Milcovul, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 842-918)

1972-05-23 / nr. 885

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL V — NR. 885 MARȚI 23 MAI 1972 4 pagini — 30 bani IN VITICULTURĂ Zile hotăritoare pentru producțiile din toamnă Pe lîngă operațiunile care trebuie efectuate asupra solului în vede­rea combaterii buruienilor in vii, un loc aparte revine acțiunilor de combatere a bolilor și a dăunăto­rilor — factor esențial pentru menținerea producției. Aceste preocupări se înscriu ca aspecte de bază pentru lucrătorii din cadrul întreprinderii agricole de stat Cotești. Aici — așa după cum ne-a spus inginerul Vasile Trifan, șeful sectorului mecanic — 1 400 hectare din suprafața totală lucrările se pot aplica mecanic. Din acest motiv au fost necesare cîteva adaptări atît în ceea ce privește stropitul, cît și pentru efectuarea cu un randament spo­rit a lucrărilor de întreținere solului (modificarea grapelor cu a discuri, a plugurilor). Trecînd prin plantații îți poți da mai bine seama de eforturile care se întreprind în vederea execută­rii la timp a lucrărilor, în obișnuința noastră, ne-a spus Florin Dăiescu, inginerul-șef al în­treprinderii, s-a încetățenit o mă­sură pe care o considerăm destul de bună. Astfel, în fiecare dimi­neață la ora 5, conducerea între­prinderii, poartă scurte discuții de lucru în cadrul fiecărei ferme. Și în felul acesta sîntem informați cu situația la zi. Se poate interveni astfel cu promptitudine pentru re­zolvarea diferitelor probleme le­gate de asigurarea unor materiale, anumite piese pentru remedierea defecțiunilor care apar la mașini sau chiar o consultație de ordin profesional. Procedîndu-se astfel, s-a reușit ca stropitul întîi împotriva manei să fie încheiat pe întreaga supra­față de 1­888 hectare. Printre fer­mele care au terminat lucrarea a­­mintită se numără cele conduse de Ion Boicu, Dumitru Damian, Ion Bocăneală. Acum se lucrează in­tens la discuți, în ferma condusă de Dumitru Damian, ca și în celelalte de fapt, urmărirea cu atenție a evidenței cheltuielilor se îmbină armonios cu cea legată de calitatea lucrări­lor. Faptul că există posibilitatea mecanizării pe toate cele 160 hec­tare, un stropit nu durează aici mai mult de 5 zile. Mecanizatorii au astfel posibilitatea să lucreze fără rezerve la combaterea buru­ienilor. Și la cooperativa agricolă din Bolotești în săptămîna trecută s-a trecut la stropitul împotriva ma­nei. Deși lipsiți de aportul meca­nizării, numai în două zile coope­ratorii au făcut primul tratament pe aproape 400 hectare din supra­fața totală de 977 hectare aflată pe rod. Dar rodul de struguri depinde și de executarea celorlalte lucrări. Aici din cauză că forțele existente nu au fost dozate suficient de bi­ne, aratul și sapa mare se aplica­se numai în proporție de 80 la suta. Dar la aceste restanțe mai trebuie adăugat și faptul că lega­tul viței de vie nu s-a încheiat în totalitate. Pînă în ziua vizitei noastre mai rămăsese de legat în­că 40 hectare, iar lucrarea nu pu­tea continua din cauză că lipseau materialele necesare. Deși în acest an s-a stabilit să se completeze și 20 000 goluri, lu­crarea a rămas doar pe hîrtie. Pentru a face „economie" la chel­tuieli s-a ajuns la concluzia să se amine pentru primăvara următoa­re un lucru complet greșit deoa­rece fiecare amînare se face în detrimentul producției. Este evident, așadar, că aceste zile sunt hotăritoare pentru pro­ducția de