Milcovul, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 767-841)
1972-01-05 / nr. 767
r ANUL V — NR. 767 MIERCURI 5 IANUARIE 1972 4 pagini — 30 bani Preocupări ale proiectanților vrînceni In ultima lună a anului trecut, Atelierul județean de proiectări Vrancea a predat diverșilor beneficiari o serie de proiecte vizînd lucrări de interes social și civic. Astfel, au fost realizate proiectele creșel cu grădiniță din Focșani-sud, cantinei taberei pionierești de la Soveja, schițele de sistematizare a localităților Cîrligele, Suraia și Cotești. Trebuie spus că pe linia sistematizării așezărilor rurale, in 1972 vor fi executate schițe pentru alte 20 de localități — Sihlea, Dumitrești, Virteșcoiu, Dumbrăveni, Străoane, Movilița, Mera, Nănești și altele. în curînd, urmează fi predate proiectele a 2 a blocuri de garsoniere pentru Focșani și a unui internat școlar la Panciu, site lucrări care au termen de execuție trimestral I 1972. Prezentarea tractorului forestier articulat La Soveja, a avut loc un schimb de experiență privind mecanizarea în exploatările forestiere, unde au participat ingineri, tehnicieni, tractoriști și mecanici din combinatele de exploatare și industrializare a lemnului din Moldova. Cu acest prilej, a fost prezentat și supus unor probe noul tractor românesc de tip forestier, cotat ca o realizare la nivelul tehnicii celei mai avansate. Supus unor probe dificile de lucru în parchetul Rotilaș, pe terenuri accidentate, noul tractor articulat forestier a întrunit unanime aprecieri din partea specialiștilor din Ministerul Lemnului, celor Industriei care-l vor exploata, el comparîndu-se și depășind in multe privințe asemenea utilaje fabricate în țări cu tradiție în exploatarea forestiera. p RESPECTUL FAȚĂ DE ÎNCEPE ÎNTR-O ZI O lumină cădea de pe o stea, se confunda cu alta, era noaptea revelionului atunci, și i-am spus, ori ne-am spus, ca într-o ușoară trecere a vorbelor de la unul la altul, așa ca mai demult, acum e o altfel de zi, ziua a doi ani dacă vrei, nici nu e noapte am putea să spunem, acum e o zi pe unde umblăm și ne gîndim la oameni și la toate lucrurile din preajmă, la ce am făcut, la ce trebuie să mai facem. Și mi-a răspuns, dar mai mult priveam împrejurimile acelea, de lingă noi și de lingă alții, desprinse din bucuria tuturor, o bucurie pe care nimeni n-o mai confundă niciodată. „De ce vrei să știi dacă o zi are neapărat o semnificație majoră în viața unui om, de ce mă întrebi totdeauna despre asta?" Și omul acesta, economistul E. Ichim, bănuiam, vroia nu atît răspunsul cît vorbele... — Pentru că viața ta, aici la Odobești, a ținut seama de aceste semnificații majore... — Da, dar eu mi-am propus să lupt și să cîștig. Adică, nu aș mai fi plecat la luptă dacă nu cîștigam. — Ce înseamnă a pleca la luptă? Se auzeau, în seara aceea de revelion, seară pe care mi-am propus să o ascult ca pe un cîntec, se auzeau, spun, sunete de clopoței, știam că asta vine din copilărie și mă întrebam dacă omul de lingă mine nu se întreabă ce rost au vorbele acum, cînd e atît de frumos, cînd este prea puțin pentru tot ce vrem noi sa ne spuliem... — Dar să nu ți se pară o explicație numai, însă așa este, să știi și să poți să intri în viață de unul singur, prin tine adică, fără să te REPORTAJ uiți în urmă, pîndind ezitările, beneficiind de pauze, de liniște. Știu, ai să vrei să-ți spun din nou despre viața mea, dar e ceva firesc să vrei să te împlinești ca om. Uite, tu spui că aș fi putut fi utilă producției și ca tehnician, adică am ceea ce se cheamă conștiința zilei de producție, am demnitate profesională, dar eu am știut că pot mai mult și de asta am învățat o facultate. Dar n-am vrut să rămîn într-un loc unde cîteodată ne mai proiectează și inerția. Dacă aș fi rămas dincolo, înapoia forței mele de viață, înapoia puterii mele de