Milcovul, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 842-918)
1972-05-23 / nr. 885
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL V — NR. 885 MARȚI 23 MAI 1972 4 pagini — 30 bani IN VITICULTURĂ Zile hotăritoare pentru producțiile din toamnă Pe lîngă operațiunile care trebuie efectuate asupra solului în vederea combaterii buruienilor in vii, un loc aparte revine acțiunilor de combatere a bolilor și a dăunătorilor — factor esențial pentru menținerea producției. Aceste preocupări se înscriu ca aspecte de bază pentru lucrătorii din cadrul întreprinderii agricole de stat Cotești. Aici — așa după cum ne-a spus inginerul Vasile Trifan, șeful sectorului mecanic — 1 400 hectare din suprafața totală lucrările se pot aplica mecanic. Din acest motiv au fost necesare cîteva adaptări atît în ceea ce privește stropitul, cît și pentru efectuarea cu un randament sporit a lucrărilor de întreținere solului (modificarea grapelor cu a discuri, a plugurilor). Trecînd prin plantații îți poți da mai bine seama de eforturile care se întreprind în vederea executării la timp a lucrărilor, în obișnuința noastră, ne-a spus Florin Dăiescu, inginerul-șef al întreprinderii, s-a încetățenit o măsură pe care o considerăm destul de bună. Astfel, în fiecare dimineață la ora 5, conducerea întreprinderii, poartă scurte discuții de lucru în cadrul fiecărei ferme. Și în felul acesta sîntem informați cu situația la zi. Se poate interveni astfel cu promptitudine pentru rezolvarea diferitelor probleme legate de asigurarea unor materiale, anumite piese pentru remedierea defecțiunilor care apar la mașini sau chiar o consultație de ordin profesional. Procedîndu-se astfel, s-a reușit ca stropitul întîi împotriva manei să fie încheiat pe întreaga suprafață de 1888 hectare. Printre fermele care au terminat lucrarea amintită se numără cele conduse de Ion Boicu, Dumitru Damian, Ion Bocăneală. Acum se lucrează intens la discuți, în ferma condusă de Dumitru Damian, ca și în celelalte de fapt, urmărirea cu atenție a evidenței cheltuielilor se îmbină armonios cu cea legată de calitatea lucrărilor. Faptul că există posibilitatea mecanizării pe toate cele 160 hectare, un stropit nu durează aici mai mult de 5 zile. Mecanizatorii au astfel posibilitatea să lucreze fără rezerve la combaterea buruienilor. Și la cooperativa agricolă din Bolotești în săptămîna trecută s-a trecut la stropitul împotriva manei. Deși lipsiți de aportul mecanizării, numai în două zile cooperatorii au făcut primul tratament pe aproape 400 hectare din suprafața totală de 977 hectare aflată pe rod. Dar rodul de struguri depinde și de executarea celorlalte lucrări. Aici din cauză că forțele existente nu au fost dozate suficient de bine, aratul și sapa mare se aplicase numai în proporție de 80 la suta. Dar la aceste restanțe mai trebuie adăugat și faptul că legatul viței de vie nu s-a încheiat în totalitate. Pînă în ziua vizitei noastre mai rămăsese de legat încă 40 hectare, iar lucrarea nu putea continua din cauză că lipseau materialele necesare. Deși în acest an s-a stabilit să se completeze și 20 000 goluri, lucrarea a rămas doar pe hîrtie. Pentru a face „economie" la cheltuieli s-a ajuns la concluzia să se amine pentru primăvara următoare un lucru complet greșit deoarece fiecare amînare se face în detrimentul producției. Este evident, așadar, că aceste zile sunt hotăritoare pentru producția de struguri din acest an. De aceea, organizarea detaliată a muncii, concentrarea forțelor de care se dispune, intervenția operativă pentru eliminarea timpilor morți în utilizarea mașinilor, sunt numai cîteva aspecte care trebuie să stea în centrul atenției. N. Șt. POPOVICI Printre colectivele de muncă din industria județului nostru, ale căror succese atestă hotărîrea de a nu precupeți nici un efort pentru realizarea integrală a sarcinilor de plan, se numără și colectivul de la întreprinderea de gospodărie comunală și locativă Focșani. La nivelul decadei doua, producția a fost realizată în aproporție de 103,4 la sută, iar ca urmare a efortului depus planul la