Milcovul, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 842-918)
1972-04-01 / nr. 842
C\ ANUL V — NR. 842 SÎMBĂTA 1 APRILIE 1972 4 pagini — 30 bani IN VITICULTURA ZIUA-LUMINĂ SĂ FIE FOLOSITĂ DIN PLIN RAID-ANCHETA In zilele acestea de primăvară, temperatura este în creștere de la o zi la alta. Lipsa precipitațiilor face ca din sol să se piardă o mare cantitate de umiditate. Este un aspect care determină urgentarea lucrărilor agricole. Dar, în viticultură, neajunsurile nu sînt numai de acest ordin. Este știut faptul că substanțele hrănitoare și-au început, odată cu ridicarea temperaturii, circulația pentru a favoriza creșterea. Cele mai multe se acumulează spre vîrful cozilor. Iată de ce întîrzierea tăierilor în uscat la vița de vie este păgubitoare. Așadar, pentru a vedea cum preîntîmpină lucrătorii din viticultură aceste efecte păgubitoare, am întreprins recent un raid prin cîteva unități viticole, soldat cu următoarele constatări. Efectul bunei organizări Pentru viticultorii de la I.A.S. Panciu, care și-au dozat bine eforturile încă de la declanșarea în vii a campaniei de primăvară, rezultatele cu care se înscriu acum se datoresc unei bune organizări a procesului de producție. Colaborarea dintre ferme și celelalte sectoare în scopul obținerii unor producții mari se înscrie ca un fapt pozitiv. Mergînd pe această linie s-a reușit ca pe întreaga suprafață de 1 583 hectare vie aflată pe rod, la fel ca și cele 223 hectare de plantații tinere, tăierile în uscat să fie efectuate. Urmărindu-se ca revizuirea spalierilor, legatul și cercuitul să se facă concomitent cu tăiatul, s-a creat posibilitatea ca lucrările să fie în avans. Acum, peste 1 400 hectare au corzile butucilor legate și cercuite. Pe un loc fruntaș se situează ferma condusă de tînărul inginer Gheorghe Pandelaș, unde toate lucrările au fost încheiate pe cele 119 hectare. Condițiile din acest an, ne-a spus tovarășul inginer Ion Pintilie, directorul întreprinderii agricole de stat Panciu, au fost deosebit de favorabile pentru executarea tuturor lucrărilor. Faptul că le-am început din timp face să avem numai de cîștigat. Astfel, sîntem in avans față de anul trecut cu mai bine de o lună. O atenție sporită s-a acordat calității tăierilor, care s-au efectuat diferențiat, compensindu-se astfel pierderile de ochi datorate înghețurilor. Ca rezultat al bunei organizări se înscrie și realizarea în plaiul de la Clipicești a unei tinere plantații de 100 hectare. Versanții care cu cîțiva ani în urmă erau ocupați cu copaci și mărăcinișuri, fără a produce nimic ,sînt acoperiți acum cu viță de vie din soiurile cele mai roditoare. Și, ca un răspuns, viticultorii de aici, gîndindu-se la Șarba de la Odobești, au denumit locul de aici „Șarba Panciului". E bine, dar s-ar putea mai mult cu cele 924 hectare de viță de vie, din care 876 sînt intrate pe rod, cooperativa agricolă din Păunești se situează printre unitățile care dețin o mare pondere în acest sector. Aici tăierile în uscat s-au aplicat pe întreaga suprafață de vie. In plus, cu vițe altoite, produse în cadrul unității, s-a completat în plantațiile tinere un număr de 60 000 de goluri. Dar, dacă la aceste capitole s-au înregistrat rezultate bune, aratul în vie, cit și legatul, sînt rămase în urmă. Faptul că s-au arat doar 120 hectare demonstrează că forța mecanică, cît și cea animală, nu a fost dirijată eficient, iar acum, cînd s-a terminat tăiatul, toți membrii cooperatori trebuie antrenați să lucreze la legat și cercuit, lucrări care la Păunești se află abia la început. Cînd mecanizarea nu este la înălțime Cooperatorii din Movilița, care nu de mult și-au unit forțele cu vecinii lor din Diocheti, dispun acum de o suprafață de vie pe rod de 759 hectare. Dintre acestea, pe 