Milcovul, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 767-841)

1972-01-05 / nr. 767

r ANUL V — NR. 767 MIERCURI 5 IANUARIE 1972 4 pagini — 30 bani Preocupări ale proiectanților vrînceni In ultima lună a anului trecut, Atelierul județean de proiectări Vrancea a predat diverșilor benefi­­ciari o serie de proiecte vizînd lucrări de interes social și civic. Astfel, au fost realizate proiectele creșel cu­ grădiniță din Focșani-sud, cantinei ta­berei pionierești de la So­­veja, schițele de sistema­tizare a localităților Cîr­­ligele, Suraia și Cotești. Trebuie spus că pe linia sistematizării așezărilor rurale, in 1972 vor fi exe­­cutate schițe pentru alte 20 de localități — Sihlea, Dumitrești, Virteșcoiu, Dumbrăveni, Străoane, Movilița, Mera, Nănești și altele. în curînd, urmează fi predate proiectele a 2 a blocuri de garsoniere pentru Focșani și a unui internat școlar la Panciu, site lucrări care au ter­men­ de execuție tri­­mestral I 1972. Prezentarea tractorului forestier articulat La Soveja, a avut loc un schimb de experien­ță privind mecanizarea în exploatările forestiere, unde au participat ingi­neri, tehnicieni, tracto­riști și mecanici din com­­­binatele de exploatare și industrializare a lemnului din Moldova. Cu acest prilej, a fost prezentat și supus unor probe noul tractor românesc de tip forestier, cotat ca o rea­lizare la nivelul tehnicii celei mai avansate. Supus unor probe dificile de lu­cru în parchetul Rotilaș, pe terenuri accidentate, noul tractor articulat fo­restier a întrunit una­nime aprecieri din par­tea specialiștilor din Ministerul Lemnului, celor Industriei care-l vor exploata, el compa­­rîndu-se și depășind in multe privințe asemenea utilaje fabricate în țări cu tradiție în exploatarea forestiera. p RESPECTUL FAȚĂ DE ÎNCEPE ÎNTR-O ZI O lumină cădea de pe o stea, se confunda cu alta, era noaptea revelionului atunci, și i-am spus, ori ne-am spus, ca într-o ușoară trecere a vorbelor de la unul la altul, așa ca mai de­mult, acum e o altfel de zi, ziua a doi ani dacă vrei, nici nu e noapte am putea să spunem, acum e o zi pe unde um­blăm și ne gîndim la oameni și la toate lucrurile din preajmă, la ce am făcut, la ce trebuie să mai fa­cem. Și mi-a răspuns, dar mai mult priveam împrejurimile acelea, de lingă noi și de lingă alții, desprin­se din bucuria tuturor, o bucurie pe care nimeni n-o mai confundă niciodată. „De ce vrei să știi dacă o zi are neapărat o semnificație majoră în viața unui om, de ce mă întrebi totdeauna despre asta?" Și omul acesta, economistul E. Ichim, bănuiam, vroia nu atît răspunsul cît vorbele... — Pentru că viața ta, aici la O­­dobești, a ținut seama de aceste semnificații majore... — Da, dar eu mi-am propus să lupt și să cîștig. Adică, nu aș mai fi plecat la luptă dacă nu cîștigam. — Ce înseamnă a pleca la luptă? Se auzeau, în seara aceea de re­velion, seară pe care mi-am pro­pus să o ascult ca pe un cîntec, se auzeau, spun, sunete de clopo­ței, știam că asta vine din copilă­rie și mă întrebam dacă omul de lingă mine nu se întreabă ce rost au vorbele acum, cînd e atît de frumos, cînd este prea puțin pen­tru tot ce vrem noi sa ne spuliem­... — Dar să nu ți se pară o expli­cație numai, însă așa este, să știi și să poți să intri în viață de unul singur, prin tine adică, fără să te REPORTAJ uiți în urmă, pîndind ezitările, be­neficiind de pauze, de liniște. Știu, ai să vrei să-ți spun din nou despre viața mea, dar e ceva firesc să vrei să te împlinești ca om. Uite, tu spui că aș fi putut fi utilă pro­ducției și ca tehnician, adică am ceea ce se cheamă conștiința zilei de producție, am demnitate profe­sională, dar eu am știut că pot mai mult și de asta am învățat o facul­tate. Dar n-am vrut să rămîn în­­tr-un loc unde cîteodată ne mai proiectează și inerția. Dacă aș fi rămas dincolo, înapoia forței mele de viață, înapoia puterii mele de trăire aș