struguri din acest an. De aceea, organizarea detaliată a muncii, concentrarea forțelor de care se dispune, intervenția opera­tivă pentru eliminarea­ timpilor morți în utilizarea mașinilor, sunt numai cîteva aspecte care trebuie să stea în centrul atenției. N. Șt. POPOVICI Printre colectivele de muncă din industria județului nostru, ale căror succese atestă hotărîrea de a nu precupeți nici un efort pen­tru realizarea integrală a sarcini­lor de plan, se numără și colec­tivul de la întreprinderea de gos­podărie comunală și locativă Focșani. La nivelul decadei doua, producția a fost realizată în a­proporție de 103,4 la sută, iar ca urmare a efortului depus planul la nivelul celor 5 luni se prelimi­­nă a fi realizat cu 8 zile mai de­vreme, într-o atmosferă de avînt creator, oamenii muncii vrînceni înscriu NOI SUCCESE IN CONSTRUCȚIA SOCIALISTĂ Sporesc angajamentul Inițial Mobilizîndu-și întregul potențial pentru obținerea de noi și noi suc­cese, colectivul de muncitori, ingi­neri și tehnicieni de la întreprin­derea de vinuri pentru export consemnează deosebite realizări la nivelul celei de-a doua decade. Astfel, printr-o organizare supe­rioară a activității secțiilor ponente la producția globală com­și marfă s-a înregistrat o depășire de 25 la sută. De curînd harnicul colectiv de aici a hotărit să-și suplimenteze angajamentele luate, ocazie cu ca­re s-a angajat să obțină 2 932 000 lei valută peste angajamentul ini­țial și 1 000 000 lei beneficii su­plimentare, inițiativă închinată Conferinței Naționale a partidu­lui. Cu 8 zile mai devreme CONFERINȚA NAȚIONALĂ A PARTIDULUI. Cores­pondenții ne transmit VÎNATOR Faptul că anul acesta retri­buirea muncii se face în acord global la zona de produs finit a determinat pe membrii coo­peratori din cadrul C.A.P. Vâ­nători să-și sporească eforturi­le pentru întreținerea culturi­lor în vederea obținerii unor recolte sporite. în acest scop, ei acordă o im­portanță deosebită executării lucrărilor la timp, urmărind mai ales calitatea lor. Astfel, pînă acum, a fost ter­minată prima prășil­ă pe cele 200 hectare însămînțate cu floarea-soarelui și 80 hectare cu sfeclă de zahăr. La briga­da I, unde buruiana a crescut din nou, s-a făcut și a II-a pra­­șilă pe suprafața de 11 hectare cu sfeclă de zahăr. De asemenea, s-a executat prima prașilă mecanică pe su­prafața de 280 hectare cu po­rumb, iar prașila manuală pe suprafața de 102 hectare cu a­­ceeași cultură și a fost termi­nat stropitul I la cele 39 hec­tare cu viță nobilă. Melania ARSINTE CIMPINEANCA Sectorul avicol din cadrul C.A.P. Cîmpineanca obține produse tot mai mari în com­parație cu anii precedenți. Astfel, planul la ouă pe cele 2 decade ale lunii a fost de­pășit și este posibil ca pînă la finele lunii să se livreze la fondul de stat, pentru cerințele pieței, 4 000 ouă peste planul lunar. Merită să fie scoasă în evi­dență strădania îngrijitoarei Maria Matei, de a asigura pă­sărilor o furajare corespunză­toare și la timp și pentru în­treținerea sectorului avicol de care răspunde. Nicolae ȘERBAN , Obținerea unor recolte spo­rite de struguri depinde în special de calitatea și timpul cînd se fac tratamentele­ în fotografie .