nivelul celor 5 luni se prelimină a fi realizat cu 8 zile mai devreme, într-o atmosferă de avînt creator, oamenii muncii vrînceni înscriu NOI SUCCESE IN CONSTRUCȚIA SOCIALISTĂ Sporesc angajamentul Inițial Mobilizîndu-și întregul potențial pentru obținerea de noi și noi succese, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la întreprinderea de vinuri pentru export consemnează deosebite realizări la nivelul celei de-a doua decade. Astfel, printr-o organizare superioară a activității secțiilor ponente la producția globală comși marfă s-a înregistrat o depășire de 25 la sută. De curînd harnicul colectiv de aici a hotărit să-și suplimenteze angajamentele luate, ocazie cu care s-a angajat să obțină 2 932 000 lei valută peste angajamentul inițial și 1 000 000 lei beneficii suplimentare, inițiativă închinată Conferinței Naționale a partidului. Cu 8 zile mai devreme CONFERINȚA NAȚIONALĂ A PARTIDULUI. Corespondenții ne transmit VÎNATOR Faptul că anul acesta retribuirea muncii se face în acord global la zona de produs finit a determinat pe membrii cooperatori din cadrul C.A.P. Vânători să-și sporească eforturile pentru întreținerea culturilor în vederea obținerii unor recolte sporite. în acest scop, ei acordă o importanță deosebită executării lucrărilor la timp, urmărind mai ales calitatea lor. Astfel, pînă acum, a fost terminată prima prășilă pe cele 200 hectare însămînțate cu floarea-soarelui și 80 hectare cu sfeclă de zahăr. La brigada I, unde buruiana a crescut din nou, s-a făcut și a II-a prașilă pe suprafața de 11 hectare cu sfeclă de zahăr. De asemenea, s-a executat prima prașilă mecanică pe suprafața de 280 hectare cu porumb, iar prașila manuală pe suprafața de 102 hectare cu aceeași cultură și a fost terminat stropitul I la cele 39 hectare cu viță nobilă. Melania ARSINTE CIMPINEANCA Sectorul avicol din cadrul C.A.P. Cîmpineanca obține produse tot mai mari în comparație cu anii precedenți. Astfel, planul la ouă pe cele 2 decade ale lunii a fost depășit și este posibil ca pînă la finele lunii să se livreze la fondul de stat, pentru cerințele pieței, 4 000 ouă peste planul lunar. Merită să fie scoasă în evidență strădania îngrijitoarei Maria Matei, de a asigura păsărilor o furajare corespunzătoare și la timp și pentru întreținerea sectorului avicol de care răspunde. Nicolae ȘERBAN , Obținerea unor recolte sporite de struguri depinde în special de calitatea și timpul cînd se fac tratamentele în fotografie .• Un aspect surprins cu cîteva zile în urmă la ferma nr. 8 de la I.A.S. Cotești, cînd primul stropit împotriva manei se executa pe ultimele suprafețe. Timpul probabil Astăzi, vremea va fi în general frumoasă cu cerul variabil. Se vor semnala precipitații slabe sub formă de averse locale însoțite de descărcări electrice. Vînt slab. Temperatura ușor variabilă. Temperaturile minime vor oscila între 10 și 14 grade, iar maximele între 24 și 26 grade Celsius. Pentru următoarele 3 zile, vreme în general frumoasă cu cerul schimbător. Vor cădea ploi slabe și sub formă de averse. Vînt moderat. Temperaturile minime vor oscila între 8 și 13 grade, iar maximele între 20 și 26 grade Celsius. Conferința Națională a Scriitorilor în sala mică a Palatului Republicii Socialiste România au început, luni, dimineața, lucrările Conferinței Naționale a Scriitorilor. Eveniment de o deosebită importantă în viața literară a țării, precedat de un larg și constructiv schimb de păreri în presă și în publicațiile de specialitate. Conferința — for amplu, reprezentativ — va dezbate într-un spirit de înaltă răspundere probleme ale creației scriitoricești și va analiza cele mai eficace căi pentru a transpune, în opere literare, intr-o expresie originală, de aleasă ținută artistică, viața și munca eroică a constructorilor români, maghiari, germani și de alte naționalități ai noii orînduiri sociale, mărețul program propus de partid privind făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. Alături de scriitori, la lucrările Conferinței iau parte numeroși invitați, reprezentanți ai instituțiilor centrale și