fi însemnat un rebut... ...Era o altă zi, cu mai mult în urmă de ziua revelionului și des­pre același lucru, ori în aceeași idee discutasem și cu tehnicianul Nicolae Axente, de la întreprinde­rea de vinuri pentru export din Focșani. Ori, poate, discuția alu­necase deodată aici, în acest punct, ne întrebam ca oameni ce înseam­nă această datorie de o zi pentru viață, efortul de o zi, viața noas­tră consumată într-o zi. — Dumneata mă întrebi așa, eu am trăit toată viața mea tu obliga­ția firească a unei zile de muncă pe care nu trebuia să o falsific. La mine o zi s-a numit o zi de muncă, fie că am fost în vie, fie că am controlat calitatea­ vinurilor, așa cum fac și în momentul de față. — Ce v-a obligat să nu treceți peste zile, să nu le­ ocoliți? Pen­tru că o zi s-ar putea șit ocoli, nu-i așa, substituind-o ?­­''Respectul' 'fața de profesie, respectul față de viața mea, dacă vrei. Da, dacă mai trebuie să răs­pund, o zi se poate ocoli într-un fel, dar cinstit, asta poate fi un accident, ceva­ involuntar, de care n-ai cum să te ferești. Și atunci situația ar putea fi scuzabilă. Dar dacă acest mod de a te substitui efortului se repetă, și cei din preajma ta au plecat în zbor, au prins acel tren albastru al împli­nirii, iar lucrurile din preajmă se schimbă și tu te trezești că nu mai știi de cine aparții, ce înseamnă, atunci înseamnă că ziua pe care ai pierdut-o, zilele pe care le-ai pier­dut au avut cu siguranță semnifi­cații majore. Ce bine ar fi să știm­ toate acestea de la început... O zi înseamnă viață, o zi înseam­nă efortul nostru înfrumusețînd lu­crurile, trecîndu-se pe acea supra­față de înălțime de unde le deose­bim cele mai interesante detalii, cele mai spectaculoase, de unde, în fine, le deosebim utilitatea. A­­deseori o zi ne arată un om, ne subliniază un mister, o bucurie. O zi înseamnă zborul, metafora pe care o căutăm exact viața întreagă. Dacă înțelegem toate acestea, a­­tunci lîngă noi, mai aproape stă acel mister al semnificațiilor ma­jore, pe unde trece o stea, două, ori alte stele prelungindu-și lumi­na... Ion PANAIT Silozurile de ciment — vestitorii viitoarelor obiective economice vrîncene Primul concurs pe județ de caricaturi și epigrame s-a încheiat Ia sfîrșit putem așeza toate lucrările unele lingă altele, să le cîntărim, să rîdem sarcastic sau să zîmbim doar. Concursul de caricaturi și e­­pigrame „In patru ținte" orga­nizat de Centrul de îndrumare a creației populare și a mișcă­rii artistice de masă s-a în­cheiat pe 25 decembrie 1971. Subliniem că este vorba des­pre o inițiativă excepțională : PRIMUL CONCURS DE CARI­CATURI ȘI EPIGRAME PE JU­DEȚ, eveniment ce se consumă în premieră. Luni, 27 decembrie, juriul avut dificila sarcină de a tria a dintre numeroasele materiale deosebit de interesante și ori­ginale, conform unor criterii valorice, pe cele mai caustice și directe, deși de savuros u­­mor. Premiul II a fost acordat lui Miroâone Nicolae din comuna Movilița-Frecăței (premiul I nu s-a acordat), tînăr a cărui per­severență­ a fost din plin răs­plătită prin publicarea substan­țială de caricatură în „Scînteia tineretului" și în ziarul „Milco­­vul". Umorul său subtil și acid este redat printr-un desen de evident progres estetic, ceea ce creează oarecare distanțare fa­ță de coechipieri, lucru firesc de altfel, să nu pretinzi celui ce-și încearcă prima oară pe­nița, o linie sigură și expre­sivă. Lalu Lucian, directorul cămi­nului cultural din Jitia, cîștigă­­torul premiului III, „dă lovitu­ra" cu doar patru caricaturi, excelente însă. Desenul ar avea mult de cîștigat dacă ar fi mai îngrijit și studiat în execuție. Prima mențiune oferită lui Pricop Constantin, coleg de an cu Mirodone Nicolae, este răs­plată insuficientă la calitatea „poantelor" de rasă cu care ne-a desfătat și cu care se poa­te prezenta onorabil la oricare redacție ce cultivă acest gen umoristic. Dacă desenul