Milcovul, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 842-918)

1972-04-01 / nr. 842

C\ ANUL V — NR. 842 SÎMBĂTA 1 APRILIE 1972 4 pagini — 30 bani IN VITICULTURA ZIUA-LUMINĂ SĂ FIE FOLOSITĂ DIN PLIN RAID-ANCHETA In zilele acestea de primăvară, temperatura este în creștere de la o zi la alta. Lipsa precipita­țiilor face ca din sol să se piardă o mare cantitate de umiditate. Este un aspect care determină ur­gentarea lucrărilor agricole. Dar, în viticultură, neajunsurile nu sînt numai de acest ordin. Este știut faptul că substanțele hrănitoare și-au început, odată cu ridicarea temperaturii, circulația pentru a favoriza creșterea. Cele mai multe se acumulează spre vîrful cozilor. Iată de ce întîrzierea tăierilor în uscat la vița de vie este păgubitoare. Așadar, pentru a vedea cum preîntîmpină lucrătorii din viticultură aceste efecte păgubitoare, am întreprins recent un raid prin cîteva unități viticole, soldat cu următoarele constatări. Efectul bunei organizări Pentru viticultorii de la I.A.S. Panciu, care și-au dozat bine efor­turile încă de la declanșarea în vii a campaniei de primăvară, re­zultatele cu care se înscriu acum se datoresc unei bune organizări a procesului de producție. Colabo­rarea dintre ferme și celelalte sec­toare în scopul obținerii unor pro­ducții mari se înscrie ca un fapt pozitiv. Mergînd pe această linie s-a reușit ca pe întreaga suprafa­ță de 1 583 hectare vie aflată pe rod, la­ fel ca și cele 223 hectare de plantații tinere, tăierile în uscat să fie efectuate. Urmărindu-se ca revizuirea spa­­lierilor, legatul și cercuitul să se facă concomitent cu tăiatul, s-a cre­at posibilitatea ca lucrările să fie în avans. Acum, peste 1 400 hecta­re au corzile butucilor legate și cercuite. Pe un loc fruntaș se si­tuează ferma condusă de tînărul inginer Gheorghe Pandelaș, unde toate lucrările au fost încheiate pe cele 119 hectare. Condițiile din acest an, ne-a spus tovarășul inginer Ion Pintilie, di­­re­ctor­ul întreprinderii agricole d­e stat Panciu, au fost deosebit de favorabile pentru executarea tutu­ror lucrărilor. Faptul că le-am în­ceput din timp face să avem numai de cîștigat. Astfel, sîntem in avans față de anul trecut cu mai bine de o lună. O atenție sporită s-a a­­cordat calității tăierilor, care s-au efectuat diferențiat, compensin­­du-se astfel pierderile de ochi da­torate înghețurilor. Ca rezultat al bunei organizări se înscrie și realizarea în plaiul de la Clipicești a unei tinere plantații de 100 hectare. Versanții care cu cîțiva ani în urmă erau ocupați cu copaci și mărăcinișuri, fără a pro­duce nimic ,sînt acoperiți acum cu viță de vie din soiurile cele mai roditoare. Și, ca un răspuns, viti­cultorii de aici, gîndindu-­se la Șarba de la Odobești, au denumit locul de aici „Șarba Panciului". E bine, dar s-ar putea mai mult cu cele 924 hectare de viță de vie, din care 876 sînt intrate pe rod, cooperativa agricolă din Pă­­unești se situează printre unitățile care dețin o mare pondere în acest sector. Aici tăierile în uscat s-au aplicat pe întreaga suprafață de vie. In plus, cu vițe altoite, produse în cadrul unității, s-a completat în plantațiile tinere un număr de 60 000 de goluri. Dar, dacă la aceste capitole s-au înregistrat rezultate bune, aratul în vie, cit și legatul, sînt rămase în urmă. Faptul că s-au arat doar 120 hectare demonstrează că forța mecanică, cît și cea animală, nu a fost dirijată eficient, iar acum, cînd s-a terminat tăiatul,­ toți mem­­­brii cooperatori trebuie antrenați să lucreze la legat și cercuit, lu­crări care la Păunești se află abia la început. Cînd mecanizarea nu este la înălțime Cooperatorii din Movilița, care nu de mult și-au unit forțele cu vecinii lor din Diocheti, dispun a­­cum de o suprafață de vie pe rod de 759 hectare. Dintre acestea, pe 480 hectare cooperatorii