Milcovul, aprilie-iunie 1973 (Anul 6, nr. 1151-1228)

1973-04-01 / nr. 1151

URBAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL VI — NR. 1151 DUMINICA 1 APRILIE 1973 4 pagini 30 bani 80 DE ANI DE IfI CREAREA PIEATULUI POLITIC Ai CLASEI MUNCITOARE DIN ROMANIA Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Adunarea festivă din Capitală Stimați tovarăși. Sărbătorim astăzi împlinirea a 80 de ani de la făurirea partidu­lui politic al clasei noastre mun­citoare — Partidul Social-Dempo­­crat al Muncitorilor din România — care a constituit un moment de cea mai mare însemnătate pentru dezvoltarea mișcării revoluționare din țara noastră, pentru evoluția națiunii noastre, pentru afirmarea independentă a României. Ani­versarea acestui eveniment me­morabil este un prilej de evoca­re a bogatei istorii a mișcării noastre muncitorești, a tradițiilor revoluționare, democratice ale po­ Dragi tovarăși. Istoria mișcării muncitorești di­n România este strîns legată de dez­voltarea generală economico-so­­cială a societății noastre, de pro­gresul forțelor de producție și de schimbările petrecute în relațiile de producție ale țării. Se cunoaște că, în comparație cu alte țări din centrul și apusul Europei, dezvoltarea economică a Țărilor Române a fost mult timp frînată de o serie de factori isto­rici obiectivi. Feudalismul s-a menținut o perioadă mai îndelun­gată la noi, împiedicînd lărgirea pieței interne, apariția relațiilor de producție capitaliste. Totodată, o influență profund negativă asu­pra evoluției economico-sociale a țării a avut-o dominația străină de sute de ani, pe care a fost ne­voit s-o suporte poporul român și care a secătuit avuția națională, a produs grele suferințe maselor largi muncitoare, a împiedicat dezvoltarea forțelor de producție, mersul înainte pe calea progresu­lui social și economic. Abia către sfîrșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea încep să apară, odată cu dezvol­tarea activității manufacturiere și a industriei, relații de producție de tip capitalist. Acest proces de­vine mai evident către mijlocul și în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, determinînd și, totodată, dezvoltîndu-se, sub impulsul unor mari mișcări sociale, cum au fost revoluția din 1821, revoluția bur­­ghezo-democratică de la 1848— 1849, unirea Principatelor Române în 1859, proclamarea independen­ței de stat a României în 1877. sau avînt în această perioadă în­deosebi industria extractivă, in­dustria metalurgică și industria prelucrătoare. O trăsătură caracteristică dezvoltării economiei Țărilor Ro­­­mânești în cea de-a doua parte a secolului trecut este pătrunderea rapidă a capitalului străin, care acaparează ramuri principale ale industriei naționale. Penetrația capitalului străin — îndeosebi german, francez, belgian, englez — este facilitată de împrumuturi­le înrobitoare pe care le contrac­tează România în străinătate, de creșterea datoriei statului față de marile bănci din Apus, de conce­sionarea resurselor naturale ale țării trusturilor imperialiste. La sfîrșitul ultimului deceniu al se­colului trecut, din cele aproape 625 de întreprinderi ale marii in­dustrii care își desfășurau activi­tatea în Muntenia și­ Moldova, mai mult de jumătate erau ex­ploatate­­ de capitaliștii străini. O situație asemănătoare exista și în Transilvania, unde capitalul stră­in era precumpănitor în indus­tria construcțiilor de mașini, chi­mică, textilă, de celuloză și hîrtie, capitalul autohton investit în po­porului român, ale forțelor pro­­gresiste, patriotice, ale comuniști­lor — de care sînt legate indiso­lubil toate marile transformări pe­trecute în societatea românească