este stîngaci, în schimb conține în intenția liniei, potențial plastic de exprimare. A doua mențiune oferită gra­ficienei Anghel Florica pe bun merit pentru trei dintre nume­roasele sale caricaturi inegale ca idee și „gag", materializate printr-o linie trasată cu ușu­rință și dexteritate superioară înțelegerii genului de desen-ca­­ricatură strict necesar în acest caz. Cea mai substanțială partici­pare la concurs — un caiet cu­­prinzînd 30 de caricaturi de la excepționale la extrem de sla­be reprezentînd selecția după un mini-concurs între elevi, realizat și expediat de profesoa­ra Stoiciu Elena de la Școala generală Odobești — este, de asemenea, anemic răsplătită de această mențiune. Premiile epuizîndu-se, meri­tuoșii concursului n-au putut fi în unanimitate încununați. Ne referim la concurenții Ni­colae Prodan — Jariștea, ce participă doar cu o singură ca­ricatură „prăbușirea tovarășului Icar" posesoarea uneia dintre cele mai bune idei ale con­cursului, ajunsă din păcate du­pă închiderea acestuia, și a ce­lui mai bun desen, fără îndoia­lă, Mîțu Nicușor — Vidra, ce convinge prin ideile a două dintre caricaturi și concurent la primele locuri pentru desen (din păcate neglijent), Lelescu Alexandrina — Focșani și Ta­­b­ișcă Tanțu — Adjud, creator de năstrușnice idei, dublate din păcate de un desen indescifra­bil, demn de comparat doar cu scrisul său, motiv ce ne scuză în cazul cînd numele pe care i l-am reprodus este inexact. Vom reproduce în numerele următoare ale ziarului nostru cele mai reprezentative dintre caricaturi ce pot fi admirate „natur" la expoziția ce se va deschide la mijlocul lunii ia­nuarie în holul Ateneului din Focșani și la care vă rugăm să vă considerați invitați cu anti­cipație, iar în speranța unei participări la anvergura reală a acestui original concurs, urăm viitorilor candidați la revedere și întîlnire plăcută la sfîrșitul acestui nou an 1972 ! Crăiță MINDRA Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român a hotărît ca proiectul de lege privind gospodărirea apelor în Repu­blica Socialistă România să fie supus dezbaterii publice pentru a da posibi­litatea comitetelor executive ale consiliilor populare, cadrelor din economie, specialiștilor, tuturor oamenilor muncii să-și aducă contribuția la definitiva­rea acestei legi. Propunerile, sugestiile și observațiile în legătură cu acest proiect de lege vor fi înaintate consiliilor populare județene, Ministerului Agriculturii, In­dustriei Alimentare, Silviculturii și Apelor,precum și presei centrale și locale. LEGE PRIVIND GOSPODĂRIREA APELOR IN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA proiect ?n paginile II și III VIE ACTIVITATE CETATENEASCA LA GUGEȘTI . Au început adunările popu­lare cu cetățenii din cele 55 de cir­cumscripții electorale și, aceste a­­dunări, prilejuiesc un fructuos di­­­alog între deputați și locuitori. Do­vadă stă faptul că, pînă în seara zilei de 4 ianuarie a.c., în cadrul celor 16 adunări care s-au desfășu­rat — avînd ca obiectiv principal aplicarea Legii nr. 20 1971 privind contribuția bănească și în muncă a locuitorilor — propunerile veni­te din partea unor cetățeni ca Nicu Ungureanu, Ion Elena și mulți alții, vădesc interesul cu care gugește­­nii noștri își îngemănează poten­țialul gospodăresc cu cel al pa­triei.­­ Cu dorința de a reduce atît costul cît și durata prevăzută pi­na la darea în folosință a localului căminului cultural din comuna noastră, încă din primele zile ale acestui an, mulți locuitori își aduc un deosebit sprijin la continuarea lucrărilor ce se desfășoară pe acest mic șantier. Ieri, bunăoară, s-a trecut la con­fecționarea ușilor și ferestrelor, precum și la stingerea întregii can­tități­ de var. Oamenii știu că așe­­zămîntul va costa (din calculele an­ticipate) peste un milion lei. De aceea, au hotărît ca pe puțin un sfert de milion să însemne aici re­ducerea cheltuielilor prevăzute de proiect.