Milcovul, aprilie-mai 1974 (Anul 7, nr. 1461-1489)

1974-04-02 / nr. 1461

"é iS l \ / V v PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNUÎVÂ? ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN " ■ -----------^VTȚ1J-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ANUL VII — NR. 1461 MARȚI 2 APRILIE 1974 4 pagini — 30 bani De clte ori vorbim despre lucrările agricole ale acestei campanii de primăvară, aflată în plină desfășurare, ne vin in minte cuvintele secretarului general al partidului rostite la Conferința cu cadrele de conducere din agricultură : „Este necesar să facem totul pentru ca întregul program de irigații prevăzut in cincinal să fie realizat necondiționat. In același unitățile agricole trebuie să timp, acorde cea mai mare atenție bunei funcționări, exploatări Întrețineri a sistemelor de irigați ții“... Și tot de atîtea ori ne gindim și ne întrebăm : Ce s-a făcut în acest sens ? Ce trebuie să se mai facă ? In cele mai multe cazuri, răspunsurile vin ca materializare a eforturilor depuse, semn că pe linia irigațiilor s-a acționat , alteori, răspunsurile rămîn în suspensie, ceea ce înseamnă că irigațiile, lucrări de bază în actuala campanie, au rămas undeva în afara preocupărilor diurne. Că situația este asta și nu, asta, iată cîteva cifre care vin să certifice afirmațiile de mai sus. Să începem cu reamenajările sistemelor de irigații. Dacă la ora actuală în județul nostru, în toate unitățile agricole de stat și cooperatiste, reamenajările sistemelor de irigații trebuiau încheiate și puse în funcțiune, ceea ce se înregistrează la zi înseamnă efectuarea lucrărilor pe numai 7 800 hectare din cele peste 8 700 hectare, adică curățiri de straturi vegetale și decolmatări pe 212 130 ml cu un volum de 49 471 mc. Ceea ce să recunoaștem, raportată la termenul de punere in funcțiune — situația nu este mulțumitoare, mai ales cînd se știau prea bine condițiile acestei primăveri cu secetă excesivă. Trecînd la celălalt aspect, funcționării sistemelor de irigaal ții și utilajelor din dotare, nici aici rezultatele înregistrate nu sînt mai optimiste. Cu excepția citorva unități agricole pe care le-am evidențiat la timpul potrivit pentru cît au făcut. Regretabil este faptul că, în numeroase unități, acolo unde consiliile de conducere, specialiștii n-au acționat la timp, verbul „a iriga“ se conjugă încă la timpul viitorul anterior, ca și cinci ne-am afla în... ianuarie și nu în plină campanie de exploatare a acestor sisteme pentru sporirea producțiilor agricole în acest an. Dovada ? Pînă la sfirșitul săptămînii recent încheiate, din întreaga suprafață amenajată irigații doar 1084 hectare pentru au primit apă (prin brazde și aspersiune) și asta numai în citeva unități cum ar fi C.A.P. Bolotești, Țifești, Odobești, Suraia, Vînători, I.A.S. Focșani, I.A.S. Odobești. In rest puțin, foarte puțin sau deloc. Iată un exemplu edificator. Deși dispun de surse de apă, iar condițiile impun cu acuitate efectuarea irigațiilor, funcționarea utilajelor și sistemelor sate, la C.A.P. Adjud nu amenas-au udat decît 5 hectare, C.A.P. Homocea 7 hectare, C.A.P. Nănești 2 hectare, iar C.A.P. Măicănești 8 hectare. Nici unitățile agricole din Ruginești, Pufești, Sihlea, Gologanu, Milcovul nu reușesc să iasă din impasul în care se zbat. Este cineva, oare, care îi poate ajuta să-și rezolve și ele aceste probleme în mod operativ și eficient . Și dacă da, cînd anume ? întrebările le adresăm, nu numai conducerilor acestor unități ci și comitetelor comunale de partid, consiliilor populare comunale, organelor agricole județene. Pentru că nu se mai poate admite ca de pe suprafețele irigate să se obțină recolte mai mici decît de pe cele neirigate“. Iar în acest an, cînd pămîntul are atîta nevoie de apă, nimănui nu-i este permis să stea în espectativă și să acopere cu scuze propria inactivitate. O cer condițiile acestei primăveri, angajamentul lucrătorilor ogoarelor de a spori rodnicia pămîntului. M. DUMITRU ÎN AGRICULTURĂ Imperativul actualei campanii de primăvară IRIGAȚIILE fotdinea zilei Viticultorii includ în