acasă, fiindcă îmi iubesc consătenii, îmi place meseria aleasă. Prezente zilnic în mijlocul lor, asistenții Măriuca Teșu-Bogdan, Alexandra Lozinski, Mihai Petculescu, ca și celelalte cadre didactice de altfel, caută să insufle celor mai tineri studenți atașamentul față de muncă, față de frumoasa profesie aleasă. Și astfel, pe tărîmul activității diurne, cei aflați în practică la Odobești obțin frumoase realizări. Dacă ar fi să evidențiem pe cei care își aduc acum aportul la culesul la timp și fără pierdere al strugurilor ne-a spus asistenta Măriuca Teșu-Bogdan, trebuie menționați studenții: Teodora Diaconu, Elena Pencea, Florența Balica, Georgeta Stroe, Marin Manea, Marin Aspra, care zilnic recoltează peste 500 de kilograme, depășind în acest fel norma stabilită. Și, astfel, sub conducerea cadrelor didactice de la institut, timp de patru săptămîni cei mai tineri studenți se vor integra în procesul de producție, vor acumula noi cunoștințe... N. P. Pentru ca învățămîntul să fie strins legat de viață, de producție, ca tineretul studios sa fie educat in spiritul muncii, al idealurilor socialismului — acesta este inaltul sens al vizitei de lucru făcută de tovarășul NICOLAE IEAUȘESCU in scoli de toate gradele din Capitală In cursul dimineții de joi, 30 septembrie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Dumitru Popa, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Miron Constantinescu, Miu Dobrescu, a vizitat școli elementare, profesionale, licee de cultură generală, de specialitate și tehnice din Capitală. In această vizită de lucru, conducătorii de partid și de stat au fost însoțiți de Mircea Malița, ministrul învățămîntului, Dan Martian, prim-secretar al C.G. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, de cadre de conducere și specialiști din rețeaua învățămîntului de toate gradele, de activiști de partid și de stat. Prezența secretarului general în _școli de diferite profiluri, acum, la începutul pimilui an de studiu, reprezintă în^ 'O mărturie a prețuirii acordate școlii și slujitorilor ei de partidul și stabul nostru, a grijii permanente pentru dezvoltarea și perfecționarea învățămîntului,"' căruia i s-a încredințat înrâlta misiune de a educa tînăra generație,"'de a o forma pentru muncă și viață,'în spiritul nobilelor idealuri ale socialismului. S-a integrat organic în viata fiecărui cetățean, ca o manifestare a bine grăitoare a democratismului orînduirii socialiste,a legăturilor ce unesc atît de trainic poporul și partidul, prezența aproape cotidiană a tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat, în mijlocul unor colective de muncă din toate domeniile de activitate. Ceea ce ne-am obișnuit să definim stilul de lucru al secretarului general, semnifică în esentă preocuparea sa statornică de a analiza la fata locului modul în care se transpun în viată hotărîrile Congresului al X-lea, de a se sfatui permanent cu făuritori de bunuri materiale și spirituale într-un dialog fructuos, menit, să deschidă noi orizonturi, noi perspective mersului nostru înainte, pe calea făuririi societății socialiste, multilateral dezvoltate. In această lumină se înscrie și vizita de lucru de ieri', prilej de a constata realizările dobîndite în îndeplinirea indicației privind legarea învățămîntului de viață, de producție, prin activitatea atelierelor-școală, prin transformarea întregii rețele de școli în adevărate amfiteatre ale muncii și de a adopta măsurile care să dezvolte, pe planuri superioare, aceste realizări. Cu atît mai mult, cu cît în acest an de învățămînt s-a hotărît, de către Secretariatul C.C. al P.C.R., ca școlile, de pe întreaga filieră, să beneficieze de sprijinul concret și direct al unităților productive — din industrie, agricultură, cooperația de consum și meșteșugărească, care au sarcina să înzestreze atelierele din școli cu mașini, utilaje, aparate, scule și să asigure în același timp și asistența tehnică de specialitate. Iată, așadar, ce vast și generos cîmp de activitate se deschide în fața învățămîntului nostru, pentru ca școlile și liceele să educe tineretul în spiritul muncii, să-l deprindă să lucreze în orice domeniu, să-l facă să înțeleagă că orice activitate folositoare societății este o muncă de onoare. Vizita conducătorilor de partid și de stat începe la Liceul industrial energetic din șoseaua Giurgiului. După cum se știe, aceste școli de specialitate au un rol bine definit în sistemul nostru de învățămînt post-general, ca principală sursă de cadre cu pregătire medie pentru toate ramurile economiei naționale. Specificul lor — obținerea de către tineri a unei calificări profesionale concrete, concomitent cu diploma de bacalaureat — se bucură de o largă apreciere și adeziune din partea acestora, fapt dovedit și