organizațiilor de masă, membri ai conducerii celorlalte uniuni de creație, alți oameni de artă și cultură. Lucrările Conferinței au fost deschise de Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor. Participanții au ales în unanimitate un prezidiu format din membri ai Biroului Uniunii Scriitorilor și ai Comitetului de partid, scriitori membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român, alte personalități ale vieții noastre literare. După alegerea organelor de lucru ale conferinței, a fost adoptată următoarea ordine de zi: Raportul de activitate al Consiliului Uniunii scriitorilor pe perioada noiembrie 1968 — mai 1972 j Raportul de activitate al Comisiei de cenzori, pe aceeași perioadă : Discuții . Aprobarea activității Uniunii Scriitorilor și a Comisiei de cenzori, aprobarea Statutului Uniunii Scriitorilor i Alegerea Consiliului Uniunii Scriitorilor, a Biroului și a conducerii operative a Uniunii Scriitorilor și a Comisiei de cenzori. Conferința a adus un pios omagiu scriitorilor decedați în perioada care a trecut de la ultima adunare generală a scriitorilor din 1968. Intrîndu-se în ordinea de zi, Zaharia Stancu, președintele Uniunii, a prezentat Raportul de activitate al Consiliului Uniunii Scriitorilor pe perioada noiembrie 1968 — mai 1972; în continuare, scriitorul Nicolae Tăutu a prezentat raportul Comisiei de cenzori. Au urmat, apoi, dezbaterile generale asupra rapoartelor prezentate. Au luat cuvîntul scriitorii : Constantin Chiriță, Alecu Ioan Chilia, Mircea Radu Iacoban, Hajdu Győző, Ilie Păunescu, Ion Negoițescu, Radu Cârmeci, Don Gheorghe, Virgil Teodorescu, Anton Breitenhofer, Ioan Alexandru, Alexandru Dima, Lasz Janos, Aurel Mihale, Romulus Vulpescu, Dan Zamfirescu, Letay Lajos, Leonid Duimov, Corneliu Leu, Liviu Bratoloveanu. Lucrările conferinței continuă. (Agerpres) SPORT ■ Clasamentul ■ Cronicile meciurilor Expoziția Eraclie Aslan în pag. Ola ■JL inserma culturala „Țarii, cîntecul și versul“ inscriindu-se ciclului de manifestări cultural-artistice dedicate intîmpinării Conferinței Nationale a P.C.R., eveniment de marcantă importanță în viața poporului nostru, duminică, 21 mai, în orașul Panciu a avut loc desfășurarea fazei zonale a festivalului județean „Țării, cîntecul și versul". Pe scena întrecerii s-au prezentat: grupurile vocale din comunele Străoane, Țifești, Fitionești, Homocea, Răcoasa și Ruginești, formațiile corale aparținînd căminelor culturale Păunești și Movilița, formațiile de montaje literar-muzicale din comunele Țifești și Tănăsoaia. Juriul a promovat în faza județeană următoarele formații : corul căminului cultural din Movilița, grupurile vocale ale căminelor culturale Homocea, Fitionești și Străoane, formația de montaj literar-muzical a căminului cultural Tănăsoaia. Brigăzi științifice O bogată activitate ne oferă spre consemnare, din nou brigăzile științifice. Duminică, colectivele de specialiști, din cadrul Casei orășenești de cultură Panciu, care constituie acest organism cultural, s-au deplasat în comuna Răcoasa, răspunzînd numeroaselor întrebări puse de oamenii muncii din această localitate. O brigadă științifică aparținînd căminului cultural Dumitrești s-a deplasat în satul Poenița. In fața magazinului „3 ursuleți" stau, aparent fără nici o ocupație, 3 copii, care n-au împlinit încă vîrsta de 14 ani. Vorbesc în șoaptă, se sfătuiesc, privesc în jur cu mare precauție. Unul din ei, Elisei Mihai, intră în magazin, îl urmează, la distanță de circa 2 metri, Istrate Fane. Urmăresc, cu priviri avide cumpărătorii, gentile, buzunarele acestora, pentru preluarea furturilor. Afară, așteaptă tot un copil, Vechiu Toader. La cea mai mică mișcare, „rețeaua" astfel concepută ar intra în... acțiune. Și, într-adevăr, Elisei se apropie de o femeie , o mișcare dibace, sigură, surprinzător de sigură pentru vîrsta lui și portmoneul ar putea fi „pasat". în același moment însă, un ofițer de miliție îi neutralizează gestul. De aici, împreună cu ceilalți doi, drumul nu are decît o singură direcție : Inspectoratul de miliție. Peste cîtva timp, cei trei vor