Milcovul, aprilie-iunie 1973 (Anul 6, nr. 1151-1228)
1973-04-01 / nr. 1151
URBAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL VI — NR. 1151 DUMINICA 1 APRILIE 1973 4 pagini 30 bani 80 DE ANI DE IfI CREAREA PIEATULUI POLITIC Ai CLASEI MUNCITOARE DIN ROMANIA Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Adunarea festivă din Capitală Stimați tovarăși. Sărbătorim astăzi împlinirea a 80 de ani de la făurirea partidului politic al clasei noastre muncitoare — Partidul Social-Dempocrat al Muncitorilor din România — care a constituit un moment de cea mai mare însemnătate pentru dezvoltarea mișcării revoluționare din țara noastră, pentru evoluția națiunii noastre, pentru afirmarea independentă a României. Aniversarea acestui eveniment memorabil este un prilej de evocare a bogatei istorii a mișcării noastre muncitorești, a tradițiilor revoluționare, democratice ale po Dragi tovarăși. Istoria mișcării muncitorești din România este strîns legată de dezvoltarea generală economico-socială a societății noastre, de progresul forțelor de producție și de schimbările petrecute în relațiile de producție ale țării. Se cunoaște că, în comparație cu alte țări din centrul și apusul Europei, dezvoltarea economică a Țărilor Române a fost mult timp frînată de o serie de factori istorici obiectivi. Feudalismul s-a menținut o perioadă mai îndelungată la noi, împiedicînd lărgirea pieței interne, apariția relațiilor de producție capitaliste. Totodată, o influență profund negativă asupra evoluției economico-sociale a țării a avut-o dominația străină de sute de ani, pe care a fost nevoit s-o suporte poporul român și care a secătuit avuția națională, a produs grele suferințe maselor largi muncitoare, a împiedicat dezvoltarea forțelor de producție, mersul înainte pe calea progresului social și economic. Abia către sfîrșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea încep să apară, odată cu dezvoltarea activității manufacturiere și a industriei, relații de producție de tip capitalist. Acest proces devine mai evident către mijlocul și în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, determinînd și, totodată, dezvoltîndu-se, sub impulsul unor mari mișcări sociale, cum au fost revoluția din 1821, revoluția burghezo-democratică de la 1848— 1849, unirea Principatelor Române în 1859, proclamarea independenței de stat a României în 1877. sau avînt în această perioadă îndeosebi industria extractivă, industria metalurgică și industria prelucrătoare. O trăsătură caracteristică dezvoltării economiei Țărilor Românești în cea de-a doua parte a secolului trecut este pătrunderea rapidă a capitalului străin, care acaparează ramuri principale ale industriei naționale. Penetrația capitalului străin — îndeosebi german, francez, belgian, englez — este facilitată de împrumuturile înrobitoare pe care le contractează România în străinătate, de creșterea datoriei statului față de marile bănci din Apus, de concesionarea resurselor naturale ale țării trusturilor imperialiste. La sfîrșitul ultimului deceniu al secolului trecut, din cele aproape 625 de întreprinderi ale marii industrii care își desfășurau activitatea în Muntenia și Moldova, mai mult de jumătate erau exploatate de capitaliștii străini. O situație asemănătoare exista și în Transilvania, unde capitalul străin era precumpănitor în industria construcțiilor de mașini, chimică, textilă, de celuloză și hîrtie, capitalul autohton investit în poporului român, ale forțelor progresiste, patriotice, ale comuniștilor — de care sînt legate indisolubil toate marile transformări petrecute în societatea românească modernă, toate victoriile obținute pe calea revoluției proletare și a edificării cu succes a noii orînduiri sociale — orînduirea socialistă. (Aplauze puternice, prelungite), îngăduiți-mi să adresez cu acest prilej, clasei muncitoare, țărănimii, intelectualității, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate, întregului popor, precum și vechilor militanți comuniști, socialiști, revoluționari și cietățile industriale pe acțiuni avînd o pondere dle sub 10 la sută. Urmările penetrației capitalului străin, ale exploatării bogățiilor țării de către msturil incidentale au fost amplificate de faptul că, în acea perioadă, pînă la cucerirea independenței de stat în 1877, Țările Românești plăteau