modernă, toate victoriile obținute pe calea revoluției proletare și a edificării cu succes a noii orîndu­­iri sociale — orînduirea socia­listă. (Aplauze puternice, prelun­gite), îngăduiți-mi să adresez cu acest prilej, clasei muncitoare­, țărăni­mii, intelectualității, tuturor oa­menilor muncii, fără deosebire de naționalitate, întregului popor, precum și vechilor militanți co­muniști, socialiști, revoluționari și cietățile industriale pe acțiuni avînd o pondere dle sub 10 la sută. Urmările penetrației capita­lului străin, ale exploatării bogă­țiilor țării de către m­­sturil i­n­­ci­­dentale au fost amplificate de fap­tul că, în acea perioadă, pînă la cucerirea independenței de stat în 1877, Țările Românești plăteau încă bir — în bani și în produse naturale — Imperiului Otoman. Ca rezultat al schimbărilor ce au avut loc în dezvoltarea forțe­lor de producție, în relațiile de producție — și care demonstrează că la sfîrșitul secolului al XIX-lea România se afla în primă fază a dezvoltării capitaliste — se pro­duc modificări importante în structura de clasă, în raportul de forțe sociale și politice ale socie­tății românești. Moșierimea, care continua să aibă o poziție econo­mică și politică puternică, era clasa cea mai reacționară, care se împotrivea oricăror reforme cu caracter progresist, democratic. Clasa cea mai numeroasă a socie­tății era țărănimea, crîncea ex­ploatată de moșieri și arendași, profund interesată în lichidarea proprietății feudale, în realizarea reformei agrare și a altor schim­bări cu caracter democratic, care reprezenta o puternică forță pro­gresistă a țării. Paralel cu dez­voltarea industriei creștea tot mai mult rolul social și politic al bur­gheziei, care acționa pentru des­fășurarea largă a activităților e­­conomice, comerciale și, implicit, pentru unele reforme democratice ce corespundeau cerințelor obiec­tive ale dezvoltării societății noas­tre. Specificul desfășurării revolu­ției burghezo-democratice făcea totodată ca burghezia — ale cărei interese de clasă o determinau să intensifice exploatarea maselor — să pactizeze • în bună măsură pe plan politic cu moșierimea. So­cietatea românească cuprindea, de asemenea, categorii de mijloc — mici meseriași și negustori — precum și pătura intelectuală, in­teresată în dezvoltarea democra­tică a țării. Unul din procesele sociale cele mai importante care marchează evoluția societății românești în a­­ceastă perioadă este dezvoltarea și intrarea fermă în arena vieții politice a tinerei clase a proleta­riatului industrial — forța cea mai înaintată a țării. .Proletariatul de­­vine tot mai mult purtătorul idea­lurilor celor mai revoluționare ale maselor populare, exponentul as­pirațiilor vitale ale întregului po­por muncitor spre dezvoltarea pa­triei pe calea progresului, spre făurirea unității naționale, cuce­rirea independenței de stat, spre o viață liberă și demnă. (Aplauze puternice, prelungite). Exploa­tarea nemiloasă a muncitorilor de către capitaliștii autohtoni, a­­gravată de jaful trusturilor străi­ne care acționau pentru trans­democrați, cele mai calde felici­tări, precum și urarea de a ține mereu sus steagul socialismului și comunismului în România.