480 hectare cooperatorii au executat tăierile care să asigure un rod bun în toamnă. S-au arat 104 hectare, iar legatul, și cercuitul s-a efectuat pe 26 hectare. In plus s-au aplicat îngrășăminte potasice pe 320 hectare, iar pentru sistemul de susținere s-au plantat spalieri pe 19 hectare din cele 20 prevăzute. Era posibil ca arăturile să fie executate pe suprafețe mai mari? Președintele unității, tovarășul Vasile Mirodone, consideră că da. Pentru aceasta se impunea o folosire rațională a plugurilor cu tracțiune animală și un sprijin substanțial din partea secției de mecanizare. Din cele 5 tractoare viticole doar două lucrează, unul este defect, iar celelalte nu au mecanizatori corespunzători. La Movilița urmează să se refacă patrimoniul viticol prin plantarea a încă 40 hectare, din care 10 cu Fetească regală, iar restul , cu Chasselas. Dar terenul nici ping acum nu este nivelat, din cauză că nu s-a reușit să se asigure un nivelator După ce se va face nivelatul și pichetatul, plantatul urmează să se facă fără existența unui proiect de execuție necesar plantării celor mai bune soiuri. Iată o lipsă dăunătoare. Dacă toți ar începe lucrul de dimineață... Era ora nouă cînd am ajuns la ferma viticolă condusă de inginerul Cornel Popescu de la C.A.P. Ruginești. Oamenii lucrau la tăiat. ]<> gat și arat. Pe mai bine de jumătate din suprafața de 123 ha s-au efectuat tăierile. Situația nuce stră (Continuare în pag. a II-a) Lăcătușul dispecer Vasile Damian din Mărășești este conștient că profesia lui concură din plin la siguranța circulației pe C.F.R. Timpul probabil Astăzi, vremea va fi frumoasă, cu cerul mai mult senin. Vine slab pina la moderat din sectorul sud-vestic. Temperatura în creștere ușoară. Temperaturile minime vor oscila între plus 3 și plus 7 grade, iar maximele între plus 18 și plus 21 grade Celsius. Pentru următoarele 3 zile, vremea va fi în general frumoasă, cu cerul temporar noros, cînd vor cădea ploi slabe, izolate. Vînt potrivit din sectorul vestic. Temperaturile minime vor oscila între plus 2 și plus 6 grade, iar maximele între plus 13 și plus 20 grade Celsius. «Se interferau glasuri..., un funicular venea doldora de lemn proaspăt". Foto: N. MOLDOVEANU Acțiuni gospodărești la noul spital unificat Acțiunile gospodărești întreprinse în municipiul Focșani de către toți oamenii muncii, vizează și unele lucrări de curățenie la noul spital unificat, care peste cîtva timp va fi dat în exploatare. Zilele acestea, 93 muncitoare de la LIX. Focșani, sectoarele : metal, oglinzi, lemn plastice, după orele de și mare gram, au curățat faianța predin sălile de operații, au spălat geamurile și parchetul saloanelor etc. S-au evidențiat Săftica Pironescu, Sofia Iorgulescu, Niculina Stelaru ș.a. Mioara BALAN Muncă pionierească entuziastă Cronica lunii aprilie, bogată în acțiuni edilitar-gospodărești, află în munca plină de entuziasm a purtătorilor cravatelor purpurii o pagină bogată în semnificații. Veștile care ne-au sosit la redacție, numeroase și deosebit de elocvente, sunt tot atîtea rinduri strălucitoare ale acestei pagini., din care desprindem : O In comuna Măicănești, la punctul „Tătaru", pionieri și școlari din cadrul școlilor nr. 1 și 2 au participat, în număr de peste 400, la lucrările de completare și înălțare a digului de pe rîul Rîmnic. De asemenea, și la Rîmniceni, alt sat component al comunei, în dreptul stadionului „Progresul", aproape 300 de pionieri au participat la acțiunile de gospodărire organizate. • In comuna Sihlea, aproape 250 de pionieri și școlari, aparținînd școlilor generale din Voetin și Sihlea, au luat parte recențt.la acțiunile de munca patriotică inițiate pentru realizarea unui canal de desecare". Munca plină de elan depusă de micuții școlari s-a