încă bir — în bani și în produse naturale — Imperiului Otoman. Ca rezultat al schimbărilor ce au avut loc în dezvoltarea forțelor de producție, în relațiile de producție — și care demonstrează că la sfîrșitul secolului al XIX-lea România se afla în primă fază a dezvoltării capitaliste — se produc modificări importante în structura de clasă, în raportul de forțe sociale și politice ale societății românești. Moșierimea, care continua să aibă o poziție economică și politică puternică, era clasa cea mai reacționară, care se împotrivea oricăror reforme cu caracter progresist, democratic. Clasa cea mai numeroasă a societății era țărănimea, crîncea exploatată de moșieri și arendași, profund interesată în lichidarea proprietății feudale, în realizarea reformei agrare și a altor schimbări cu caracter democratic, care reprezenta o puternică forță progresistă a țării. Paralel cu dezvoltarea industriei creștea tot mai mult rolul social și politic al burgheziei, care acționa pentru desfășurarea largă a activităților economice, comerciale și, implicit, pentru unele reforme democratice ce corespundeau cerințelor obiective ale dezvoltării societății noastre. Specificul desfășurării revoluției burghezo-democratice făcea totodată ca burghezia — ale cărei interese de clasă o determinau să intensifice exploatarea maselor — să pactizeze • în bună măsură pe plan politic cu moșierimea. Societatea românească cuprindea, de asemenea, categorii de mijloc — mici meseriași și negustori — precum și pătura intelectuală, interesată în dezvoltarea democratică a țării. Unul din procesele sociale cele mai importante care marchează evoluția societății românești în această perioadă este dezvoltarea și intrarea fermă în arena vieții politice a tinerei clase a proletariatului industrial — forța cea mai înaintată a țării. .Proletariatul devine tot mai mult purtătorul idealurilor celor mai revoluționare ale maselor populare, exponentul aspirațiilor vitale ale întregului popor muncitor spre dezvoltarea patriei pe calea progresului, spre făurirea unității naționale, cucerirea independenței de stat, spre o viață liberă și demnă. (Aplauze puternice, prelungite). Exploatarea nemiloasă a muncitorilor de către capitaliștii autohtoni, agravată de jaful trusturilor străine care acționau pentru transdemocrați, cele mai calde felicitări, precum și urarea de a ține mereu sus steagul socialismului și comunismului în România.Aplauze puternice, prelungite). Aniversînd în mod sărbătoresc înființarea partidului politic de luptă al clasei România, aducem muncitoare din un fierbinte omagiu tuturor acelora care, neprecupețind nimic, nici chiar viața, s-au ridicat împotriva exploatării și asupririi, pentru libertate și dreptate socială, pentru progresul națiunii noastre, pregătind ziua luminoasă de astăzi a patriei socialiste, independente și înfloritoare, formarea lui României într-o sursă de materii prime, de forță de muncă ieftină și de piață de desfacere a produselor lor, accentuează contradicțiile de clasă din sinul societății românești de atunci, impulsionează mișcarea muncitorească. In contextul dezvoltării generale economico-sociale a țării, al schimbărilor care au loc în raportul de forțe politice, lupta proletariatului are drept scop principal eliberarea sa și a maselor muncitoare de exploatare și asuprire, căpătînd, totodată, și un caracter național, patriotic, prin aceea că țintea la apărarea independenței și suveranității țării, la salvgardarea dreptului sacru al poporului român de a se dezvolta de sine stătător. Sunt cunoscute puternicele acțiuni revoluționare organizate de proletariat în ultimele două decenii ale secolului trecut, greve și demonstrații care aveau drept scop cucerirea unor drepturi economice, satisfacerea revendicării zilei de muncă de 8 ore, cucerirea dreptului de organizare. Importante campanii politice au fost inițiate de clasa muncitoare, de militanții socialiști pentru obținerea dreptului de vot universal și a altor libertăți democratice indispensabile desfășurării luptei de clasă împotriva burgheziei și moșierimii. Muncitorimea a găsit de la început un aliat puternic în țărănime — clasa care a dus secole de-a rîndul lupta pentru păstrarea ființei noastre naționale, pentru neatârnarea țării — și care, în noile condiții, se afirmă viguros, alături