• Un aspect sur­prins cu cîteva zile în urmă la ferma nr. 8 de la I.A.S. Cotești, cînd primul stropit împotriva manei se executa pe ultimele suprafețe. Timpul probabil Astăzi, vremea va fi în general frumoasă cu cerul variabil. Se vor semnala precipitații slabe sub for­mă de averse locale însoțite de descărcări electrice. Vînt slab. Temperatura ușor variabilă. Tem­peraturile minime vor oscila în­tre 10 și 14 grade, iar maximele între 24 și 26 grade Celsius. Pentru următoarele 3 zile, vre­me în general frumoasă cu cerul schimbător. Vor cădea ploi slabe și sub formă de averse. Vînt mo­derat. Temperaturile minime vor oscila între 8 și 13 grade, iar ma­ximele între 20 și 26 grade Cel­sius. Conferința Națională a Scriitorilor în sala mică a Palatului Republi­cii Socialiste România au început, luni, dimineața, lucrările Conferin­ței Naționale a Scriitorilor. Eveniment de o deosebită im­portantă în viața literară a țării, precedat de un larg și constructiv schimb de păreri în presă și în pu­blicațiile de specialitate. Conferin­ța — for amplu, reprezentativ — va dezbate într-un spirit de înaltă răspundere probleme ale creației scriitoricești și va analiza cele mai eficace căi pentru a transpune, în opere literare, intr-o expresie ori­ginală, de aleasă ținută artistică, viața și munca eroică a construc­torilor români, maghiari, germani și de alte naționalități ai noii o­­rînduiri sociale, mărețul program propus de partid privind făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. Alături de scriitori, la lucrările Conferinței iau parte numeroși in­vitați, reprezentanți ai instituțiilor centrale și organizațiilor de masă, membri ai conducerii celorlalte u­­niuni de creație, alți oameni de ar­tă și cultură. Lucrările Conferinței au fost deschise de Zaharia Stancu, preșe­dintele Uniunii Scriitorilor. Participanții au ales în unanimi­tate un prezidiu format din mem­bri ai Biroului Uniunii Scriitorilor și ai Comitetului de partid, scri­itori membri ai Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist­­ Ro­mân, alte personalități ale vieții noastre literare. După alegerea organelor de lu­cru ale conferinței, a fost adoptată următoarea ordine de zi: Raportul de activitate al Consiliului Uniunii scriitorilor pe perioada noiembrie 1968 — mai 1972 j Raportul de ac­tivitate al Comisiei de cenzori, pe aceeași perioadă : Discuții . Apro­barea activității Uniunii Scriitori­lor și a Comisiei de cenzori, apro­barea Statutului Uniunii Scriitori­lor i Alegerea Consiliului Uniunii Scriitorilor, a Biroului și a con­ducerii operative a Uniunii Scrii­torilor și a Comisiei de cen­zori. Conferința a adus un pios oma­giu scriitorilor decedați în perioa­da care a trecut de la ultima adu­nare generală a scriitorilor din 1968.­­ Intrîndu-se în ordinea de zi, Za­­haria Stancu, președintele Uniunii, a prezentat Raportul de activitate al Consiliului Uniunii Scriitorilor pe perioada noiembrie 1968 — mai 1972; în continuare, scriitorul Nicolae Tăutu a prezentat raportul Comisi­­ei de cenzori. Au urmat, apoi, dezbaterile ge­nerale asupra rapoartelor prezen­­­tate. Au luat cuvîntul scriitorii : Constantin Chiriță, Ale­cu Ioan Chilia, Mircea Radu Iacoban, Hajdu Győző, Ilie Păunescu, Ion Negoițescu, Radu Cârmeci, Don Gheorghe, Virgil Teodorescu, An­ton Breitenhofer, Ioan Alexandru, Alexandru Dima, Lasz Janos, Au­rel Mihale, Romulus Vulpescu,­ Dan Zamfirescu, Letay Lajos, Le­onid Duimov, Corneliu Leu, Liviu Bratoloveanu. Lucrările conferinței continuă. (Agerpres) SPORT ■ Clasamentul ■ Cronicile meciurilor Expoziția Eraclie Aslan în pag. O­­l­a ■JL inserma culturala „Țarii, cîntecul și versul“ inscriindu-se ciclului de manifestări cultural-artistice dedicate