lucrările de sezon și udatul Am intrat în luna aprilie, perioadă în care activitatea din agricultură se desfășoară tot mai intens. Față de alte campanii, situația deosebită creată de lipsa precipitațiilor impune aplicarea unor tehnologii aparte. Și dacă la cultura mare accentul se pune pe pregătirea terenului, adîncimea de semănat în funcție de fiecare cultură, și în celelalte sectoare munca trebuie axată pentru menținerea umidității existente în sol, aprovizionarea terenului cu noi cantități de apă. în cadrul județului nostru, viticultura deține o pondere importantă. Pentru rodul din acest an, ca și cele viitoare este necesar ca lucrările să se facă diferențiat în funcție de vârsta plantațiilor. O măsură bună luată în toamna trecută a fost declanșarea recoltării strugurilor la momentul optim. Rezultatele s-au văzut. Cei care au procedat astfel au livrat în plus importante cantități. Acum tot pe linia unei bune organizări s-a stabilit ca în fiecare unitate să se dozeze eforturile pentru administrarea în sol a apei necesare plantelor. In această idee am solicitat tovarășului inginer Grigore Brăguță, cercetător la Stațiunea experimentală viticolă Odobești, cîteva recomandări. — In parcelele unde nu s-au efectuat tăierile de rodire este indicat ca lungimea corzilor să nu depășească 8—10 ochi. La plantațiile pe rod după copcit să se adune din nou pămîntul în jurul butucului. Pentru a favoriza dezvoltarea butucilor și pornirea in vegetație, în plantațiile tinere, după tăiere, trebuie efectuat mușuroitul și aplicarea dozelor de apă. Lucrările asupra solului tre(Continuare în pag. a III-a) Lucrări in legumicultura Pentru recolta din acest an, mecanizatorii și membrii cooperatori lucrează într-un ritm intens. Atenție deosebită se acordă pregătirii terenului și semănatului de calitate. Și în partea de sud a județului nostru, ca și în alte locuri se observă din plin acest lucru. Astfel la Ciorăști, de unde anul trecut s-au valorificat în plus la fondul de stat peste 370 tone de ceapă, pe terenul fertilizat cu îngrășăminte complexe s-a plantat în totalitate suprafața de 60 hectare cu arpagic. Pe alte sole, sămînța de cartofi s-a încorporat în sol pe 30 hectare. Sunt măsuri concrete care vizează de pe acum eforturile oamenilor pentru recolta acestui an. La fel de bine se acționează și la cooperativa agricolă din Mihălceni, președinte Ion Mihalache. Aici, plantatul cartofilor s-a încheiat pe toate cele 20 hectare, iar cu arpagic s-au realizat 20 hectare din planul de 23. I Pregătirea răsadurilor cunoaște, în aceste zile, o preocupare deosebită din partea muncitorilor I.A.S. Focșani. .......... CSNTWR imwxSlM) .( •Mi mtNBsrv' r*st m La fiecare loc de muncă, minut cu minut — RANDAMENT MAXIM! TIMPUL PROBABIL Astăzi, vreme relativ caldă, cu cerul noros temporar, pînă la acoperit. Vîntul va sufla potrivit din sectorul sud-estic. Temperatura aerului ușor variabilă, minimele fiind cuprinse între minus și plus 3 grade Celsius, iar maximele între 13 și 16 grade Celsius. Pentru următoarele 3 zile, vreme frumoasă și caldă, cu cerul mai mult acoperit. Vîntul va sufla slab, pînă la potrivit, din sud. Temperatura aerului în creștere, minimele fiind cuprinse între și 5 grade Celsius, iar maximele 1 între 12 și 16 grade Celsius, Actualitatea internațională , în pagina a IV-a Tinerețea, entuziasmul, muncitori destoinici — trei atribute care definesc colectivul celei mai tinere întreprinderi vrâncene : I.D.S.M.S.A. Gu mașini nereparate și întreținute necorespunzător, nu pot fi atinși parametrii optimi Este știut faptul că de buna organizare a activității de întreținere și reparații depinde funcționarea în condiții optime mașinilor și instalațiilor din doatare, utilizarea intensivă a capacităților de producție. Din analiza efectuată de Consiliul județean de control muncitoresc al activității economice și sociale Vrancea, la întreprinderea județeană de industrie locală, a reieșit că aici, comitetul de partid și comitetul oamenilor muncii nu au acordat prea multă importanță acestui adevăr. Acțiunile desfășurate în acest