de muncitorime, ca o importantă forță revoluționară. Sînt ilustrative în acest sens marile răscoale țărănești de la 1888, care au provocat panică în rîndurile stăpînitorilor vremii, și intervenția sîngeroasă a forțelor represive Aceste răscoale au constituit, totodată, o pildă vie de colaborare strînsă și fraternitate între țărănime și mișcarea muncitorească ce s-a ridicat în apărarea răsculaților, a victimelor opresiunii burghezo-moșierești. In această perioadă, în Țările Românești se afirma o puternică pleiadă de intelectuali progresiști animați de ideile înaintate ale timpului și care își consacră cu abnegație energia slujirii intereselor poporului, dezvoltării culturii militante, înfăptuirii idealurilor de progres social, libertate și neatîrnare a patriei, cuceririi unor largi drepturi și libertăți democratice pentru masele muncitoare. O caracteristică esențială a mișcării muncitorești din țara noastră o constituie faptul că, încă din stadiul de început al existenței lui, proletariatul și-a pus problema organizării ca clasă, înțelegînd că aceasta este o condiție hotărîtoare pentru desfășurarea cu succes a luptei politice împotriva claselor exploatatoare, pentru realizarea țelurilor sale revoluționare, pentru eliberarea socială a tuturor celor ce muncesc. Chiar în prima jumătate a veacului trecut au apărut și s-au dezvoltat forme de organizare muncitorească, cum sunt asociațiile profesionale de întrajutorare —• organizații ce-și propuneau la început revendicări cu caracter economic și care, ulterior, se dezvoltă pe baza principiilor politice de clasă. Aceste organizații se consolidează și se înmulțesc, jucînd un rol tot mai important în lupta maselor muncitoare. Un moment deosebit de important în dezvoltarea procesului de organzare a proletariatului este înființarea, în 1872, deci cu mai bine de 100 de ani dr Orm.V rr «.neîorieri a tuturor lucrătorilor din România, care-și propunea, pentru prima dată în istoria noastră, unirea muncitorilor din întreaga țară. Acest eveniment marchează începutul organizării de clasă pe scară națională a proletariatului român. Odată cu dezvoltarea și intensificarea organizării clasei muncitoare au apărut și au început să se propagă tot mai larg în țara noastră ideile socialiste. De altfel, încă socialismul utopic pătrunsese în Țările Române, cîștigînd adepți în rîndul unor intelectuali preocupați de găsirea unor noi căi de dezvoltare a societății, și care s-a concretizat în forme originale, cum a fost, de pildă, falansterul de la Scăieni — Prahova, creat în 1835 din inițiativa lui Teodor Diamant. Revoluția burghezo-democratică de la 1848, contactele stabilite cu mișcarea revoluționară din Occident au înlesnit de timpuriu cunoașterea programului Internaționalei întemeiate de Marx și Engels, care a avut o puternică influență asupra dezvoltării luptei revoluționare din România. In 1869, la Timișoara, ia ființă o secție a Internaționalei muncitorești, care înscrie între preocupările sale de bază răspindirea ideilor marxiste. Cercurile socialiste constituite la București, Iași și în alte orașe, la începutul deceniului al VIII-lea al veacului trecut, au desfășurat o largă activitate propagandistică, editînd o seamă de publicații ca : „Socialismul“, „Contemporanul“, „Dacia viitoare“, „Emanciparea“, „Revista socială“, „Drepturile omului“ și altele, prin intermediul cărora socialismul științific este larg răspîndit în rîndul proletariatului, al maselor muncitoare, precum și al unor cercuri de intelectuali progresiști. Ideile de bază ale întemeietorilor socialismului științific, Marx și Engels, au pătruns în România în mod nemijlocit, prin publicarea în limba română a unor lucrări ca „Dezvoltarea socialismului de la utopie la știință“, „Originea familiei, a proprietății private și a statului“, „Manifestul comunist“, „Capitalul“ și altele, la puțin timp după apariția lor. In felul acesta, militanții socialiști, partea înaintată a proletariatului român, au putut veni în contact direct cu gîndirea cea mai avansată a epocii, cu teoria socialismului științific. In cadrul procesului de unire a mișcării muncitorești cu socialismul științific s-a pus la ordinea zilei, cu tot mai multă acuitate, problema făuririi partidului politic al clasei muncitoare, încă din anii 1885—1886, în presa socialistă a vremii