trăire aș fi însemnat un rebut... ...Era o altă zi, cu mai mult în urmă de ziua revelionului și despre același lucru, ori în aceeași idee discutasem și cu tehnicianul Nicolae Axente, de la întreprinderea de vinuri pentru export din Focșani. Ori, poate, discuția alunecase deodată aici, în acest punct, ne întrebam ca oameni ce înseamnă această datorie de o zi pentru viață, efortul de o zi, viața noastră consumată într-o zi. — Dumneata mă întrebi așa, eu am trăit toată viața mea tu obligația firească a unei zile de muncă pe care nu trebuia să o falsific. La mine o zi s-a numit o zi de muncă, fie că am fost în vie, fie că am controlat calitatea vinurilor, așa cum fac și în momentul de față. — Ce v-a obligat să nu treceți peste zile, să nu le ocoliți? Pentru că o zi s-ar putea șit ocoli, nu-i așa, substituind-o ?''Respectul' 'fața de profesie, respectul față de viața mea, dacă vrei. Da, dacă mai trebuie să răspund, o zi se poate ocoli într-un fel, dar cinstit, asta poate fi un accident, ceva involuntar, de care n-ai cum să te ferești. Și atunci situația ar putea fi scuzabilă. Dar dacă acest mod de a te substitui efortului se repetă, și cei din preajma ta au plecat în zbor, au prins acel tren albastru al împlinirii, iar lucrurile din preajmă se schimbă și tu te trezești că nu mai știi de cine aparții, ce înseamnă, atunci înseamnă că ziua pe care ai pierdut-o, zilele pe care le-ai pierdut au avut cu siguranță semnificații majore. Ce bine ar fi să știm toate acestea de la început... O zi înseamnă viață, o zi înseamnă efortul nostru înfrumusețînd lucrurile, trecîndu-se pe acea suprafață de înălțime de unde le deosebim cele mai interesante detalii, cele mai spectaculoase, de unde, în fine, le deosebim utilitatea. Adeseori o zi ne arată un om, ne subliniază un mister, o bucurie. O zi înseamnă zborul, metafora pe care o căutăm exact viața întreagă. Dacă înțelegem toate acestea, atunci lîngă noi, mai aproape stă acel mister al semnificațiilor majore, pe unde trece o stea, două, ori alte stele prelungindu-și lumina... Ion PANAIT Silozurile de ciment — vestitorii viitoarelor obiective economice vrîncene Primul concurs pe județ de caricaturi și epigrame s-a încheiat Ia sfîrșit putem așeza toate lucrările unele lingă altele, să le cîntărim, să rîdem sarcastic sau să zîmbim doar. Concursul de caricaturi și epigrame „In patru ținte" organizat de Centrul de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă s-a încheiat pe 25 decembrie 1971. Subliniem că este vorba despre o inițiativă excepțională : PRIMUL CONCURS DE CARICATURI ȘI EPIGRAME PE JUDEȚ, eveniment ce se consumă în premieră. Luni, 27 decembrie, juriul avut dificila sarcină de a tria a dintre numeroasele materiale deosebit de interesante și originale, conform unor criterii valorice, pe cele mai caustice și directe, deși de savuros umor. Premiul II a fost acordat lui Miroâone Nicolae din comuna Movilița-Frecăței (premiul I nu s-a acordat), tînăr a cărui perseverență a fost din plin răsplătită prin publicarea substanțială de caricatură în „Scînteia tineretului" și în ziarul „Milcovul". Umorul său subtil și acid este redat printr-un desen de evident progres estetic, ceea ce creează oarecare distanțare față de coechipieri, lucru firesc de altfel, să nu pretinzi celui ce-și încearcă prima oară penița, o linie sigură și expresivă. Lalu Lucian, directorul căminului cultural din Jitia, cîștigătorul premiului III, „dă lovitura" cu doar patru caricaturi, excelente însă. Desenul ar avea mult de cîștigat dacă ar fi mai îngrijit și studiat în execuție. Prima mențiune oferită lui Pricop Constantin, coleg de an cu Mirodone Nicolae, este răsplată insuficientă la calitatea „poantelor" de rasă cu care ne-a desfătat și cu care se poate prezenta onorabil la oricare redacție ce cultivă acest gen umoristic. Dacă