­­Aplau­ze puternice, prelungite). Aniversînd în mod sărbătoresc înființarea partidului politic de luptă al clasei România, aducem muncitoare din un fierbinte omagiu tuturor acelora care, ne­­precupețind­ nimic, nici chiar via­ța, s-au ridicat împotriva exploa­tării și asupririi, pentru libertate și dreptate socială, pentru pro­gresul națiunii noastre, pregătind ziua luminoasă de astăzi a patriei socialiste, independente și înflori­toare, formarea lui României într-o sursă de materii prime, de forță de muncă ieftină și de piață de des­facere a produselor lor, accentu­ează contradicțiile de clasă din sinul societății românești de a­­tunci, impulsionează mișcarea muncitorească. In contextul dez­voltării generale economico-socia­le a țării, al schimbărilor care au loc în raportul de forțe politice, lupta proletariatului are drept scop principal eliberarea sa și a maselor muncitoare­­ de exploatare și asuprire, căpătînd, totodată, și un caracter național, patriotic, prin aceea că țintea la apărarea independenței și suveranității ță­rii, la salvgardarea dreptului sa­cru al poporului român de a se dezvolta de sine stătător. Sunt cunoscute puternicele acțiuni re­voluționare organizate de prole­tariat în ultimele două decenii ale secolului trecut, greve și demon­strații care aveau drept scop cu­cerirea unor drepturi economice, satisfacerea revendicării zilei de muncă de 8 ore, cucerirea dreptu­lui de organizare. Importante campanii politice au fost inițiate de clasa muncitoare, de militan­ții socialiști pentru obținerea dreptului de vot universal și a altor libertăți democratice indis­pensabile desfășurării luptei de clasă împotriva burgheziei și mo­­șierimii. Muncitorimea a găsit de la în­ceput un aliat puternic în țără­nime — clasa care a dus secole de-a rîndul lupta pentru păstrarea ființei noastre naționale, pentru neatârnarea țării — și care, în noile condiții, se afirmă viguros, alături de muncitorime, ca o im­portantă forță revoluționară. Sînt ilustrative în acest sens marile răscoale țărănești de la 1888, care au provocat panică în rîndurile stăpînitorilor vremii, și interven­ția sîngeroasă a forțelor represive Aceste răscoale au constituit, tot­odată, o pildă vie de colaborare strînsă și fraternitate între țără­nime și mișcarea muncitorească ce s-a ridicat în apărarea răscula­ților, a victimelor opresiunii bur­­ghezo-moșierești. In această perioadă, în Țările Românești se afirma o puternică pleiadă de intelectuali progresiști animați de ideile înaintate ale timpului și care își consacră cu abnegație energia slujirii intere­selor poporului, dezvoltării cultu­rii militante, înfăptuirii idealuri­­lor de progres social, libertate și neatîrnare a patriei, cuceririi u­­nor largi drepturi și libertăți de­mocratice pentru masele munci­toare. O caracteristică esențială a miș­cării muncitorești din țara noas­­tră o constituie faptul că, încă din stadiul de început al existen­ței lui, proletariatul și-a pus pro­blema organizării ca clasă, înțe­­legînd că aceasta este o condiție hotărîtoare pentru desfășurarea cu succes a luptei politice împotriva claselor exploatatoare, pentru realizarea țelurilor sale revoluțio­nare, pentru eliberarea socială a tuturor celor ce muncesc. Chiar în prima jumătate a veacului tre­cut au apărut și s-au dezvoltat forme de organizare muncitoreas­că, cum sunt asociațiile profesio­nale de întrajutorare —• organi­zații ce-­și propuneau la început revendicări cu caracter economic și care, ulterior, se dezvoltă pe baza principiilor politice de cla­să. Aceste organizații se consoli­dează și se înmulțesc, ju­cînd un rol tot mai important în lupta maselor muncitoare. Un moment deosebit de important în dezvol­tarea procesului d­e organ­zare a proletariatului este înființarea, în 1872, deci cu mai bine de 100 de ani dr­ Orm.V­ rr­­ «.neîo­rie­­ri a tuturor lucrătorilor din Româ­nia, care-și propunea, pentru pri­ma dată în istoria noastră, uni­rea muncitorilor din întreaga ța­ră. Acest eveniment marchează începutul organizării de clasă pe scară națională a proletariatului român. Odată cu dezvoltarea și inten­sificarea organizării clasei mun­citoare au