­­ Tot din primele zile ale a­­nului, în comuna noastră, pe baza unui plan de acțiune alcătuit de Comitetul executiv al Consiliului popular comunal s-a trecut la im­pulsionarea încheierii de contrac­tări de animale. E adevărat, o con­tribuție remarcabilă în această ac­țiune și-a adus colectivul coopera­tivei de consum (președinte Du­mitru Vărzaru) care în trei zile a încheiat 16 contracte pentru porci­ne. Dar acțiunea este mult mai amplă și se concretizează prin în­ființarea unei gospodării anexe unde, în colaborare cu baza de re­cepție din localitate, sunt crescuți și îngrășați 50 de porci, care­ vor fi livrați în cadrul contractelor înche­iate cu statul. G. MIRICA corespondent TIMPUL PROBABIL Astăzi, vremea va fi în general închisă cu ceață dimineața și sea­ra. Vor cădea precipitații sub formă de burniță și ploaie­ slab. Temperaturile minime Vînt vor oscila între minus 1 și 2 grade iar maximele intre 2 și 5 grade Cel­sius, Peisaj de iarnă Foto : N. MOLDOVEANU A LUAT FIINȚĂ FILIALA JUDEȚEANĂ VRANCEA A A.C.R. In luna decembrie 1971, s-a înfi­ințat filiala județeană Vrancea a Automobil Clubului Român, unita­te direct subordonată centralei na­tionale. Pînă la acea dată, în ju­deț ființa o agenție dependentă de sucursala Galați a A.C.R., a cărei activitate a fost modestă și puțin cunoscută de cei aproape 1­200 po­sesori de autoturisme proprietate personală din județul nostru (în acest sens puteți arăta că doar­­? la sută din aceștia erau membri ai A.C.R.­). Activitatea filialei urmează a se diversifica, membrii acesteia pu­tind beneficia de numeroase înles­niri și servicii. Astfel, de la tova­rășul Dumitru Teodorescu, secre­tarul filialei, am aflat printre altele că posesorilor de autoturisme a­­flați în evidența A.C.R. li se asi­gură gratuit efectuarea reviziei tehnice acmuale, a mașinilor, unele priorități la efectuarea de repara­ții și întrețineri auto. Filiala a fost dotată cu o furgonetă atelier Re­nault—4 care, circulînd pe drumu­rile județului, va asigura remedie­rea defecțiunilor intervenite la ma­șinile membrilor A.C.R. sau remor­­carea acestora pînă la cel mai a­­propiat service, în extrasezon, se va asigura asistența tehnică la do­miciliu, reparațiile mici și mijlocii. ORIZONT COMERCIAL 1972: Perfecționarea întregii activități Comerțul din județul Vrancea a încheiat bilanțul anului 1971 cu o seamă de rezultate pozitive pe li­nia îmbunătățirii aprovizionării și deservirii populației. In raport cu anul precedent, volumul desfaceri­lor a Înregistrat o creștere de 10 la sută. In ultimele zile ale anului care s-a scurs în toate întreprin­derile și organizațiile comerciale, comitetele de direcție, comitetele sindicatelor și lucrătorii din re­țea­­u, chibzuit îndelung asupra a ceea­­ ce au făcut ca și asupra ac­tivității viitoare. Pentru ca la sfîrșitul anului 1972 să avem satisfacția obținerii unei eficiențe sporite pe toate planurile activității noastre, știm că trebuie să acționăm în direcția îmbunătă­țirii continue a muncii, ridicînd-o la un nivel calitativ superior. Ne propunem deci să continuăm in­tr-un ritm mai viguros crearea și dezvoltarea bazei tehnico-materia­­le. Atenția noastră va fi îndrepta­tă spre construirea, atît în mediul urban cît și cel rural, a unor o­­biective cu eficiență economică sporită. Bunăoară, în cartierele noi ale municipiului, cum ar fi Foc­­șani-sud, piața Unirii, în afară de spațiul afectat alimentatiei publi­ce, din hotelul turistic, la parterul fiecărui bloc vom amenaja maga­zine, spațiul comercial crescînd astfel cu 2 000 metri pătrați. Tot pe linia îmbogățirii bazei tehnico­­materiale, vom continua acțiunea de dotare a unităților comerciale cu mobilier și utilaj adecvat, ca și modernizarea și introducerea ce­lor mai avansate forme de comerț. în 1972 se preocupă, de aseme­nea, diversificarea rețelei sectoru­lui de alimentație