intîmpinării Conferinței Nationale a P.C.R., eveniment de marcantă importanță în viața poporului nostru, duminică, 21 mai, în orașul Pa­nciu a avut loc desfășurarea fazei zonale a festivalului județean „Țării, cîntecul și versul". Pe scena întrecerii s-au prezentat: gru­purile vocale din comunele Străoane, Țifești, Fitionești, Homocea, Răcoasa și Ruginești, formațiile corale aparținînd căminelor culturale Păunești și Movilița, formațiile de montaje literar-muzicale din co­munele Țifești și Tănăsoaia. Juriul a promovat în faza județeană ur­mătoarele formații : corul căminului cultural din Movilița, grupurile vocale ale căminelor culturale Homocea, Fitionești și Străoane, for­mația de montaj literar-muzical a căminului cultural Tănăsoaia. Brigăzi științifice O bogată activitate ne oferă spre consemnare, din nou brigă­zile științifice. Duminică, colecti­vele de specialiști, din cadrul Ca­sei orășenești de cultură Panciu, care constituie acest organism cul­tural, s-au deplasat în comuna Ră­coasa, răspunzînd numeroaselor în­trebări puse de oamenii muncii din această localitate. O brigadă științifică aparținînd căminului cultural Dumitrești s-a deplasat în satul Poenița. In fața magazinului „3 ursuleți" stau, aparent fără nici o ocupație, 3 copii, care n-au împlinit încă vîrsta de 14 ani. Vorbesc în șoaptă, se sfătuiesc, privesc în jur cu mare precauție. Unul din ei, Elisei Mihai, intră în magazin, îl urmează, la distanță de circa 2 metri, Istrate Fane. Urmăresc, cu priviri avide cumpărătorii, genti­le, buzunarele acestora, pentru preluarea furturilor. Afară, aș­teaptă tot un copil, Vechiu Toa­­der. La cea mai mică mișcare, „re­țeaua" astfel concepută ar intra în... acțiune. Și, într-adevăr, Elisei se apropie de o femeie , o mișca­re dibace, sigură, surprinzător de sigură pentru vîrsta lui și port­­moneul ar putea fi „pasat". în a­­celași moment însă, un ofițer de miliție îi neutralizează gestul. De aici, împreună cu ceilalți doi, dru­mul nu are decît o singură direc­ție : Inspectoratul de miliție. Pes­te cîtva timp, cei trei vor fi in­ternați în școli speciale de reedu­care. Adică, o astfel de îndruma­re a creșterii, și educația ce în­cepe la 13 ani, cînd ar fi putut fi cu totul altfel. Și totuși, de unde încep aceste tristeți, ce este din­colo de această aventură de via­ță care începe la 12, la 13 ani? De unde vin ? Iată întrebări pe care ar trebui să și le pună, mă­car acum părinții acestor copii. Și nu numai ei... Tatăl lui Toader Vechiu, copilul acesta de 12 ani, și-a părăsit fa­milia cu 4 copii și s-a apucat să trăiască singur, de capul lui. Adi­că, loan Vechiu a fost, totuși, „domn“, a luat doi copii cu el și s-a „mutat" la o altă adresă, la Alexandrina crivăț, mamă a șap­te copii din care 4 fără nici un fel de ocupație. „Se descurcă ei și singuri", sînt vorbele ce pot fi auzite ca un șlagăr cotidian. Ei bine, Ioan V. n-a cerut decit atît, „să se simtă bine", să trăiască, restul nu-l interesează. Restul ca­re înseamnă întîi de toate mun­ca, existența cinstită, onorabilă. A fost condamnat pentru aban­don familial. Cînd a revenit, poate ar fi trebuit să se gîndească la toată viața lui, la tot ce înseam­nă el. N-a făcut-o, pentru că I.V. nu are nici o ocupație, nu-i intere­sează nimic. Și-a dus copiii ceastă femeie cu care trăiește la a­­în concubinaj și n-a vrut să știe că acești copii, unul de 12 ani, celă­lalt de 14, nu știu încă ce este viața și nu pot discerne