apărut și au început să se propagă tot mai larg în țara noastră ideile socialiste. De altfel, încă socialismul utopic pătrunsese în Țările Române, cîștigînd adepți în rîndul unor intelectuali preocupați de găsi­rea unor noi căi de dezvoltare a societății, și care s-a concretizat în forme originale, cum a fost, de pildă, falansterul de la Scă­­ieni — Prahova, creat în 1835 din inițiativa lui Teodor Dia­mant. Revoluția burghezo-democratică de la 1848, contactele stabilite cu mișcarea revoluționară din Occident au înlesnit de timpu­riu cunoașterea programului In­ternaționalei întemeiate de Marx și Engels, care a avut o puter­nică influență asupra dezvoltării luptei revoluționare din Româ­nia. In 1869, la Timișoara, ia ființă o secție a Internaționalei muncitorești, care înscrie între preocupările sale de bază răs­­pindirea ideilor marxiste. Cercu­rile socialiste constituite la Bu­curești, Iași și în alte orașe, la începutul deceniului al VIII-lea al veacului trecut, au desfășurat o largă activitate propagandisti­că, editînd o seamă de publica­ții ca : „Socialismul“, „Contem­poranul“, „Dacia viitoare“, „E­­manciparea“, „Revista socială“, „Drepturile omului“ și altele, prin intermediul cărora socialis­mul științific este larg răspîn­­dit în rîndul proletariatului, al maselor muncitoare, precum și al unor cercuri de intelectuali progresiști. Ideile de bază ale întemeieto­rilor socialismului științific, Marx și Engels, au pătruns în Româ­nia în mod nemijlocit, prin pu­blicarea în limba română a u­­nor lucrări ca „Dezvoltarea so­cialismului de la utopie la știin­ță“, „Originea familiei, a pro­prietății private și a statului“, „Manifestul comunist“, „Capita­lul“ și altele, la puțin timp după apariția lor. In felul acesta, mi­litanții socialiști, partea înain­tată a proletariatului român, au putut veni în­ contact direct cu gîndirea cea mai avansată a e­­pocii, cu teoria socialismului ști­ințific. In cadrul procesului de unire a mișcării muncitorești cu so­cialismul științific s-a pus la or­dinea zilei, cu tot mai multă a­­cuitate, problema făuririi parti­dului politic al clasei muncitoa­re, încă din anii 1885—1886, în presa socialistă a vremii a în­ceput să se vorbească tot mai frecvent despre necesitatea cre­ării unui „partid muncitoresc“, a unui­ „partid socialist“, a „parti­dului marxist al muncitorimii“. Un moment deosebit de impur­ (Continuare în pag. a II-a) începuturile organizării clasei muncitoare, ale răspîndirii marxismului în România, crearea partidului politic revoluționar al proletariatului cu opt decenii în urmă ș S In întrecerea cu timpul, REALIZĂRI DE PRESTIGIU In toate sectoarele de muncă IN AVANS FAȚA DE GRAFICUL DE EXECUȚIE Constructorii feroviari din­­ cadrul stației C.F.R. Adjud Ș desfășoară o intensă activita­­­­­te pe linia pregătirii bazei­­ tehnico-materiale astfel incit­ă la 30 iunie 1973 să primească 5­ prima locomotivă electrică. In­­­ acest sens se execută ample­­ lucrări de dezvoltare și mo­­­­dernizare a triajului existent,­­ montîndu-se încă 18 linii noi, ajungîndu-se la 32 linii în a­­­­cest important nod de cale­­ ferată. Extinderea numărului­­ de linii va da posibilitatea­­ ca numai în 12 ore să se tri­­ș­eze 26 de trenuri față de 18­­ trenuri la ora actuală. Ritmul intens de lucru,­­ hărnicia acestor constructori,­­ a permis ca lucrările să fie­­ cu mult în avans față de gra­­d fie 5 STADII AVANSATE 5. Profitând din plin de vre­­­­mea favorabilă, constructorii »5 aparținînd I.C.F. Buzău acti­­­i­onează cu hotărîre pentru de­­c­lansarea stadiului lucrărilor Ș de extindere a fabricii de­­ 5 placaj din cadrul C.P.L. Gu­­r­gești. Sînt avansate lucrările­­ de