au exe­cutat tăierile care să asigure un rod bun în toamnă. S-au arat 104 hectare, iar legatul, și cercuitul s-a efectuat pe 26 hectare. In plus s-au aplicat îngrășăminte potasice pe 320 hectare, iar pentru sistemul de susținere s-au plantat­­ spalieri pe 19 hectare­ din cele 20 prevă­zute. Era posibil ca arăturile să fie e­­xecutate pe suprafețe mai mari? Președintele unității, tovarășul Vasile Mirodone, consideră că da. Pentru aceasta se impunea o fo­losire rațională a plugurilor cu tracțiune animală și un sprijin sub­stanțial din partea secției de me­canizare. Din cele 5 tractoare viti­cole doar două lucrează, unul este defect, iar celelalte nu au mecani­zatori corespunzători. La Movilița urmează să se refa­că patrimoniul viticol prin planta­rea a încă 40 hectare, din care 10 cu Fetească regală, iar restul , cu Chasselas. Dar terenul nici ping a­­cum nu este nivelat, din cauză­ că nu s-a reușit să se asigure un nive­lator După ce se va face nivelatul și pichetatul, plantatul urmează să se facă fără existența unui pro­iect de execuție necesar plantării celor mai bune soiuri. Iată o lipsă dăunătoare. Dacă toți ar începe lucrul de dimineață... Era ora nouă cînd am­­ ajuns la ferma viticolă condusă de ingine­rul Cornel Popescu de la C.A.P. Ru­ginești. Oamenii lucrau la tăiat. ]<> gat și arat. Pe mai bine de jumăta­te din suprafața de 123 ha s-au e­­fectuat tăierile. Situația nuc­e stră­ (Continuare în pag. a II-a) Lăcătușul dispecer Vasile Dami­an din Mărășești este conștient că profesia lui concură din plin la siguranța circulației pe C.F.R. Timpul probabil Astăzi, vremea va fi frumoasă, cu cerul mai mult senin. Vine slab pi­na la moderat din sectorul sud-ves­­tic. Temperatura în creștere ușoa­ră. Temperaturile minime vor os­cila între plus 3 și plus 7 grade, iar maximele între plus 18 și plus 21 grade Celsius. Pentru următoarele 3 zile, vre­mea va fi în general frumoasă, cu cerul temporar noros, cînd vor că­dea ploi slabe, izolate. Vînt potri­vit din sectorul vestic. Tempera­turile minime vor oscila între plus 2 și plus 6 grade, iar maximele în­tre plus 13 și plus 20 grade Cel­sius. «Se interferau glasuri..., un funicular venea doldora de lemn proaspăt". Foto: N. MOLDOVEANU Acțiuni gospodărești la noul spital unificat Acțiunile gospodărești în­treprinse în municipiul Foc­șani de către toți oamenii muncii, vizează și unele lu­crări de curățenie la noul spi­tal unificat, c­are peste cîtva timp va fi dat în­­ exploatare. Zilele acestea, 93 muncitoare­­ de la LIX. Focșani,­ sectoarele : metal, oglinzi, lemn plastice, după orele de și mare gram, au curățat faianța pre­din sălile de operații, au spălat geamurile și parchetul saloane­lor etc. S-au evidențiat Săftica Pironescu, Sofia Iorgulescu, Ni­­culina Stelaru ș.a. Mioara BALAN Muncă pionierească entuziastă Cronica lunii aprilie, bogată în acțiuni edilitar-gospodărești, află în munca plină de entuziasm­ a purtătorilor cravatelor purpurii o pagină bogată în semnificații. Veștile care ne-au sosit la re­dacție, numeroase și deosebit de elocvente, sunt tot atîtea rinduri strălucitoare ale acestei pagini., din care desprindem : O In comuna Măicănești, la punctul „Tătaru", pionieri și șco­lari din cadrul școlilor nr. 1 și 2 au participat, în număr de peste 400, la lucrările de completare și înălțare a digului de pe rîul Rîm­nic. De asemenea, și la Rîmniceni, alt sat component al comunei, în dreptul stadionului „Progresul", a­­proape 300 de pionieri au partici­pat la acțiunile de gospodărire or­ganizate. • In comuna Sihlea, aproape 250 de pionieri și școlari, aparți­­nînd școlilor generale din Voetin și Sihlea, au luat parte recențt.la acțiunile de­ munca­ patriotică ini­țiate pentru realizarea unui canal de desecare". Munca plină de elan depusă de micuții școlari s-a con­cretizat în