Mişcarea, aprilie 1913 (Anul 5, nr. 74-94)
1913-04-28 / nr. 93
Si beaux que Ton s’y mire et qui foüt dans mes poches Plus de bruit que dans l’air un carillon de cloches, Voyons, ca te va-t-il ? — Moi! vendre mon trésor ! Mon alezan, qui mange avec moi! lui que j’aime Puis que ma finance, ma mére et moi mérne Allons done ! vous auriez, seigneur, son pesant d’or* Et vous seriez boyard de cetle imense plaine, De troupeaux, de mais et de blé toute pleine, Et vous m’en oftririez cet or et Jce* domaine, Que, fois de montagnard ! je n’accepterais pas! Aceia cărora limba franceză li e familiară, vor găsi, ca și mine, că traducerea e delicioasă. Nici o piedică in fraze, nici o ingreunare în versuri, turul propoziţiilor e uşor, senzul e curat romînesc. Omul care a făcut această traducere a cunoscut versul francez tot aşa de bine ca şi Copée. Cetiţi deasemenea şi acest Început din Zamfira : Elle étaite si charmante et si belle, Zamfire Que de la voir passer t ou d’lentendre rire, C’était du bonheur pour un jour. Sa beauté dönt Péelat embellissaait le monde, Son sourire, sa voix répandaient â la ronde Comme des effluves d’amor. Este uşor de înțeles că în spațiul determinat, al unei gazete cotidiane ca «Românul», nu pot reproduce prea multe pasagii într’o limbă străină. îmi Inchipuesc Insă că romînii vor ceti cu interes vestea că prin anul IS65, a apărut în Franţa, într’un ziar popular foarte răspîndit, versiunea în limba lui Voltaire a unora din cele mai importante doine romîneşti. Poate că traducerile acestea s’au urmat şi dincolo de 1865; nu pot şti aceasta căci Journal pour tous de mult a încetat să apară şi colecţia lui nu mai e de găsit. Numai prin minune am descoperit eu numerile în chestiune. El a fost un ziar foarte răspîndit. Şi lucrul acesta ne mai spune ceva : că cetitorii francezi au găsit de sigur multa plăcere In lectura doinelor româneşti, ceia ce ne indică faptul că ele au continuat să se pudice In traducerea lui Rucărescu timp de un an întregşi poate chiar mai mult. Şi mă mai gîndesc că constatarea aceasta e fecundă şi In alte reflecţiuni. Pe vremea aceea ştim că în Tuileries stăpânea Napoleon III, marele amic al lui Cuza şi al neamului românesc. Intre cele două popoare latine, legăturile de dragoste erau mai strînse ca acum, graţie monarhiilor lor. Francezii ii cunoşteau şi se interesau mai mult de romini de cît în zilele noastre, cind neamul românesc s’a Îndepărtat, politiceşte vorbind, aşa de mult de marea lui soră latină. Ce păcat că aceste poezii populare româneşti n’au apărut un volum ! Aci, recunosc iar neglijenţa româneescă, indolenţa lor care impedică aşa de mult răspîndirea în străinătate a splendidelor comori ale limbei lor. Şi închei acest articol vestind că traducerile lui Rucărescu, aproape imposibile de găsit asăzi, o repet, le ţin cu bucurie la dispoziţia acelora cari ar dori să se ocupe mai de aproape de ele. A. C. DIN ZBORUL VREMEI Un tîrg de sclavi Găsim într’o revistă ilustrată franceză o copie foarte isbutită după o pînză rămasă celebră, datorită pictorului G. R. Boulanger. In tablou pictorul ne înfăţişează în chip cît mai caracteristic şi cît mai viu, un tîrg roman de sclavi, subiect foarte interesant, căci se ştie că sclavul lumei învinse forma temelia domniei şi mărirei Romei. Ce figuri minunate se găsesc în această marfă de oameni! Ca tăiat din marmoră stă deoparte un tînăr voinic, care cu braţele incrucişate, îşi aşteaptă soarta ca un viteaz. Ce feciorelnică şi nobilă ni se arată acea sclavă, care nu-şi poate stăpîni durerea şi disperarea, că frumuseţea ei e expusă lumii în mijlocul tîrgului. Celelalte sclave privesc de asemeni cu întristare, precum şi băiatul cel mic, un articol mult căutat în Roma. Numai unul se bucura de viaţa sa: este urîtul negustor de sclavi, care şade cu picioarele întinse şi prînzeşte; biciul îl ţinea înfăşurat pe braţ deocamdată. Pe perete se vede firma sa, „Storax, negustor de sclavi". O scară duce în acea şatră de lemn (catasta), unde cumpărătorii se urcă spre a examina marfa omenească. Sclavii poartă la gît o tăbliţă (titulus), pe care stă scris numele lor, pentru ce e bun, ce defecte fizice are, etc. Războiul, răpirea de oameni şi legile aspre, îngrijau ca negustorii să nu fie niciodată lipsiţi de această marfă. Preţurile variau. Sclaviii, muncitorii de cîmp se plătiau pănă la 1500 lei după banii noştrii; fetele frumoase, 2 pănă la 5000 lei şi copii 600. Sclavii cu calităţi deosebite, scriitorii, muzicanţi, medici, artişti etc., se plăteau mult mai scump. Se spune despre un sclav învăţat, pentru care stăpînul său a dat 700.000 sesterţe, sau peste 