desenul este stîngaci, în schimb conține în intenția liniei, potențial plastic de exprimare. A doua mențiune oferită graficienei Anghel Florica pe bun merit pentru trei dintre numeroasele sale caricaturi inegale ca idee și „gag", materializate printr-o linie trasată cu ușurință și dexteritate superioară înțelegerii genului de desen-caricatură strict necesar în acest caz. Cea mai substanțială participare la concurs — un caiet cuprinzînd 30 de caricaturi de la excepționale la extrem de slabe reprezentînd selecția după un mini-concurs între elevi, realizat și expediat de profesoara Stoiciu Elena de la Școala generală Odobești — este, de asemenea, anemic răsplătită de această mențiune. Premiile epuizîndu-se, merituoșii concursului n-au putut fi în unanimitate încununați. Ne referim la concurenții Nicolae Prodan — Jariștea, ce participă doar cu o singură caricatură „prăbușirea tovarășului Icar" posesoarea uneia dintre cele mai bune idei ale concursului, ajunsă din păcate după închiderea acestuia, și a celui mai bun desen, fără îndoială, Mîțu Nicușor — Vidra, ce convinge prin ideile a două dintre caricaturi și concurent la primele locuri pentru desen (din păcate neglijent), Lelescu Alexandrina — Focșani și Tabișcă Tanțu — Adjud, creator de năstrușnice idei, dublate din păcate de un desen indescifrabil, demn de comparat doar cu scrisul său, motiv ce ne scuză în cazul cînd numele pe care i l-am reprodus este inexact. Vom reproduce în numerele următoare ale ziarului nostru cele mai reprezentative dintre caricaturi ce pot fi admirate „natur" la expoziția ce se va deschide la mijlocul lunii ianuarie în holul Ateneului din Focșani și la care vă rugăm să vă considerați invitați cu anticipație, iar în speranța unei participări la anvergura reală a acestui original concurs, urăm viitorilor candidați la revedere și întîlnire plăcută la sfîrșitul acestui nou an 1972 ! Crăiță MINDRA Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român a hotărît ca proiectul de lege privind gospodărirea apelor în Republica Socialistă România să fie supus dezbaterii publice pentru a da posibilitatea comitetelor executive ale consiliilor populare, cadrelor din economie, specialiștilor, tuturor oamenilor muncii să-și aducă contribuția la definitivarea acestei legi. Propunerile, sugestiile și observațiile în legătură cu acest proiect de lege vor fi înaintate consiliilor populare județene, Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor,precum și presei centrale și locale. LEGE PRIVIND GOSPODĂRIREA APELOR IN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA proiect ?n paginile II și III VIE ACTIVITATE CETATENEASCA LA GUGEȘTI . Au început adunările populare cu cetățenii din cele 55 de circumscripții electorale și, aceste adunări, prilejuiesc un fructuos dialog între deputați și locuitori. Dovadă stă faptul că, pînă în seara zilei de 4 ianuarie a.c., în cadrul celor 16 adunări care s-au desfășurat — avînd ca obiectiv principal aplicarea Legii nr. 20 1971 privind contribuția bănească și în muncă a locuitorilor — propunerile venite din partea unor cetățeni ca Nicu Ungureanu, Ion Elena și mulți alții, vădesc interesul cu care gugeștenii noștri își îngemănează potențialul gospodăresc cu cel al patriei. Cu dorința de a reduce atît costul cît și durata prevăzută pina la darea în folosință a localului căminului cultural din comuna noastră, încă din primele zile ale acestui an, mulți locuitori își aduc un deosebit sprijin la continuarea lucrărilor ce se desfășoară pe acest mic șantier. Ieri, bunăoară, s-a trecut la confecționarea ușilor și ferestrelor, precum și la stingerea întregii cantități de var. Oamenii știu că așezămîntul va costa (din calculele anticipate) peste un milion lei. De aceea, au hotărît ca pe puțin un sfert de milion să însemne aici reducerea