concretizat în excavarea unei mari cantități de pămînt. • De asemenea, vești pline de conținut, încărcate de sensurile dăruirii, ne-au sosit de la Adjud, Străjescu, Golești, precum și de la școlile generale nr. 4 și V din municipiul Focșani. Fiecare din acestea atestă că „Săptămîna primăverii", tradițională acțiune organizată cu participarea pionierilor și școlarilor, aflăm activitățile inițiate la nivelul fiecărei școli, un preambul de atmosferă. VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU IN REPUBLICA DEMOCRATICA SUDAN CONVORBIRI OFICIALE Vineri, 31 martie, la Palatul Poporului din Khartum, au avut loc convorbiri oficiale între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Democratice Sudan, generalul maior Gaafar Mohammed Numeiry. Au participat la convorbiri, din partea română : Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministrul comerțului exterior, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Bujor Almășan, ministrul minelor, petrolului și geologiei, Gheorghe Oprea, Ștefan Andrei, Constantin Mitea, consilieri ai președintelui, Gheorghe Șerbănescu, însărcinat cu afaceri ad-interim al României în Sudan, Vasile Răuță, adjunct al ministrului comerțului exterior. Din partea sudaneză , dr. Osman Abu Al-Gasim, ministrul cooperării și dezvoltării rurale, Ibrahim Maneim Mansour, ministrul economiei, Mahdi Mustafa, ministru de stat la Președinția republicii, Fakhradin Mohammed, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ahmed Abdel Rahman Al-Akib, ministrul industriei și minelor, Suleiman Babikei, ambasador, Mohammad Abdel Majid Ahmed, secretar de stat la Ministerul Comerțului. In călătorie, spre rezervația naturală Binder Vineri la amiază, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, împreună cu președintele Gaafar Numeiry au plecat spre localitatea Damazin, de unde și-au continuat călătoria spre rezervația naturală Binder. Cei doi șefi de stat sunt însoțiți de personalități române și sudaneze. Intîlnire de lucru pentru perfectarea unor înțelegeri privind cooperarea economică și tehnică și schimburile de mărfuri Vineri după-amiază, tovarășul Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul comerțului exterior al Republicii Socialiste România, a avut o întîlnire de lucru cu Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economiei Sudanului. Au fost discutate probleme legate de perfectarea unor întelegeri privind cooperarea economică și tehnică, precum și schimburile de mărfuri pe anul în curs. INVESTIȚIILE NECENTRALIZATE, SURSĂ IMPORTANTĂ PENTRU REALIZAREA UNOR ACȚIUNI CU EFECT ECONOMIC IMEDIAT In pago în a Cercetări complexe Opiniile literare ale lui Duiliu Zamfirescu Vranceadocument în pag. a Hi-a Milcovul In planul de măsuri al Consiliului popular al comunei Milcovul fusese planificată printre altele curățirea izlazului comunal de mărăcinișuri, pietre și mușuroaie, pentru a spori fertilitatea solului. La aceste lucrări au participat zilele acestea 40 de uteciști și peste 200 frați de-ai lor mai mici, purtători ai cravatelor roșii ,care au curățat 120 hectare izlaz la punctul Gologanu. Stanciu BIVOLARU Vînători Paralel cu lucrările începute pe ogoare în cadrul campaniei de însămînțări, membrii cooperatori din comuna Vînători par Corespondenții ne transmit ticipă intens la acțiunile de îmbunătățiri funciare, în atenția lor fiind acum apărarea celor 220 hectare de teren de la punctul Jorăști, care în anii precedenți au fost supuse băltirii din cauza revărsării pîrîiașului Șoimul, atunci cînd ploile cădeau abundent, îndiguirea acestei ape pe lungime de 900 metri, necesita ridicarea a 8 000 metri cubi de pămînt. Recent, un mare număr de membri cooperatori au ieșit la lucru, au săpat și ridicat 600 metri cubi de pămînt