publică, prin da­rea în folosință a terasei „Intim", situată în parcul „Bălcescu", ca și prin construirea alteia în car­tierul Focșani-sud. Prin reprofila­rea unor unități, intenționăm să creăm magazine cu produse tip gospodina. Pentru o cît mai bună satisfacere a cerințelor populației, vom introduce în unele restauran­te (acolo unde se pretează, bine­înțeles) utilaje de linie pentru au­toservire. In perioada imediat următoare vom întocmi documentația și pregă­ti investiția necesară construirii u­­nui complex de alimentație publi­că, corespunzător cerințelor ac­tuale pe care îl vom amplasa în zona centrală a municipiului, în rețeaua de librării, farmacii, și u­­nitați de produse nealimentare vom merge pe linia cuprinderii tu­turor cartierelor cu grupuri de a­­semenea unități. O a doua latură care ne preocu­pă și care-și va găsi o îmbunătăți­re în 1972, este gospodărirea fon­dului de marfă și întărirea relații­lor între producție și unitățile co­merciale beneficiare. Ca organiza­tor al producției și desfacerii, I.P.V.I.L.F. trebuie să se găsească, în această postură, în tot timpul a­­nului pentru a rezolva, atît canti­tativ cît și calitativ, solicitările populației, în acest sens se va pune accent pe dezvoltarea producției de legu­me timpurii în sere și în cîmp. După cum bine este știut, buna deservire a populației ca și reali­zarea unei eficiențe­ economice­­ și financiare superioare, sînt condiți­onate de gradul de pregătire poli­tică și profesională a lucrătorilor. Pentru a dispune de cadre cu înaltă calificare, cu un dezvoltat o simț de răspundere, receptiv la cerințele cumpărătorilor, vom în­druma spre cursurile întreprinde­rilor comerciale, celor care func­ționează la nivel de județ, pe cen­tre de județe ca și spre școlile M.C.I. și Centrocoop, la cursurile de reciclare, în vederea ridicării calificării și reîmprospătării cu­noștințelor profesionale peste 300 de lucrători. Pentru realizarea integrală a o­­biectivelor propuse, vom acționa cu toată fermitatea și vom solicita un sprijin substanțial din partea tuturor organismelor și organiza­țiilor de masă, solicitînd ajutorul neprecupețit al echipelor de con­trol obștesc, al cumpărătorilor — beneficiarii de drept ai bunei ser­viri. Alături de întreprinderile in­dustriale și de celelalte unități e­­conomice din municipiul Focșani și județul Vrancea sîntem siguri că și comerțul va fi în deplină concordanță cu solicitările popu­lației, la nivelul cerințelor actua­le. Vasile VÎLCU, directorul Direcției comerci­ale a județului Vrancea /////////////////////////////////­//< ELECTROINTREBARE Nu știu cum sunt alții, dar eu cînd mă gîndesc la contorul meu (pe care nu-l am) și deci, la aită electroenergie va trebui să plătesc paușul, mă cuprinde un fel de duioșie financiară. Mi s-a spus de către trimisul acestei mari energii că... iarna curentul costă mai mult decit vara , îl cred, pentru că atît cu­ mă poate ajuta imaginația, energia electrică este un fel de forță care probabil iarna se mai împotmolește, își iese din... fire, lucru pe care l-au prevăzut cei... mai la curent cu debitarea. Cu mine, consumatorul individual, e ușor de discutat, atît costă, atît plătesc ! Dar ce e de făcut cu risipa de electrolumină de pe unele străzi ? Nu e păcatul—păcatului să-ți pleci privirea, fie din cauza excesului de strălucire, fie de rușine, cînd ziua-amiaza mare, luminile stîlpilor ard, ard și... ard buzunarul general ? Pe vreo 6 ulițe ale satului Petrești aparținînd de comuna Vînători (ca să iau doar un exemplu mat din apropierea Foc­șanilor), vino 50 de becuri mari, de vreo sută de wați bucata, la o concurență zilei. Am crezut intîi că e vorba de un fast de-o zi, apoi au venit sărbătorile de iarnă, iată au și trecut, dar becurile ard, încerc cu toată energia electrică pe care o dețin să întreb: „Cine plătește risipa aceasta ?". A. S. MILCOVIN 1 I

Next