execuție a celor 8 bazine­­ de tratament termic a buște­­­­nilor, precum și lucrările de­­ acoperire a halei extinse. Acoperirea halei se execută­­ cu multă atenție, folosindu-se­­ chesoane prefabricate de 3—5 5 tone. Merită consemnată pri­­­­ceperea și răbdarea de care Ș dă dovadă macaragiul Vasile Ș Ungureanu împreună cu cei­­­­­lalți lucrători din echipă, care­­ execută manevre complexe,­­ de mare precizie. £ Dialog fructuos Recent, în sala clubului U.J.C.M. Vrancea din Focșani a avut loc o manifestare care s-a bucurat de un deosebit interes în rîndul tineri­lor meșteșugari din municipiu. Este vorba de dialogul pe tema­­­ triunghiului" „Prietenie-dragos­­te-căsătorie" purtat cu aceștia de către tovarășul conferențiar doc­tor Nicolae N. Ceaușescu, lector al Universității Populare din Ca­pitală, care despre evoluția a vorbit asistentei și semnificațiile actuale ale relațiilor care se cer statornicite în rîndul tinerei ge­nerații — viitorul de mîine al țării. $ Activitate intensă pe ogoare Mecanizatorii de la S.M.A. Pan­­ciu folosindu-se de ultimele zile cu adevărat primăvăratice ale lui martie au început efectuarea ară­turilor pe parcelele unde terenul s-a zvîntat mai repede. Astfel, la cooperativa agricolă Movilița în punctele Trotușanu, Bostan și Valea Diocheți numai ieri au fost arate 30 hectare, reprezentînd avioane 20 la sută din suprafața rămasă r­e arat din toamna anu­lui trecut. * La cooperativa agricolă din Străoane în aceste zile se lu­crează intens la pregătirea tere­nului pentru culturile furajere de primăvară. Mecanizatorii din sec­ția ce deservește cooperativa a­­gricolă respectivă, sub directa în­drumare a specialiștilor unității și-au concentrat atenția în punc­tele Repedea și Muncelul pe par­celele unde s-a planificat însă­mințarea borceagului și a mazării pentru furaje.* Și mecanizatorii de­­ la C.A.P. Panciu sunt angajați acum în e­­factuarea acțiunilor de pregăti­re a terenului. In parcela denumi­tă Gavane 8 tractoare discuesc terenul pentru însămințările din prima epocă.* Aceeași preocupare există și la unitatea cooperatistă din Irești unde, în paralel cu executarea a­­răturilor, se face și pregătirea te­renului prin grupare și discuire. De la Stațiunea pentru mecani­zarea agriculturii din Panciu am fost anunțați că astăzi, duminică, se va lucra intens la semănatul culturilor din prima epocă în co­operativele agricole Movilița, Străoane și Panciu. O nouă duminică va fi sărbăto­rită de mecanizatori în haine de lucru. Rezultate pe măsura preocupărilor I.P.V.I.L.F. Vrancea și-a rea­lizat sarcinile, de plan la indicatorul industrie în proporție de 101,9 la sută, iar la indicatorul desfacere în proporție de 108 la sută. Bune rezultate s-au obținut in cadrul colectivului de muncă de la C.L.F. Focșani, la indicatorii amintiți. Astfel, din producția industrială de aici au fost livrate pieței ex­terne importante cantități de marcuri de prune și mere (50 tone), aproape 30 tone miez de nucă, peste 30 tone (cumu­lat) ceapă deshidratată și fă­ină de calto­ i. Paralel cu aceste realizări, colectivele de la aceste cen­tre au participat la lucrări de recondiționare a diverselor ambalaje și recipiente din masă lemnoasă, în valoare de 36 000 lei peste prevederi. Tineri și vârstnici, primă­vara ne cheamă astăzi la bună gospodărire și înfrumusețare a localităților Focșani Comitetul executiv al Consiliu­lui popular municipal Focșani a organizat în ziua de 29 martie a.c. o adunare ai căror partici­panți au fost conducătorii tutu­ror întreprinderilor și instituțiilor din municipiu. Cu acest prilej, s-a prezentat planul de acțiuni gospodărești pe perioada 31 mar­tie — 30 iunie, plan care