de participarea lor în număr din ce în ce mai mare la concursul de admitere. Activitatea primei promoții de absolvenți ai liceelor, de specialitate, care din vara aceasta lucrează în producție, dovedește din plin eficacitatea acestei forme de învățămînt. La intrarea în clădirea liceului, tovarășul Nicolae Ceaușescu este întîmpinat de ministrul energiei electrice, Octavian Groza, de cadrele didactice și de un mare număr de elevi, care oferă flori, aclamă cu entuziasm. Pe o mare pancartă desfășurată pe frontispiciul clădirii, se află urarea: „Bine ați venit în mijlocul nostru, dubite tovarăși *'1 Ceaușescu*. " ■ •*-i«JIPP Directorul liceului, prof. Alexandru Moșu, înfățișează oaspeților, unele aspecte din activitatea instituției nödestre ,o conduci.. O arată, că în prezent în liceu învață, la cursurile de zi și serale, 768 de elevi, pregătindu-se să devină muncitori și tehnicieni cu înaltă calificare în sectoarele termo și electroenergetic. Prima promoție care a absolvit anul trecut se află în producție, în unități de specialitate printre care întreprinderea , „Energoreparații“, diverse centrale electrice, dovedind pricepere și competență în muncă. Se arată, de asemenea, că 16 absolvenți au intrat în instituții de învățămînt superior pentru a deveni ingineri și subingineri. Sînt vizitate apoi atelierele —școală, laboratoarele și cabinetele tehnice ale liceului, înzestrate cu utilaje realizate de întreprinderea Energomontaj“, care patronează această școală, precum și prin autodotare, prin confecționarea în școală a unor instalații necesare practicii elevilor, economisindu-se peste 300.000 lei. Elevii își desfășoară activitatea sub îndrumarea calificată a cadrelor didactice, a unor ingineri și tehnicieni care lucrează nemijlocit în producție. Cei din ultimele clase își desăvîrșesc meseria aleasă în întreprinderile unde vor lucra după absolvire, în felul acesta pățind să cunoască mai bine procesul tehnologic. Vorbind despre perspectiva dezvoltării bazei tehnice pentru practica elevilor, directorul școlii informează pe oaspeți că se află în construcție un poligon termo și electroenergetic de cea mai mare necesitate pentru instruirea de specialitate a elevilor.Conducătorii de partid și de stat se interesează în vizita prin atelierele -școală la ce sucrează elevii. Se arată că există un plan de activitate bine întocmit pe baza căruia se execută o serie de piese solicitate de unitățile productive ; se bobinează rotoare de motor. Se face revizia unor agregate și armături de specialitate, se execută plăci pentru turbine. Apreciind realizările obținute, secretarul general al partidului recomandă ca dotarea atelierelor să se faă numai cu mașini și utilaje care funcționează și în întreprinderiile de specialitate,pentru ca elevii să dobîndească’ într-adevăr o calificare: cerințele vieții, îmbinarea organică a cunoștințelor de cultură generală cu practica productivă — criteriu fundamental în școlile generale și licee în școlile generale și liceele de cultură generală, noul an de învățămînt a debutat sub noi și promițătoare auspicii. Pregătirea tehnico-productivă, în paralel cu formarea unui orizont cultural larg la elevii din această categorie de școli, este o necesitate ce decurge din realitățile și cerințele vieții, din dezvoltarea impetuoasă a bazei materiale de producție a societății noastre, a științei și tehnicii. Nu se mai poate concepe un învățămînt desprins de ceea ce se (Continuare în pagina a IV-a) Astazi, 1 octombrie, în jurul orei 11,30 posturile noastre de radio și televiziune vor transmite, în direct, mitingul ce va avea loc în Capitală cu prilejul deschiderii anului universitar 1971—1972. Nerespectarea termenelor își are corespondent în organizarea defectuoasă a lucrului Toamna, pădurile Vrancei devin fosforescente de înălțime și de melancolii, melancolia încrustată între nervurile frunzei ce trece în galben și se descoperă privirii de după îndelungi clipe de reverie, subliniind totdeauna ceva mai tîrziu un mister. Misterul păsării variînd în văzduh, ultima pasăre prin septembrie, ultima pasăre prin toamnă, ca o rătăcire, ca o imagine neașteptată deschizînd astfel de arcuri de triumf pe care le înțeleg, acum știu bine, numai oamenii pădurii, numai acei tăietori de lemne ce coboară din tată în fiu drumurile și cărările Lepsei, ale tuturor exploatărilor forestiere cu nume ciudate și pure. — Poate mîine o să fie soare... — De ce dorești soarele, COSTICA DESAGA ?, l-am întrebat pe omul de lingă mine, maistrul de exploatări de la Salcia, cel care mă conduce de peste două ore și-mi spune ce este această nouă culoare a frunzei, cum se sortează lemnul pentru a fi industrializat, ce cred și ce visează oamenii cu care lucrează de 20 de ani. De 20 de ani, îmi