sens la I.J.I.L. Vrancea au avut un caracter sporadic, ceea ce condus la obținerea unor rezulatate sub posibilități pe această linie. Controlul efectuat a relevat că atît comitetul de partid, cît și organele de conducere colectivă ale întreprinderii nu au organizat nici o analiză în cursul anului trecut și nici in cursul primului trimestru al acestui an, analiză in urma căreia să se întocmească un plan de măsuri cu termene și responsabilități concrete, care să asigu r.J.I.L. VRANCEA re o Îmbunătățire a activității de reparații și întreținere, deși situația o impunea. Anul trecut, de exemplu, întreprinderea nu a avut întocmit un plan de revizii și reparații decît pentru o parte din grupa utilajelor de construcții, dar realizarea lor nu apare nicăieri evidențiată. Pentru anul 1974 a fost întocmit un plan de reparații, dar care nu cuprinde toate fondurile fixe din dotarea întreprinderii, utilajele din ramurile lemn, mase plastice și de la centrala termică nefiind programate. Totuși, reparațiile planificate a fi executate pe primele două luni nu au fost efectuate și nici nu s-au întocmit, de către comisia tehnică internă, procese verbale de amînare. Mai mult decît atît, au fost găsite utilaje defecte de mai mult timp, prinse în planul de reparații, dar lăsate, in continuare, defecte, inerte. Așa stăteau lucrurile cu utilajul purtînd numărul de inventar 4 260 planificat în luna ianuarie 1974 pentru RC 2 cu 360 ore nerealizate, ore care au fost scăzute din timpul disponibil pentru a nu reduce indicele de utilizare raportat. Ca urmare a lipsei de întreținere și reparațiilor necorespunzătoare, mașinile prezintă uzuri avansate, pierderi mari de ulei la acționările hidraulice (vezi mașina de îndoit profile și ghilotina — ambele fără numere de inventar — de la secția metal). Tot la aceeași secție, în atelierul de prelucrări metalice, există un strung paralel fără număr de inventar, care stă nefolosit din lipsă de... comenzi, uzură mare la cutia de prezentînd viteze, pierderi însemnate de ulei etc. Urmărind modul cum este evidențiată funcționarea și imobilizarea utilajelor, pe fișele „U“ s-a constatat că acestea erau completate la zi, dar în mod necorespunzător la unele utilaje de la secția mobilă. La secția metal, fișele „U" înregistrau câte 8 ore lucrate în zilele de duminică la patru mașini, cu toate că in general, după declarația muncitorilor se lucrează mai puțin de 4 ore, fără a le adăuga la fondul de timp disponibil. Aceasta a condus la realizarea în luna februarie a indice eronat de utilizare unul la grupa respectivă de mașini: 103 la sută. Pentru neprogramarea și nerealizarea reviziilor și reparațiilor fondurilor fixe din dotarea întreprinderii se face vinovat tovarășul Dumitru Neagu, tehnician principal cu reparațiile și întreținerea utilajelor, motiv pentru care s-a dispus sancționarea sa cu avertisment. Răspunderi importante revin și comitetului oamenilor cu care nu s-a preocupat naiîn suficientă măsură de această deosebit de importantă problemă, urmînd ca acesta să ia în continuare o serie de măsuri, în scopul înlăturării cît mai grabnice a deficiențelor constatate. Virgil HUM AU A Sîmbăta, 30 martie 1974, în satul Milcovil CĂRȚILE TRĂIAU DOAR O DULCE MELANCOLIE... Sîmbătă, 30 martie 1974. Mă aflam în satul comunei Milcovul unde s-a născut Cincinat Pavelescu. Cu cîteva săptămîni în urmă, medicul Dona — răsfățat punct de atracție al reporterilor — îmi aducea aminte că regele epigramei românești se născuse acolo... Cum trăiește cartea în satul lui Cincinat ? Astăzi, Milcovul este cea mai mare comună — sub raportul populației — din județ. Așadar , cum trăiește cartea în cea mai mare comună a Vrancei ? Magazinul universal din centru. Discut cu gestionarul Ștefan Bătrînu : — Autobuzele spre Focșani sunt totdeauna arhiaglomerate. Oamenii vin acasă încărcați de cumpărături. Mi se pare magazinul cam sărăcuț. E și aceasta o cauză a aglomerației din mașini ? — ...N-aș putea să spun exact. Dar am de toate... — Cărți aveți ? Se cumpără ? — ...Iau copiii de școală, uneori și cetățenii, dar trebuie