fi internați în școli speciale de reeducare. Adică, o astfel de îndrumare a creșterii, și educația ce începe la 13 ani, cînd ar fi putut fi cu totul altfel. Și totuși, de unde încep aceste tristeți, ce este dincolo de această aventură de viață care începe la 12, la 13 ani? De unde vin ? Iată întrebări pe care ar trebui să și le pună, măcar acum părinții acestor copii. Și nu numai ei... Tatăl lui Toader Vechiu, copilul acesta de 12 ani, și-a părăsit familia cu 4 copii și s-a apucat să trăiască singur, de capul lui. Adică, loan Vechiu a fost, totuși, „domn“, a luat doi copii cu el și s-a „mutat" la o altă adresă, la Alexandrina crivăț, mamă a șapte copii din care 4 fără nici un fel de ocupație. „Se descurcă ei și singuri", sînt vorbele ce pot fi auzite ca un șlagăr cotidian. Ei bine, Ioan V. n-a cerut decit atît, „să se simtă bine", să trăiască, restul nu-l interesează. Restul care înseamnă întîi de toate munca, existența cinstită, onorabilă. A fost condamnat pentru abandon familial. Cînd a revenit, poate ar fi trebuit să se gîndească la toată viața lui, la tot ce înseamnă el. N-a făcut-o, pentru că I.V. nu are nici o ocupație, nu-i interesează nimic. Și-a dus copiii ceastă femeie cu care trăiește la aîn concubinaj și n-a vrut să știe că acești copii, unul de 12 ani, celălalt de 14, nu știu încă ce este viața și nu pot discerne frumosul de tot ce înseamnă murdărie. — Descurcați-vă fiecare cum știți, pe mine nu mă privește, așa le-a spus tatăl celor doi copii. Așa a ajuns copilul Toader Vechiu să comită peste 10 furturi din genți și buzunare. Ultimul, împreună cu Mihai Elisei, copil provenit dintr-o familie dezorganizată, a fost în valoare de 4 800 lei. — Ce-ai făcut Toader, cu banii? Toader . Vechiu răspunde senin, cu un fel de inconștiență teribilă. Pentru că, acum, el nu poate reține și reconstitui gravitatea faptei comise, acum el se joacă, se supune inconștient unui joc de-a aventura, de-a hoții și vardiștii, ca în basmele altor copilării. — I-am ascuns întîi, apoi i-am împărțit cu Mihai (Elisei, n.n.). —- Tata a văzut banii furați ? — Da. — Ce-a spus, ce s-a întîmplat în momentul acela ? Se uită cu puțină mirare la mine, ca și cînd ar vrea să spună, care moment, la noi nu e nici un moment altfel. Toate sînt la fel... ■— N-a spus nimic, mi-a luat și el 1800 de lei și gata. Asta a fost totul... — Știu că ai furat banii? —• Da, știu, eu i-am spus... Dialogul este simplu, dar ceea ce vă rog este să gîndiți dincolo de cuvintele acestea simple. Noi refuzăm uneori să etichetăm drama, pentru că asta înseamnă nu posibila tristețe, ci o evidență amară, însă cită copilărie i se refuză lui Toader Vechiu, lui Mihai Elisei? Asta îl întreb, pe I. V. tatăl. — Copilul dumitale este un hoț, loan Vechiu... îl așteptam altfel, dar I. V. izbucnește . —• N-am ce să-i mai fac, luați-l de pe capul meu și gata. N-am cu ce să-l întrețin... — Dar cum să-l întrebi dacă dumneata n-ai nici o ocupație ? De ce nu muncești ? Evita întrebarea, nu poate răspunde, n-are ce să răspundă. — Știai că banii pe care i-ai luat de la copil, cei 1800 de lei, sunt bani furați ? Este surprinzător de sincer. Ion PANAIT (Continuare in pag. a 111-a) Mai întîi EU, apoi EU și apoi din nou EU Copiii ? Se descurcă ei! Ce știi despre profesiunea aleasă ? Un chestionar distribuit printre elevii claselor terminale de la școlile generale din localitățile Vidra, Găgești (Bolotești), Mărășești și Unirea (Odobești) a urmărit să constate pulsul real al orientării profesionale, cît de fundamentată e opțiunea elevilor pentru o meserie, acum, cu numai o lună de zile înaintea închiderii anului școlar. La întrebări ce vizau aflarea școlii pe care ar dori să o urmeze viitorul absolvent ,profesia pe care și-a ales-o, cum s-a informat în legătură cu ea, cine l-a ajutat în alegerea viitoarei profesiuni etc., etc. ne-au răspuns 92 de elevi (băieți și fete). Opiniile lor sunt edificatoare în privința diversității orizontului școlar și profesional vizat ; în atenția viitorilor absolvenți ai școlilor generale intrând școlile profesionale — 53,7 la sută