cheltuielilor prevăzute de proiect. Tot din primele zile ale anului, în comuna noastră, pe baza unui plan de acțiune alcătuit de Comitetul executiv al Consiliului popular comunal s-a trecut la impulsionarea încheierii de contractări de animale. E adevărat, o contribuție remarcabilă în această acțiune și-a adus colectivul cooperativei de consum (președinte Dumitru Vărzaru) care în trei zile a încheiat 16 contracte pentru porcine. Dar acțiunea este mult mai amplă și se concretizează prin înființarea unei gospodării anexe unde, în colaborare cu baza de recepție din localitate, sunt crescuți și îngrășați 50 de porci, care vor fi livrați în cadrul contractelor încheiate cu statul. G. MIRICA corespondent TIMPUL PROBABIL Astăzi, vremea va fi în general închisă cu ceață dimineața și seara. Vor cădea precipitații sub formă de burniță și ploaie slab. Temperaturile minime Vînt vor oscila între minus 1 și 2 grade iar maximele intre 2 și 5 grade Celsius, Peisaj de iarnă Foto : N. MOLDOVEANU A LUAT FIINȚĂ FILIALA JUDEȚEANĂ VRANCEA A A.C.R. In luna decembrie 1971, s-a înființat filiala județeană Vrancea a Automobil Clubului Român, unitate direct subordonată centralei nationale. Pînă la acea dată, în județ ființa o agenție dependentă de sucursala Galați a A.C.R., a cărei activitate a fost modestă și puțin cunoscută de cei aproape 1200 posesori de autoturisme proprietate personală din județul nostru (în acest sens puteți arăta că doar? la sută din aceștia erau membri ai A.C.R.). Activitatea filialei urmează a se diversifica, membrii acesteia putind beneficia de numeroase înlesniri și servicii. Astfel, de la tovarășul Dumitru Teodorescu, secretarul filialei, am aflat printre altele că posesorilor de autoturisme aflați în evidența A.C.R. li se asigură gratuit efectuarea reviziei tehnice acmuale, a mașinilor, unele priorități la efectuarea de reparații și întrețineri auto. Filiala a fost dotată cu o furgonetă atelier Renault—4 care, circulînd pe drumurile județului, va asigura remedierea defecțiunilor intervenite la mașinile membrilor A.C.R. sau remorcarea acestora pînă la cel mai apropiat service, în extrasezon, se va asigura asistența tehnică la domiciliu, reparațiile mici și mijlocii. ORIZONT COMERCIAL 1972: Perfecționarea întregii activități Comerțul din județul Vrancea a încheiat bilanțul anului 1971 cu o seamă de rezultate pozitive pe linia îmbunătățirii aprovizionării și deservirii populației. In raport cu anul precedent, volumul desfacerilor a Înregistrat o creștere de 10 la sută. In ultimele zile ale anului care s-a scurs în toate întreprinderile și organizațiile comerciale, comitetele de direcție, comitetele sindicatelor și lucrătorii din rețeau, chibzuit îndelung asupra a ceea ce au făcut ca și asupra activității viitoare. Pentru ca la sfîrșitul anului 1972 să avem satisfacția obținerii unei eficiențe sporite pe toate planurile activității noastre, știm că trebuie să acționăm în direcția îmbunătățirii continue a muncii, ridicînd-o la un nivel calitativ superior. Ne propunem deci să continuăm intr-un ritm mai viguros crearea și dezvoltarea bazei tehnico-materiale. Atenția noastră va fi îndreptată spre construirea, atît în mediul urban cît și cel rural, a unor obiective cu eficiență economică sporită. Bunăoară, în cartierele noi ale municipiului, cum ar fi Focșani-sud, piața Unirii, în afară de spațiul afectat alimentatiei publice, din hotelul turistic, la parterul fiecărui bloc vom amenaja magazine, spațiul comercial crescînd astfel cu 2 000 metri pătrați. Tot pe linia îmbogățirii bazei tehnicomateriale, vom continua acțiunea de dotare a unităților comerciale cu mobilier și utilaj adecvat, ca și modernizarea și introducerea celor mai avansate forme de comerț. în 1972 se preocupă, de asemenea, diversificarea rețelei sectorului de alimentație