excavarea unei mari cantități de pămînt. • De asemenea, vești pline de conținut, încărcate de sensurile dăruirii, ne-au sosit de la Adjud, Străjescu, Golești, precum și de la școlile generale nr. 4 și V din municipiul Focșani. Fiecare din acestea atestă că „Săptămîna primăverii", tradițio­nală acțiune organizată cu partici­­parea pionierilor și școlarilor, află­m­ activitățile inițiate la nivelul fiecărei școli, un preambul de at­mosferă. VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU IN REPUBLICA DEMOCRATICA SUDAN CONVORBIRI OFICIALE Vineri, 31 martie, la Palatul Po­porului din Khartum, au avut loc convorbiri oficiale între preșe­dintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președinte­le Republicii Democratice Sudan, generalul maior Gaafar Mohammed Numeiry. Au participat la convorbiri, din partea română : Ion Pățan, vice­președinte al Consiliului de Mi­niștri și ministrul comerțului ex­terior, Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, Bujor Al­­mășan, ministrul minelor, petro­lului și geologiei, Gheorghe O­prea, Ștefan Andrei, Constantin Mitea, consilieri ai președintelui, Gheorghe Șerbănescu, însărcinat cu afaceri ad-interim al României în Sudan, Vasile Răuță, adjunct al ministrului comerțului exterior. Din partea sudaneză , dr. Osman Abu Al-Gasim, ministrul cooperă­rii și dezvoltării rurale, Ibrahim Maneim Mansour, ministrul eco­nomiei, Mahdi Mustafa, ministru de stat la Președinția republicii, Fakhradin Mohammed, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ahmed Abdel Rahman Al-Akib, ministrul industriei și minelor, Suleiman Babikei, ambasador, Mohammad Abdel Majid Ahmed, secretar de stat la Ministerul­ Comerțului. In călătorie, spre rezervația naturală Binder Vineri la amiază, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, împreună cu președin­tele Gaafar Numeiry au plecat spre localitatea Damazin, de unde și-au continuat călătoria spre re­zervația naturală Binder. Cei doi șefi de stat sunt însoțiți de personalități române și suda­neze. Intîlnire de lucru pentru perfectarea unor înțelegeri privind cooperarea economică și tehnică și schimburile de mărfuri Vineri după-amiază, tovarășul Ion Pățan, vicepreședinte­ al Con­siliului de Miniștri, ministrul co­merțului exterior al Republicii Socialiste România, a avut o în­­tîlnire de lucru cu Ibrahim Mo­­neim Mansour, ministrul economi­ei Sudanului. Au fost discutate probleme le­gate de perfectarea­ unor înte­­legeri privind cooperarea econo­mică și tehnică, precum și­­ schim­burile de mărfuri pe anul în curs. INVESTIȚIILE NECENTRALIZATE, SURSĂ IMPORTANTĂ PENTRU REALIZAREA UNOR ACȚIUNI CU EFECT ECONOMIC I­MEDIA­T In pag­o în­ a Cercetări complexe Opiniile lite­rare ale lui Duiliu Zamfirescu Vrancea­document în pag. a Hi-a Milcovul In planul de măsuri al Con­siliului popular al comunei Mil­covul fusese planificată printre altele curățirea izlazului co­munal de mărăcinișuri, pietre și mușuroaie, pentru a spori ferti­litatea solului. La aceste lucrări au partici­pat zilele acestea 40 de u­­teciști și peste 200 frați de-ai lor mai mici, purtători ai crava­telor roșii ,care au curățat 120 hectare izlaz la punctul Golo­­ganu. Stanciu BIVOLARU Vînători Paralel cu lucrările începute pe ogoare în cadrul campaniei de însămînțări, membrii coope­ratori din comuna Vînători par­ Corespondenții ne transmit ticipă intens la acțiunile de îmbunătățiri funciare, în aten­ția lor fiind acum apărarea ce­lor 220 hectare de teren de la punctul Jorăști, care în anii precedenți au fost supuse băl­tirii din cauza revărsării pîrî­­iașului Șoimul, atunci cînd plo­ile cădeau abundent, îndiguirea acestei ape pe lungime de 900 metri, necesi­­­ta ridicarea a 8 000 metri cubi de pămînt. Recent, un mare nu­măr de membri cooperatori au ieșit la lucru, au săpat și ridi­cat 