urmînd ca în zilele următoare să se continue aceste lucrări. Constantin ZABRAUȚEANU Homocea 300 cetățeni ai comunei Homocea, tineri și vîrstnici, membri cooperatori și intelectuali, au ieșit la lucru pe șantierul de desecări, dispunînd de 5 mașini și 30 atelaje. într-o singură zi, ei au ridicat 500 metri cubi de pămînt la digul din sectorul Homocea (pe o lungime de 150 metri) Printre cei mai harnici în această acțiune s-au situat și Vasile Burlacu, Păuna Petrea, Pavel Bălan, Costache Stanciu și Gheorghe Stoica. Neculai NICA Cincizeci de conștiințe în izbîndă diurnă Am urcat, mai zilele trecute, dinicolo de Andreiașu, la Piriul Gîrbova, la parchetul de exploatare forestieră a sectorului focșănean. Am urcat nu atît pentru chemarea de primăvară a pădurii, cit pentru pădureni. Unul dintre ei se numește Ion Galoiu și e maistrul acestui parchet al Gîrbovei, iar cuvintele noastre de „bun găsit!" se interferau cu glasurile celorlalți, cu îndemnurile peste care un funicular venea doldora de lemn proaspăt. Ion Galoiu, ne-a înfățișat sumar ultimele izbînzi ale tovarășilor lui, încheiase chiar atunci situația pe întîiul trimestru și o socotim demnă de reluat: la gater-rășinoasă îndeplinirea este dublă față de planul inițial; la gater-fag, cu 177 metri cubi mai mult, derulaj-fag, cu 105 mc mai mult; la lemn de mină cu aproape de trei ori planul; la celuloză rășinoase cu aproape de patru ori și dublu la celuloză-fag, de 3 ori mai mult la lobde pentru doage și, respectiv, la lobde pentru lădițe. Depășirile remarcabile sunt secondate și de cifrele care reprezintă cantitățile lemnelor de foc, lemnului rotund, crăciuil. N-au avut prevăzuți, cei de la Plriul Gîrbova, și piloni poduri rășinoase, dar au realizat 87 mc. Am fi vrut să-l întrebăm pe Ion Galoiu în care dintre anotimpuri e pădurea mai plină de farmec, dar parcă intuindu-ne întrebarea, ne-a mărturisit: — De-atunci, de la 15 noiembrie a anului 1971 (anul forestier începe la 1 septembrie) de cînd am deschis drum către Vîrful Scropus, pădurea ne-a obișnuit cu stările sale frumoase, nu pot spune că e mai fermecătoare într-un anotimp decît în altul. Poate unde bradul, bună A. S. MILCOVIN (Continuare în pag. a II-a) ,inținui iui intinittmnint/iui/iutiuuiuiiitiiiii/iiiumiiiiiiiuimutmX I «///////////J SI I APRILIE De aici, de-acum, de azi, dintr-o prelungire unică, încep cîmpiile reavăne și verzi, și mustind de rodul verii, departe, mereu mai departe și parcă ne dispunem în cercuri și în uriașe curcubee pe care numai noi le știm și le cunoaștem. Ce-ar fi dacă și păsările ar trece noaptea mai încet, în fiecare noapte de aprilie rostind o altă silabă și le-am atinge cu mina și le-am acoperi cu frunzele livezilor de meri? Poate că aurul lor, aurul adus din suduri mereu înveșmîntate în mister, ar tresări pe ochiul încă nemărturisit al lunii și l-ar cuprinde cu melancolie. Dacă păsările ar veni mai încet pe lângă case și pe lângă iluminările lor, aș deschide fereastra ușor și o clipă mai mult ar tremura perdeaua ca o umbră de mătase pe deasupra florilor de liliac și mi-aș aminti de acei prieteni buni din copilărie cu care se încep amintirile. Atunci iarăși o copilărie ar fi frunza pe care aș duce-o la buze, frunza amurgurilor și a celor dinții iubiri despărțite prin parcuri. Pentru că aprilie se desenează întîi pe nisipul aleilor și pe fluturii puși în mișcare de cuvinte frumoase și dragi, ca o șoaptă și ca un vis. ...Aprilie este obsesia unui șotron pe care l-am părăsit cu o vinovăție și noaptea lui de sînziene se petrece la fiecare zi de întîi, atunci cînd credem că bucuriile mari sînt o copilărie, ca un telefon dat la întîmplare, redescoperind un mister, ori mistificînd gîndul într-o astfel de scumpă iluzie... Ion PANAIT 1§ I I Ii ! ! Á 1