muncă de lămurire. — Cum adică muncă de lămurire ? — Iei marfa cerută, la și o carte ! — Sunt mărfuri pe care le popularizați cu... destulă tărie. Cărțile sunt o „marfă etcetera". De ce nu este popularizată cartea în magazin prin vitrine, afișe, recomandări ? — Da’ eu mi-am făcut planul la „vînzare-carte" pe luna martie. Și pe februarie... — Ce plan ați avut stabilit ? — In februarie 100 de lei, și-am realizat 160, iar în martie 150 lei și am depășit cu 40 de lei... — Aprovizionarea cu cărți cum se face ? — Avem plan, cum am spus, și ni se aduc „la ordinea zilei , cerem marfa asta, n-o cerem, ea vine...“ Printre borcane cu conserve, cutii etc. Intr-un răstuleț, am identificat : „Istoria S.U.A.” de Florin MUSCALU (Continuare în pag. alit.a) LA ODOBEȘTI Unitățile cooperației meșteșugărești și de consum din centrul orașului se află la... periferia preocupărilor controlorilor obștești concluzia, da, e cea enunțată în titlu. S-au convins de ea și persoanele care ne-au însoțit — inspectorul comercial al Consiliului popular orășenesc și asistentul igienist al Circumscripției sanitare din localitate. Pornind-o lustrei prin cîteva unități, absolut, la întîmplare luate, aparținînd fie cooperației meșteșugărești, fie celei de consum, amplasate pe cele două străzi principale ce limitează și centrul orașului, iată ce constatăm ! La frizeria al cărei responsabil este Costică Pătrunjel, nu s-a știut niciodată de controlul obștesc, că „doar nici n-ar avea ce să facă, că noi suntem mandatari, vărsăm cota stabilită la cooperativă și..." Și starea igienică a localului lasă de dorit, ca să nu mai vorbim de... igiena personală a lucrătorului Ion Dumitrache. La secția de încălțăminte comandă nr. 2, responsabil fiind Nicolae Dia, mai multă ordine dintr-un fel, decit la frizerie, și chiar lucrătorii mai ordonați ,în schimb nu interesează de pildă importanța afișării la vedere a tarifelor (care nu se aflau nici măcar la... nevedere, adică mai erau așteptate, completate cu noi specificări, de la cooperativă). Astfel, modelele solicitate, în ton cu cerințele anotimpului, de calitate (după aprecierea clienților), dar care nu pot atrage și atenția vreunei echipe de control obștesc. Tovarășul Dia ne-a mărturisit: „zău, vă spun, nu l-am văzut, nici nu știu cine sînt, da’ să treacă, că-i primim ca și pe dumneavoastră, in fond acesta le-o fi rolul, să îndrepte lucrurile". Și mai departe, prin alte cîteva unități, unde, de asemenea, despre controlul obștesc se vorbește ca despre cunoscutul erou de basm „N-AUDE, N-A VEDE". Să facem scrise, în final, constatările noastre de la magazinul alimentar cu autoservire. Imobilul, ca imobilul... o magazie de alimente insalubră, o alta cu un perete care cică „avea să se surpe peste niște lucrători, dacă nu intervenea ochiul ager al doctoriței Amza“ (desigur în timpul unui control...) Să sperăm că despre o asemenea situație nu vom mai avea prilejul să vorbim, să sperăm, altfel spus, că se va interveni, că se va ține seama de interdicția de funcționare dată de organele Centrului sanitar antiepidemic. Dar să vedem ce e în spațiul de prezentare și vînzare. In primul rînd, mizerie și dezordine. Păianjenii atîrnă ca... stalactitele, pe sub gondole praf în straturi, borcane ori cutii împrăștiate, „rămase de cînd au fost multe", la care se adaugă lipsa unor banchize, zahărul vanilat nu mai e în pachete, „pentru că se fac vinovate cumpărătoarele...“, pe la pîine, sub tejghea, se află și un sac de mălai (acolo, chiar așa să fie cum ne-a spus șefa unității, nu e depozitul unor persoane particulare, acolo e unitate de desfacere a comerțului nostru socialist !). Controlul obștesc, cum ne spunea unul din salariații consiliului popular orășenesc al cărui nume nu l-am reținut, are în plan sără, să... dreagă. Deocamdată pe hîrtie sau prin ședințe. Dar dacă ar interveni la fața locului s-o mai ajute și pe tovarășa Viorica Fenichi, n-ar fi eficient ? Propunem și așteptăm rezultatele... Gh. P. M—MS.. Pag, a ll-a Manifestări culturalsportive Dumitrești PROPUNERILE CETAȚENILOR - un ajutor permanent în