600 metri cubi de pămînt urmînd ca în zilele următoare să se continue aceste lucrări. Constantin ZABRAUȚEANU Homocea 300 cetățeni ai comunei Ho­­mocea, tineri și vîrstnici, mem­bri cooperatori și intelectuali, au ieșit la lucru pe șantierul de desecări, dispunînd de 5 ma­șini și 30 atelaje. într-o singu­ră zi, ei au ridicat 500 metri cubi de pămînt la digul din sectorul Homocea (pe o lungi­me de 150 metri) Printre cei mai harnici în a­­ceastă acțiune s-au situat și Vasile Burlacu, Păuna Petrea, Pavel Bălan, Costache Stanciu și Gheorghe Stoica. Neculai NICA Cincizeci de conștiințe în izbîndă diurnă Am urcat, mai zilele trecute, dini­colo de Andreiașu, la Piriul Gîr­­bova, la parchetul de exploatare forestieră a sectorului focșănean. Am urcat nu atît pentru chemarea de primăvară a pădurii, cit pentru pădureni. Unul dintre ei se numește Ion Galoiu și e maistrul acestui parchet al Gîrbovei, iar cuvintele noastre de „bun găsit!" se inter­ferau cu glasurile celorlalți, cu în­demnurile peste care un funicular venea doldora de lemn proaspăt. Ion Galoiu, ne-a înfățișat sumar ultimele izbînzi ale tovarășilor lui, încheiase chiar atunci situația pe întîiul trimestru și o socotim dem­nă de reluat: la gater-rășinoasă îndeplinirea este dublă față de pla­nul inițial; la gater-fag, cu 177 me­tri cubi mai mult, derulaj-fag, cu 105 mc mai mult; la lemn de mină cu aproape de trei ori planul; la celuloză rășinoase cu aproape de patru ori și dublu la celuloză-fag, de 3 ori mai mult la lobde pentru doage și, respectiv, la lobde pen­tru lădițe. Depășirile remarcabile sunt secondate și de cifrele care reprezintă cantitățile lemnelor de­ foc, lemnului rotund, crăci­uil. N-au avut prevăzuți, cei de la Pl­riul Gîrbova, și piloni poduri răși­noase, dar au realizat 87 mc. Am fi vrut să-l întrebăm pe Ion Galoiu în care dintre anotimpuri e pădurea mai plină de farmec, dar parcă intuindu-ne întrebarea, ne-a mărturisit: — De-atunci, de la 15 noiembrie a anului 1971 (anul forestier începe la 1 septembrie) de cînd am des­chis drum către Vîrful Scropus, pă­durea ne-a obișnuit cu stările sale frumoase, nu pot spune că e mai fermecătoare într-un anotimp decît în altul. Poate unde bradul, bună­ A. S. MILCOVIN (Continuare în pag. a II-a) ,in­­ținui iui in­tinittmnint/iui/iutiuuiuiiitiiiii/iiiumiiiiiiiuimutmX I «///////////J S­I I APRILIE De aici, de-acum, de azi, dintr-o prelungire unică, încep cîmpiile reavăne și verzi, și mustind de rodul verii, departe, mereu mai departe și parcă ne dispunem în cercuri și în uri­așe curcubee pe care numai noi le știm și le cunoaștem. Ce-ar fi dacă și păsările ar trece noaptea mai încet, în fiecare noapte de aprilie rostind o altă silabă și le-am atinge cu mina și le-am acoperi cu frunzele livezilor de meri? Poate că aurul lor, aurul adus din suduri mereu înveșmîntate în mister, ar tresări pe o­­chiul încă nemărturisit al lunii și l-ar cuprinde cu melancolie. Dacă păsările ar veni mai încet pe lângă case și pe lângă iluminările lor, aș deschide fereastra ușor și o clipă mai mult ar tremura perdeaua ca o umbră de mătase pe deasupra flori­lor de liliac și mi-aș aminti de acei prieteni buni din copilărie cu care se încep amintirile. Atunci iarăși o copilărie ar fi frunza pe care aș duce-o la buze, frunza amurgurilor și a celor dinții iubiri despărțite prin parcuri. Pentru că aprilie se de­senează întîi pe nisipul aleilor și pe fluturii puși în mișcare de cuvinte frumoase și dragi, ca o șoaptă și ca un vis. ...Aprilie este obsesia unui șotron pe care l-am părăsit cu o vinovăție și noaptea lui de sînziene se petrece la fiecare zi de întîi, atunci cînd credem că bucuriile mari sînt o copilărie, ca un telefon dat la întîmplare, redescoperind un mister, ori mistificînd gîndul într-o astfel de scumpă iluzie... Ion PANAIT 1§ I I Ii ! ! Á 1

Next