a început să se vorbească tot mai frecvent despre necesitatea creării unui „partid muncitoresc“, a unui „partid socialist“, a „partidului marxist al muncitorimii“. Un moment deosebit de impur (Continuare în pag. a II-a) începuturile organizării clasei muncitoare, ale răspîndirii marxismului în România, crearea partidului politic revoluționar al proletariatului cu opt decenii în urmă ș S In întrecerea cu timpul, REALIZĂRI DE PRESTIGIU In toate sectoarele de muncă IN AVANS FAȚA DE GRAFICUL DE EXECUȚIE Constructorii feroviari din cadrul stației C.F.R. Adjud Ș desfășoară o intensă activitate pe linia pregătirii bazei tehnico-materiale astfel incită la 30 iunie 1973 să primească 5 prima locomotivă electrică. In acest sens se execută ample lucrări de dezvoltare și modernizare a triajului existent, montîndu-se încă 18 linii noi, ajungîndu-se la 32 linii în acest important nod de cale ferată. Extinderea numărului de linii va da posibilitatea ca numai în 12 ore să se trișeze 26 de trenuri față de 18 trenuri la ora actuală. Ritmul intens de lucru, hărnicia acestor constructori, a permis ca lucrările să fie cu mult în avans față de grad fie 5 STADII AVANSATE 5. Profitând din plin de vremea favorabilă, constructorii »5 aparținînd I.C.F. Buzău actiionează cu hotărîre pentru declansarea stadiului lucrărilor Ș de extindere a fabricii de 5 placaj din cadrul C.P.L. Gurgești. Sînt avansate lucrările de execuție a celor 8 bazine de tratament termic a buștenilor, precum și lucrările de acoperire a halei extinse. Acoperirea halei se execută cu multă atenție, folosindu-se chesoane prefabricate de 3—5 5 tone. Merită consemnată priceperea și răbdarea de care Ș dă dovadă macaragiul Vasile Ș Ungureanu împreună cu ceilalți lucrători din echipă, care execută manevre complexe, de mare precizie. £ Dialog fructuos Recent, în sala clubului U.J.C.M. Vrancea din Focșani a avut loc o manifestare care s-a bucurat de un deosebit interes în rîndul tinerilor meșteșugari din municipiu. Este vorba de dialogul pe tema triunghiului" „Prietenie-dragoste-căsătorie" purtat cu aceștia de către tovarășul conferențiar doctor Nicolae N. Ceaușescu, lector al Universității Populare din Capitală, care despre evoluția a vorbit asistentei și semnificațiile actuale ale relațiilor care se cer statornicite în rîndul tinerei generații — viitorul de mîine al țării. $ Activitate intensă pe ogoare Mecanizatorii de la S.M.A. Panciu folosindu-se de ultimele zile cu adevărat primăvăratice ale lui martie au început efectuarea arăturilor pe parcelele unde terenul s-a zvîntat mai repede. Astfel, la cooperativa agricolă Movilița în punctele Trotușanu, Bostan și Valea Diocheți numai ieri au fost arate 30 hectare, reprezentînd avioane 20 la sută din suprafața rămasă re arat din toamna anului trecut. * La cooperativa agricolă din Străoane în aceste zile se lucrează intens la pregătirea terenului pentru culturile furajere de primăvară. Mecanizatorii din secția ce deservește cooperativa agricolă respectivă, sub directa îndrumare a specialiștilor unității și-au concentrat atenția în punctele Repedea și Muncelul pe parcelele unde s-a planificat însămințarea borceagului și a mazării pentru furaje.* Și mecanizatorii de la C.A.P. Panciu sunt angajați acum în efactuarea acțiunilor de pregătire a terenului. In parcela denumită Gavane 8 tractoare discuesc terenul pentru însămințările din prima epocă.* Aceeași preocupare există și la unitatea cooperatistă din Irești unde, în paralel cu executarea arăturilor, se face și pregătirea terenului prin grupare și discuire. De la Stațiunea pentru mecanizarea agriculturii din Panciu am fost anunțați că astăzi, duminică, se va lucra intens la semănatul culturilor din prima epocă în cooperativele agricole Movilița, Străoane și Panciu. O nouă duminică va fi sărbătorită de mecanizatori în haine de lucru. Rezultate pe măsura preocupărilor I.P.V.I.L.F. Vrancea și-a realizat sarcinile, de plan la indicatorul industrie în proporție de 101,9 la sută, iar la indicatorul desfacere în proporție de 108 la sută. Bune rezultate s-au obținut in cadrul colectivului de muncă de la C.L.F. Focșani, la indicatorii amintiți. Astfel, din producția industrială de aici au fost livrate pieței externe importante cantități de marcuri de prune și mere (50 tone), aproape 30 tone miez de