liceele de specialitate (Industriale, sanitare, agricole, economice etc.) — 36,1 la sută, restul — 11,2 la sută — fiind preocupați de susținerea examenului de admitere la liceele de cultură generală. Fapt îmbucurător, spre deosebire de anii trecuți, majoritatea covîrșitoare a elevilor testați (89,8 la sută) tind spre licee de specialitate și școli profesionale, unități de învățămînt ce asigură o încadrare mai dinamică a tînărului în societate, facilitîndu-i o rapidă calificare profesională. Este evident pentru oricine, faptul că a opta azi pentru o profesiune — în condițiile în care publicațiile de specialitate le estimează la aproximativ zece mii — reprezintă o problemă de mare dificultate. Opțiunea — actul de aderență deci, și de refuz presupune, în primul rînd, o cunoaștere exactă a universului profesional, o cit mai mare apropiere de sfera acestuia. A ști cu exactitate meseria și școala în care te poți realiza cu adevărat, a cunoaște profesiunea ce-ți permite exprimarea cît mai convingătoare a personalității, înseamnă să găsești un fir al Ariadnei care să-ți asigure o temeinică orientare, înseamnă în ultimă instanță să fii informat. Plecând tocmai de la aceste considerente, am întreprins recent o anchetă prin cîteva unități școlare din județ — Unirea (Odobești), Vidra, Mărășești și Găgești (Bolotești) — în dorința de a cunoaște felul în care viitorii absolvenți sînt informați despre școala și profesiunea pe care și-au ales-o, cît de mult corespunde aceasta pregătirii lor, deprinderilor, aptitudinilor fizice și intelectuale etc. Sondajul realizat prin testarea unor elevi aparținînd claselor terminale a scos în evidență (aspect îmbucurător) că toți viitorii absolvenți au optat de-acum pentru o școală, apropiatul sfârșit de an găsindu-i cum s-ar spune, în fața unei hotăriri 'definitive.' Dincolo însă de acest aspect, ca și de cele evidențiate alăturat, răspunsurile primite din partea elevilor solicită însă un comentariu mai bogat și pe planuri diverse. Subiectivi în atacarea acestora, vom începe prin a arăta că, deși toți elevii chestionați și-au precizat cu exactitate școala post generală, profesiunea pe care o vor urma, prea puțini sunt aceia care au reușit să răspundă convingător la întrebarea cum te-ai Informat despre profesia preferată. Lapidar, ei au arătat în răspuns nu mijloace de informație ca : articole, emisiuni, tv., lecții de dirigenție etc., ci persoane, restrîngînd din capul locului sursa informativă. Chiar și așa, surprind exprimări ca „am auzit la școală“ Tr. OLTEANU (Continuare în pag. a II-a) Cabinetele de științe sociale Recomandări privind organizarea și conținutul activităților. La Mărtinești. Sărbătorirea a două decenii de la înființarea cooperativei agricole de producție Ochiul magic-Profilaxia bolilor canceroase. ///////////// Personalitate Este categoric că această primăvară ne-a adus, pe linia înfrumusețării și gospodăririi sale în municipiul Focșani, multe lucruri frumoase, fapte ce atestă o preocupare sporită a edililor, o grijă statornică pentru haina sa de fiecare zi. Să ne gîndim doar la străzile care au fost reparate și întreținute într-o măsură mai evidentă, la refugiile pentru autobuze și parcările pentru autovehicule care sunt mai numeroase, la amenajările, extinderile și întreținerile mai ample, la noi peluze, precum și plantările de arbori, mai abundente ca altădată... Sunt cîteva din lucrurile bune, ce ne-au străbătut existența de ultim sezon, lucruri care, firesc nu numai că ne satisfac dar ne obligă să fim mai exigenți, mai pretențioși. Față de cine ? Să spunem spre exemplu, față de noile cvartale, față de fiecare bloc. Am trecut recent printr-un oraș în care fiecare bloc construit chiar dacă făcea parte din același grad de confort avea o personalitate a lui, un aer distinct, frumos, afișînd un spirit aparte. Posibilități sunt , în concordanță cu ele am propune mai multă grijă, o atenție sporită pentru ca fiecare nou bloc să nu însemne doar o literă și o cifră nouă, ci și un adaos de personalitate, și de inedit. Ar fi frumos. Tr. SPULBER \ /