cuprin­de in mod detaliat toate obiecti­vele ce se vor realiza pe raza municipiului în această perioadă Luate în ordinea urgențelor, s-a stabilit să se treacă la curăți­rea parcurilor și zonelor verzi, săparea peluzelor stradale, scoa­terea de sub pămînt a tradafiri­­lor pentru a putea fi toaletați. Sarcina de a acționa la lucră­­rile din parcuri și zone verzi a fost preluată de tineret, care sub îndrumarea organizației munci­­pale acționează cu toată energia pentru a obține rezultate cores­punzătoare în această direcție. Tot în cadrul adunării din 29 martie a.c. s-a stabilit ca în zi­lele de 31 martie și 1 aprilie, să se acționeze în circumscripțiile e­­lectorale pentru curățirea rigole­lor și trotuarelor și strîngerea în grămezi a pămîntului rezultat pentru a fi transportat de I.G.C.L. De altfel, la toate acțiunile or­ganizate pînă în prezent, de fie­care dată s-a făcut simțită din plin participarea marii majorități. Fiecare cetățean și-a adus tot mai Constantin APOSTOL (Continuare în pag. a IV­-a) Adjud Ziua de astăzi este rezervată de majoritatea locuitorilor din Adjud lucrărilor de înfrumuseța­re. Dorința fierbinte a cetățenilor de a face din urbea lor o locali­tate cu aspect pitoresc, conjuga­tă cu hărnicia lor recunoscută vor da desigur roadele scontate. Astfel, după cum ne comunică tovarășul Mihai Racoviță, secreta­rul comitetului executiv al consi­liului popular orășenesc Adjud, mii de cetățeni, răspîndiți pe în­treaga rază a orașului continuă acțiunea de întreținere a zonelor verzi, curățind parcurile, scuaru­­rile, grădinile, executînd tăieri de primăvară la pomi. In perimetrul central al orașului se greblează peluzele, se sădesc trandafiri. Deoarece o parte dintre brăduții puși anul trecut au avut mult de suferit în urma viscolului, o­ mare parte dintre ei sunt înlocuiți cu brăduleți crescuți cu grijă și Em. G. (Continuare în pag. a IV-a) APRILIE Primăverile vin cu miros de liliac ascuns sub melan­colii de obicei, ceva este un dincolo așteptat, un mister desprins de geana zările d­in fiecare dimineață cînd apare soarele, ori printre acele amurguri îndelung așteptate. De aici se deosebește aprilie — vis desenat de aripa întîrziată a cocorilor, de violete și de păduri de sălcii. Pentru că, oricît am vrea, dincolo de aceste ape ce ne împiedică ogoa­rele și șoselele, ce saltă sub ferestrele caselor ca o tăcere grea, aprilie înseamnă întîi germinație și arderi, înseamnă verdele fantast al cîmpiei și înălțimea aceasta a visării. Dar aprilie trebuie să fie neapărat îndemnul la muncă, obligația și datoria de reînnoire. Verdele pur nu înlocu­iește numai amăturile, ci imaginea de gri, de peisaj anonim al lucrurilor, al unei stări de lucruri estompată de un ano­timp trecut. Și aceste stări se mai observă încă. Să spunem numai despre acele panouri-lozinci instalate chiar la intrarea în Focșani ce fac reclama unor unități și întreprinderi focșănene, a produselor și serviciilor aces­tora. Imaginea de gri și alb murdar, de culori obosite cu care este întîmpinat călătorul­ turist în municipiul nostru, este o evidență ce vorbește de la sine. S-ar cere o reîm­prospătare a culorii, a tonului de invitație tentantă cu care face reclama, pentru că iarna a rămas în urmă. Și aceasta n-ar însemna decit gospodărire, necesara gospo­dărire. Și tot acest început de primăvară ne-a făcut să privim mai atent copacii. Copacii care au început să lipsească, rupți de ravagiile iernilor trecute, uscați pe marginea șose­lelor. Ar trebui să-i înlocuim mai grabnic, reconsiderînd estetic ideea noastră de vegetație necesară. Pentru că în aprilie germinația nu înlocuiește numai un anotimp... Ion PANAIT I I I

Next