nucă, peste 30 tone (cumulat) ceapă deshidratată și făină de calto i. Paralel cu aceste realizări, colectivele de la aceste centre au participat la lucrări de recondiționare a diverselor ambalaje și recipiente din masă lemnoasă, în valoare de 36 000 lei peste prevederi. Tineri și vârstnici, primăvara ne cheamă astăzi la bună gospodărire și înfrumusețare a localităților Focșani Comitetul executiv al Consiliului popular municipal Focșani a organizat în ziua de 29 martie a.c. o adunare ai căror participanți au fost conducătorii tuturor întreprinderilor și instituțiilor din municipiu. Cu acest prilej, s-a prezentat planul de acțiuni gospodărești pe perioada 31 martie — 30 iunie, plan care cuprinde in mod detaliat toate obiectivele ce se vor realiza pe raza municipiului în această perioadă Luate în ordinea urgențelor, s-a stabilit să se treacă la curățirea parcurilor și zonelor verzi, săparea peluzelor stradale, scoaterea de sub pămînt a tradafirilor pentru a putea fi toaletați. Sarcina de a acționa la lucrările din parcuri și zone verzi a fost preluată de tineret, care sub îndrumarea organizației muncipale acționează cu toată energia pentru a obține rezultate corespunzătoare în această direcție. Tot în cadrul adunării din 29 martie a.c. s-a stabilit ca în zilele de 31 martie și 1 aprilie, să se acționeze în circumscripțiile electorale pentru curățirea rigolelor și trotuarelor și strîngerea în grămezi a pămîntului rezultat pentru a fi transportat de I.G.C.L. De altfel, la toate acțiunile organizate pînă în prezent, de fiecare dată s-a făcut simțită din plin participarea marii majorități. Fiecare cetățean și-a adus tot mai Constantin APOSTOL (Continuare în pag. a IV-a) Adjud Ziua de astăzi este rezervată de majoritatea locuitorilor din Adjud lucrărilor de înfrumusețare. Dorința fierbinte a cetățenilor de a face din urbea lor o localitate cu aspect pitoresc, conjugată cu hărnicia lor recunoscută vor da desigur roadele scontate. Astfel, după cum ne comunică tovarășul Mihai Racoviță, secretarul comitetului executiv al consiliului popular orășenesc Adjud, mii de cetățeni, răspîndiți pe întreaga rază a orașului continuă acțiunea de întreținere a zonelor verzi, curățind parcurile, scuarurile, grădinile, executînd tăieri de primăvară la pomi. In perimetrul central al orașului se greblează peluzele, se sădesc trandafiri. Deoarece o parte dintre brăduții puși anul trecut au avut mult de suferit în urma viscolului, o mare parte dintre ei sunt înlocuiți cu brăduleți crescuți cu grijă și Em. G. (Continuare în pag. a IV-a) APRILIE Primăverile vin cu miros de liliac ascuns sub melancolii de obicei, ceva este un dincolo așteptat, un mister desprins de geana zările din fiecare dimineață cînd apare soarele, ori printre acele amurguri îndelung așteptate. De aici se deosebește aprilie — vis desenat de aripa întîrziată a cocorilor, de violete și de păduri de sălcii. Pentru că, oricît am vrea, dincolo de aceste ape ce ne împiedică ogoarele și șoselele, ce saltă sub ferestrele caselor ca o tăcere grea, aprilie înseamnă întîi germinație și arderi, înseamnă verdele fantast al cîmpiei și înălțimea aceasta a visării. Dar aprilie trebuie să fie neapărat îndemnul la muncă, obligația și datoria de reînnoire. Verdele pur nu înlocuiește numai amăturile, ci imaginea de gri, de peisaj anonim al lucrurilor, al unei stări de lucruri estompată de un anotimp trecut. Și aceste stări se mai observă încă. Să spunem numai despre acele panouri-lozinci instalate chiar la intrarea în Focșani ce fac reclama unor unități și întreprinderi focșănene, a produselor și serviciilor acestora. Imaginea de gri și alb murdar, de culori obosite cu care este întîmpinat călătorul turist în municipiul nostru, este o evidență ce vorbește de la sine. S-ar cere o reîmprospătare a culorii, a tonului de invitație tentantă cu care face reclama, pentru că iarna a rămas în urmă. Și aceasta n-ar însemna decit gospodărire, necesara gospodărire. Și tot acest început de primăvară ne-a făcut să privim mai atent copacii. Copacii care au început să lipsească, rupți de ravagiile iernilor trecute, uscați pe marginea șoselelor. Ar trebui să-i înlocuim mai grabnic, reconsiderînd estetic ideea noastră de vegetație necesară. Pentru că în aprilie germinația nu înlocuiește numai un anotimp... Ion PANAIT I I I