frumosul de tot ce înseamnă murdărie. — Descurcați-vă fiecare cum știți, pe mine nu mă privește, așa le-a spus tatăl celor doi copii. Așa a ajuns copilul Toader Ve­chiu să comită peste 10 furturi din genți și buzunare. Ultimul, împre­ună cu Mihai Elisei, copil prove­nit dintr-o familie dezorganizată, a fost în valoare de 4 800 lei. — Ce-ai făcut Toader, cu banii? Toader . Vechiu răspunde senin, cu un fel de inconștiență teribilă. Pentru că, acum, el nu poate re­ține și reconstitui gravitatea fap­tei comise, acum el se joacă, se supune inconștient unui joc de-a aventura, de-a hoții și vardiștii, ca în basmele altor copilării. — I-am ascuns întîi, apoi i-am împărțit cu Mihai (Elisei, n.n.). —- Tata a văzut banii furați ?­­ — Da. — Ce-a spus, ce s-a întîmplat în momentul acela ? Se uită cu puțină mirare la mi­ne, ca și cînd ar vrea să spună, care moment, la noi nu e nici un moment altfel. Toate sînt la fel... ■— N-a spus nimic, mi-a luat și el 1­800 de lei și gata. Asta a fost totul... — Știu că ai furat banii? —• Da, știu, eu i-am spus... Dialogul este simplu, dar ceea ce vă rog este să gîndiți dincolo de cuvintele acestea simple. Noi refuzăm uneori să etichetăm dra­ma, pentru că asta înseamnă nu posibila tristețe, ci o evidență a­­mară, însă cită copilărie i se re­fuză lui Toader Vechiu, lui Mihai Elisei? Asta îl întreb, pe I. V. ta­tăl. — Copilul dumitale este un hoț, loan Vechiu... îl așteptam altfel, dar I. V. iz­bucnește . —• N-am ce să-i mai fac, l­uați-l de pe capul meu și gata. N-am cu ce să-l întrețin... — Dar cum să-l întreb­i dacă dumneata n-ai nici o ocupație ? De ce nu muncești ? Evita întrebarea, nu poate răs­punde, n-are ce să răspundă. — Știai că banii pe care i-ai luat de la copil, cei 1­800 de lei, sunt bani furați ? Este surprinzător de sincer. Ion PANAIT (Continuare in pag. a 111-a) Mai întîi EU, apoi EU și apoi din nou EU Copiii ? Se descurcă ei! Ce știi despre profesiunea aleasă ? Un chestionar distribuit printre elevii claselor terminale de la școlile generale din localitățile Vidra, Găgești (Bolotești), Mărășești și Unirea (Odobești) a urmărit să constate pulsul real al orientării profesionale, cît de fundamentată e opțiunea e­­levilor pentru o meserie, acum, cu numai o lună de zile înain­tea închiderii anului școlar. La întrebări ce vizau aflarea școlii pe care ar dori să o urmeze viitorul absolvent ,profesia pe care și-a ales-o, cum s-a informat în legătură cu ea, cine l-a ajutat în alegerea vi­itoarei profesiuni etc., etc. ne-au răspuns 92 de elevi (băieți și fete). Opiniile lor sunt edificatoare în privința diversității o­­rizontului școlar și profesional vizat ; în atenția viitorilor ab­solvenți ai școlilor generale intrând școlile profesionale — 53,7 la sută­­ liceele de specialitate (Industriale, sanitare, agricole, economice etc.) — 36,1 la sută, restul — 11,2 la sută — fiind preocupați de susținerea examenului de admitere la liceele de cultură generală. Fapt îmbucurător, spre deosebire de anii trecuți, majori­tatea covîrșitoare a elevilor testați (89,8 la sută) tind spre licee de specialitate și școli profesionale, unități de învățămînt ce asigură o încadrare mai dinamică a tînărului în societate, facilitîndu-i o rapidă calificare profesională. Este evident pentru oricine, fap­tul că a opta azi pentru o profesi­une — în condițiile în care publi­cațiile de­­ specialitate le estimea­ză la aproximativ zece mii — re­prezintă o problemă