spune, pe atunci aveam 16 ani doar, am pus țapina pe umăr și am urcat în munte. De atunci am început să cunosc muntele, pădurea, oamenii. Vezi, 20 de ani nu înseamnă o bucată de viață, pentru că ea nu se desprinde de tine, dar 20 de ani înseamnă că tu trebuia să fii aici, să muncești aici. Să-ți faci datoria în primul Altfel, vin gîndurile, rînd, te poți îndoi de tine și dacă ajungi să te dezvinovățești, atunci zici, 20 de ani, bucata asta de viață... — Și totuși, de ce dorești soarele ? Mergeam, rugi de mure ne îmbrățișau picioarele, pentru că acolo sus, la Salcia murele se coc pînă în decembrie. Ocoleam hățișuri și tufișuri mai dese, iarăși ieșeam pe cărări, priveam acele depărtări ireale, fantastice și coloritul toamnei pe care îl poți supune memoriei. Dar eu îi așteptam răspunsul mai ales și omul acesta, pe al cărui carnet de muncă nu este trecută decit o singură dată, întâi martie 1951, zîmbea, poate unei amintiri, poate unor alte gînduri frumoase, adevărate. — Pentru noi timpul este un fel de obsesie, încep altfel, nu ? Dar ăsta este adevărul, aici,plouă mult, acum două săptămîni a nins. Atunci stăm, dar să vii să vezi oamenii cum se frămîntă, cum își mușcă țigara în colțul gurii și se uită la cer. Uite-așa spun, nu se mai face bine odată, stăm aici pînă ne-apucă amorțeala, și uite, asta este obsesia noastră, soarele. Anul acesta, punctul Salcia a exploatat peste 16 000 metri cubi de lemn. In fiecare săptămînă oamenii au urcat luni la munte și au coborît sîmbătă. Pentru că aici nu te poți juca cu timpul optim de muncă, nu ai cînd să urci, să cobori. Mereu cu tapinele, cu toporul, cu ferăstrăul. Ne oprim o clipă lingă drujbarul Gheorghe Burdușa. Ferăstrăul electric mușcă cu sete carnea puțin roză a lemnului. Muzica asta a pădurii supune parcă unei astfel de meditații secundere. — Nu te-ai plictisit, meștere? îl întreb, într-una din acele pauze scurte, cît trece la un alt buștean. — Noi cu asta ne-am învățat. Eu sunt de pe aici, din munte, cum se spune, n-am cum să mă plictisesc de pădure. Dacă nu ți-e dragă pădurea înseamnă că nu ești muntean... Puțin mai departe, alt druibar, Ion Grosu. Amîndoi lucrează cu maistrul Desagă de peste 12 ani. Și, mi se spune, o să ne lăsăm toți trei la pensie... — Și ce e greu în meseria dumitale?, îl întreb pe Ion Grosu... — Nu de greu trebuie să vorbim, ci de felul cum știi să muncești. Să faci mai mult, să lucrezi mai mult și mai bine. Pentru că asta ne e datoria. Dacă întîi începi să te plîngi că e greu, a Ion PANAIT (Cont. în pag. a 11-a) Oameni înfrățiți cu pădurea Ne-am propus, pe baza unor lucruri prinse „în obiectiv" să explicăm, cu ajutorul unor secvențe, cauzele care generează restanțe la construcțiile de locuințe din zona Focșani-sud. Arătam în numărul 683 al ziarului nostru că la acest punct de lucru, de la începutul anului și pînă în prezent au rămas restante 130 de apartamente. Derulând „filmul" acestor lucrări vom constata că deseori pelicula este „voalată" de ceea ce numim organizare necorespunzătoare. E suficient să arătăm că datorită IN CONSTRUCȚIA DE LOCUINȚE defecțiunilor dese la betoniere, necesarul de betoane pe șantier nu se asigură decit în proporție de 50 la sută, iar macaralele de mare productivitate sunt utilizate la mai puțin de jumătate din capacitate. Dacă deseori s-au făcut justificări privind rămînerile în urmă datorită lipsei forței de muncă și a unor materiale, acestea explică în parte ,nerespectarea termenelor. De la începutul anului și pînă în prezent, ca urmare a unor remedieri făcute din cauza execuției necorespunzătoare a anumitor repere s-a consumat un volum mare de forță de muncă. Totodată, deși în anumite perioade au lipsit unele materiale, gospodărirea pe șantier a lăsat mult de dorit. Or, este bine cunoscut faptul că la realizarea ritmică a obiectivelor de investiții, utilizarea rațională forței de muncă, gospodărirea judincioasă a materialelor, folosirea la întreaga capacitate a utilajelor au un rol precumpănitor. Cu toate acestea, asemenea laturi ale activității productive care vizează, în esență, eficiența economică a investițiilor sunt încă neglijate de către executant. La data vizitei noastre pe șantier (27 IX a.c.) la stația de betoane, o betonieră nu funcționa de aproximativ patru ore. Motivul ? Avea motorul ars, iar intervențiile se fac la atelierul întreprinderii. Un calcul sumar arată ca în acest timp s-au pierdut peste 24 mc beton. — Nu e nevoie de betoane pe șantier — a încercat să ne justifice șeful de echipă al stației, Iordache Avram. Paradoxal, dar la acest șantier se înregistrează cele mai mari restanțe la locuințe, și totuși nu e nevoie de betoane. Mai poate fi vorba în această situație de recuperarea restante Nicolae LADARU (Continuare în pag. a III-aJ