publică, prin darea în folosință a terasei „Intim", situată în parcul „Bălcescu", ca și prin construirea alteia în cartierul Focșani-sud. Prin reprofilarea unor unități, intenționăm să creăm magazine cu produse tip gospodina. Pentru o cît mai bună satisfacere a cerințelor populației, vom introduce în unele restaurante (acolo unde se pretează, bineînțeles) utilaje de linie pentru autoservire. In perioada imediat următoare vom întocmi documentația și pregăti investiția necesară construirii unui complex de alimentație publică, corespunzător cerințelor actuale pe care îl vom amplasa în zona centrală a municipiului, în rețeaua de librării, farmacii, și unitați de produse nealimentare vom merge pe linia cuprinderii tuturor cartierelor cu grupuri de asemenea unități. O a doua latură care ne preocupă și care-și va găsi o îmbunătățire în 1972, este gospodărirea fondului de marfă și întărirea relațiilor între producție și unitățile comerciale beneficiare. Ca organizator al producției și desfacerii, I.P.V.I.L.F. trebuie să se găsească, în această postură, în tot timpul anului pentru a rezolva, atît cantitativ cît și calitativ, solicitările populației, în acest sens se va pune accent pe dezvoltarea producției de legume timpurii în sere și în cîmp. După cum bine este știut, buna deservire a populației ca și realizarea unei eficiențe economice și financiare superioare, sînt condiționate de gradul de pregătire politică și profesională a lucrătorilor. Pentru a dispune de cadre cu înaltă calificare, cu un dezvoltat o simț de răspundere, receptiv la cerințele cumpărătorilor, vom îndruma spre cursurile întreprinderilor comerciale, celor care funcționează la nivel de județ, pe centre de județe ca și spre școlile M.C.I. și Centrocoop, la cursurile de reciclare, în vederea ridicării calificării și reîmprospătării cunoștințelor profesionale peste 300 de lucrători. Pentru realizarea integrală a obiectivelor propuse, vom acționa cu toată fermitatea și vom solicita un sprijin substanțial din partea tuturor organismelor și organizațiilor de masă, solicitînd ajutorul neprecupețit al echipelor de control obștesc, al cumpărătorilor — beneficiarii de drept ai bunei serviri. Alături de întreprinderile industriale și de celelalte unități economice din municipiul Focșani și județul Vrancea sîntem siguri că și comerțul va fi în deplină concordanță cu solicitările populației, la nivelul cerințelor actuale. Vasile VÎLCU, directorul Direcției comerciale a județului Vrancea ///////////////////////////////////< ELECTROINTREBARE Nu știu cum sunt alții, dar eu cînd mă gîndesc la contorul meu (pe care nu-l am) și deci, la aită electroenergie va trebui să plătesc paușul, mă cuprinde un fel de duioșie financiară. Mi s-a spus de către trimisul acestei mari energii că... iarna curentul costă mai mult decit vara , îl cred, pentru că atît cu mă poate ajuta imaginația, energia electrică este un fel de forță care probabil iarna se mai împotmolește, își iese din... fire, lucru pe care l-au prevăzut cei... mai la curent cu debitarea. Cu mine, consumatorul individual, e ușor de discutat, atît costă, atît plătesc ! Dar ce e de făcut cu risipa de electrolumină de pe unele străzi ? Nu e păcatul—păcatului să-ți pleci privirea, fie din cauza excesului de strălucire, fie de rușine, cînd ziua-amiaza mare, luminile stîlpilor ard, ard și... ard buzunarul general ? Pe vreo 6 ulițe ale satului Petrești aparținînd de comuna Vînători (ca să iau doar un exemplu mat din apropierea Focșanilor), vino 50 de becuri mari, de vreo sută de wați bucata, la o concurență zilei. Am crezut intîi că e vorba de un fast de-o zi, apoi au venit sărbătorile de iarnă, iată au și trecut, dar becurile ard, încerc cu toată energia electrică pe care o dețin să întreb: „Cine plătește risipa aceasta ?". A. S. MILCOVIN 1 I