activitatea Consiliului popular comunal In comuna Dumitrești — comună mare, cu 16 sate — am ajuns la început de zi. N-am găsit pe nimeni la primărie, și tocmai pornisem să bănuiesc că mă voi întoarce cu „tolba goală“.......Cineva însă m-a îndrumat spre un capăt de sat. Acolo e primarul nostru, mi s-a spus. Am găsit-o pe tovarășa Istrate Ecaterina discutînd cu un număr de cîțiva localnici. Insoțind-o înapoi către consiliu, m-a impresionat din prima clipă un lucru: din joc în loc, oamenii o opreau pe Ecaterina Istrate și, acolo în mijlocul drumului, își spuneau păsurile — o aprobare pentru gard, o uliță de racordat la rețeaua electrică — sau veneau cu propuneri, să se facă una, ba n-ar fi bine să se facă și cealaltă... — Vă consultați deseori cu cei ce v-au ales, tovarășă primar? — Cît de des, ați putut vedea și dv. — vine răspunsul. Cu piciorul bat toate satele noastre. Colo un necaz, o femeie apelează la mine într-o chestiune familiară și mă roagă să nu știe și alții, trebuie să mă duc, nu? In partea cealaltă, forestierii sunt nemulțumiți de un gestionar de magazin... Cu ce să urc pînă la ei? — Și familia dv.? — Soțul meu s-a obișnuit, deja, să mă vadă dimineața ieșind din curte și pornind spre stingă, iar seara tîrziu apărînd din partea dreaptă. Legătură fceasta permanentă dintre organul local și locuitori este însă asigurată și prin munca obștească a deputaților comunali. Acești oameni sunt primii, și cei mai în măsură, care cunosc toate nevoile cetățenilor, care le preiau propunerile și se angajează în îndeplinirea lor. — Avem deputați foarte buni, ne ajută efectiv. Discutați cu dinții, discutați cu oamenii și veți vedea — mă invită primarul Dumitreștilor. ...Este un cătun, pe raza satului Găloiești, cîteva case acolo. Podu Gîrneții. In termeni administrativi — circumscripția 20. Și mai este acolo un om — Leopea D. Ion. Deputat. A venit azi, a venit mîîne la consiliul comunal, a venit mereu și pînă nu a obținut aproabarea pentru a ridica o sală de clasă in cătun, nu s-a dat bătut. Foarte mulți copii rămîneau neșcolarizați, școala cea mare e departe pentru ei. Oamenii au spus că așa ceva nu se poate. Iar acum, cu mîinile lui, ajutat și de alegători, înalță sala de clasă atît de necesară copiilor din Podu Gîrneții. Pînă la terminarea construcției școlarii învață într-o cameră din casa lui Leopea D. Ion. In partea cealaltă a satului de reședință, peste dealuri, la Roșcani, oamenilor le e dor de și mai Danie rARBULESCU (Grîptînu are la pagTa Ili-ail PREOCUPĂRI EDILITARGOSPODARESTI Duminică, 31 martie a.c., majoritatea satelor vrâncene au fost adevărate șantiere ale muncii patriotice. Pretutindeni soare, muncă și entuziasm cetățenesc. NĂNEȘTI . Locuitorii comunei au plantat peste 650 pomi fructiteri și 600 plopi, • 750 mc de pietriș au fost Împrăștiați pentru amenajarea unor drumuri din satele Călienii Vechi și Călienii Noi. S-au curățat peste 4 000 ml de șanț și s-au amenajat peluze cu mori pe șoseaua principală a comunei. In cadrul acestor acțiuni s-au evidențiat deputații Vasile Prescură, Vasile Balosin, Marița Bujor și Anica Ciubotaru, precum și uteciștii Lina Stoica, Costică Caramalin și Elena Vasiliu. GOLEȘTI . Tinerii uteciști au amenajat cu sprijinul organelor locale un frumos loc de agrement pe malul rlului Milcov. Aici au fost plantați 200 plopi și 500 puieți de salcîm și s-a amenajat un teren de sport. De asemenea, au Început lucrările la o pistă de popice. 0 Au fost văruiți toți pomii de pe marginea șoselei naționale E 20 și s-au amenajat peluzele cu flori. S-a făcut toaletarea parcului din fața consiliului popular comunal. MILCOVUL . Peste 1 000 de plopi au fost plantați pe marginea drumurilor ce fac legătura Intre cartierul Mindrești și satul Lămotești și respectiv Intre satele Gologanu și Tătăranu. Pe mai multe drumuri comunale cetățenii au plantat 1 200 pomi fructiferi, au văruit gardurile și au curățat șanțurile. Tinerii uteciști din comună în frunte cu Ștefan S. Gheorghe, secretarul comitetului comunal U.T.C., au lucrat la curățatul pășunilor existente pe raza comunei.