de mare di­ficultate. Opțiunea — actul de a­­derență deci, și de refuz­­ presupu­ne, în primul rînd, o cunoaștere exactă a universului profesional, o cit mai mare apropiere de sfera a­­cestuia. A ști cu exactitate mese­ria și școala în care te poți rea­liza cu adevărat, a cunoaște pro­fesiunea ce-ți permite exprimarea cît mai convingătoare a persona­lității, înseamnă să găsești un fir al Ariadnei care să-ți asigure o temeinică orientare, înseamnă în ultimă instanță să fii informat. Plecând tocmai de la aceste consi­derente, am întreprins recent o anchetă prin cîteva unități școlare din județ — Unirea (Odobești), Vi­dra, Mărășești și Găgești (Bolotești) — în dorința de a cunoaște felul în care viitorii absolvenți sînt informați despre școala și profesi­unea pe care și-au ales-o, cît de mult corespunde aceasta pregătirii lor, deprinderilor, aptitudinilor fi­zice și intelectuale etc. Sondajul realizat prin testarea unor elevi aparținînd claselor ter­minale a scos în evidență (aspect îmbucurător) că toți viitorii absol­venți au optat de-acum pentru o școală, apropiatul sfârșit de an gă­­sindu-i cum s-ar spune, în fața u­­nei hotăriri 'definitive.' Din­colo în­să de acest aspect, ca și de cele e­­vidențiate alăturat, răspunsurile primite din partea elevilor solicită însă un comentariu mai bogat și pe planuri diverse. Subiectivi în atacarea acestora, vom începe prin a arăta că, deși toți elevii ches­tionați și-au precizat cu exactitate școala post generală, profesiunea pe care o vor urma, prea puțini sunt aceia care au reușit să răs­pundă convingător la întrebarea cum te-ai Informat despre profesia preferată. Lapidar, ei au arătat în răspuns nu mijloace de informație ca : articole, emisiuni, tv., lecții de dirigenție etc., ci perso­ane, res­­trîngînd din capul locului sursa informativă. Chiar și așa, surprind exprimări ca „am auzit la școală“ Tr. OLTEANU (Continuare în pag. a II-a) Cabinetele de științe sociale Recomandări privind organizarea și conținutul activităților. La Mărtinești. Sărbătorirea a două decenii de la înființarea cooperativei agricole de producție Ochiul magic-Profilaxia bolilor canceroase. ///////////// Personalitate Este categoric că această primăvară ne-a adus, pe linia înfrumusețării și gospodăririi sale în municipiul Focșani, multe lucruri frumoase, fapte ce atestă o preocupare sporită a e­­dililor, o grijă statornică pentru haina sa de fiecare zi. Să ne gîndim doar la străzile care au fost reparate și întreținute în­­tr-o măsură mai evidentă, la refugiile pentru autobuze și par­cările pentru autovehicule care sunt mai numeroase, la amena­jările, extinderile și întreținerile mai ample, la noi peluze, precum și plantările de arbori, mai abundente ca altădată... Sunt cîteva din lucrurile bune, ce ne-au străbătut existen­ța de ultim sezon, lucruri care, firesc nu numai că ne satisfac dar ne obligă să fim mai exigenți, mai pretențioși. Față de cine ? Să spunem spre exemplu, față de noile cvartale, față de fiecare bloc. Am trecut recent printr-un oraș în care fiecare bloc construit chiar dacă făcea parte din același grad de con­fort avea o personalitate a lui, un aer distinct, frumos, afișînd un spirit aparte. Posibilități sunt , în concordanță cu ele am propune mai multă grijă, o atenție sporită pentru ca fiecare nou bloc să nu însemne doar o literă și o cifră nouă, ci și un adaos de personalitate, și de inedit. Ar fi frumos. Tr. SPULBER \ /

Next