120.000 lei. Dacă vom considera astăzi teritoriile ce formase odinioară imperiul roman, găsim că n’a dispărut încă din toate flagelul sclaviei și al tîrgurilor cu sclavi. Este oare rezervat veacului nostru, de a înregistra ultima vînzare de oameni, ultimul tîrg de sclavi?" --------------------—- ——— ■ I ii M ■ ------------------------------------ Mote reiterare reminescu în nemţeşte. In afară de eminentele traduceri ce le-a (Acut d. M. W. Schroff, traducere despre care neam ocupat în numărul nostru de ieri, Eminescu a mai fost tradus In limba germană de d. Oswald de Neuschotz, care a dirijat pe vremuri, în Iaşi, o revistă literară germană intitulată* „Romania literară» şi în care a publicat multe traduceri din Eminescu ; deasemenea au mai tradus din Eminescu, în limba germană, d-na Ida Minckwitz,—care a publicat «Satirele“ şi altele în revista «Din limbi străine* apărută la Stuttgart, iar acum ciţiva ani d. Tecenţia din Bucureşti, a dat la iveală un volum de traduceri din Eminescu, apărut în editura lui „Bukarester Tagebitat». Eminescu a fost şi plagiat in nemţeşte. Un scriitor german, Anton Bettelheim, a tradus cuvînt cu cuvint, în acelaşi ritm şi în aceiaşi formă, celebrul sonet al „Veneţiei» pe care l-a publicat ca al seu in „Literarische Blätter“ de acum douăzeci de ani. Plagiatul aceste a fost relevat prin presa noastră şi zia Pepinierele de viţe algeriene altoite Olge Gustave NicolinaIaşi Oficer Meritului Agricol Singur representant şi Depositar a Marelor Pepeniere Fenouil (Algeria). PRODUCŢIE ANUALA 8.000.000 viţe altoite Varietăţile principale altoite în Pepeniera de la Nicolina livrabile la Toamnă sunt: Selection carriere, chasselas doré, galbenă de Odobeşti şi varietăţi de masă, extra superioare, perfect selecţionate. In primăvara trecută nu am putut satisface toate cererile deoarece unele au sosit prea tîrziu cînd toate vitele erau vîndute. Pentru noul sezon, rog onor. clientala de ami trimite comenzile din timp, pentru a le putea rezerva vitele spre a putea fi conştiincioşi serviţi. Toate comenzile se vor adresa D-lui: OTGE GUSTAVE—NICOLINA IAŞI Catalogul gratis la cerere MIŞCAREA rul literar „Lumea Nouă» care apărea la Bucureşti prin anul 1895, a pus pe publicistul german pe două coloane, dovedind plagiatul. roConstatări triste. Cu prilejul unei consfătuiri a «Societăţei de Salvare» din Bucureşti, dl. Dr. H. Botescu punînd în discuţie chestiunea tuberculozei care face adevarate ravagii, secerînd sufletele cele mai tinere, s’a amintit între altele şi perderea ce a suferit-o şi literatura noastră pe urma acestei îngrozitoare boli. Au fost răpiţi din cîmpul tînăr al literaturei noastre de această palidă zeiţă a morţii, poeţii Traian Demetrescu, I. Făvescu, St. Petică, Popovici-Bănăţeanu, scriitorul N. Vasschide, şi acum in timpul din urmă potul P. Cerna, ■Ăctorul. La representaţia lui «Hrintet» cu d. Demetriad, a asistat şi artistul pensionar Penel, care a venit să vadă creaţiunea şi interpretarea ce a dat-o prinţului Danemarcei eminentul artist bucureştian. .Dar Penel a mai venit să vadă şi pe artistul care avea să interprete rolul „Actorului" şi care era d-1 Ciprian. Ei bine, d-1 Ciprian dacă ar fi avut aceiaş înălţime cu Penel, şi dacă s-ar fi deghizat cum se deghiza Penel în „Actorul“, publicul nostru ar fi avut atuncia impresia că ascultă glasul lui Penel,—at de asemănătoare era vocea, intonaţia, puterea de expresie a d-lui Ciprian, care părea un al doilea Penel. Dacă n’ar fi fost distincţia de nume, de statură şi de... situaţie Dl. Ciprian putea să pară în scenă un Penel adevărat—așa cum a fost „Actorul“ lui Penel. Această impresie au avut-o acei spectatori cari n’au uitat încă jocul lui Penel în rolul din „Hamlet“ TIT ■ Figuri contimporane. Elegantul volum al d-lui Locusteanu și Iser, despre care ne ocupăm mai pe larg în prima pagină, a apărut în editura „Flacăra“ şi cuprinde cincizeci de portrete desenate de Iser cu descrieri psihologice făcute de dl. Locusteanu. Albumul acesta este prima serie a „ Figurilor contimporane“ care continuă regulat prin revista „Flacăra“. El cuprinde o selecţiune de portrete, în care intră Suveranii, bărbaţii noştri de stat, şi cei mai autorizaţi reprezentanţi ai literaturei, şi artei noastre. O 1Cyrano. Frumoasa operă a lui Rostand, a fost reprezentată acum de curînd penru a mia oară. ,,Le Temps“ spune că exaltarea dramatică a sentimentelor cavalereşti şi generoase mai e încă în mare trecere azi şi proba o face a mia reprezentaţie a lui Cirano. Eroul, precum se ştie este de astă dată reprezentat prin artistul Le Dargi. coalele de înalte studii comerciale deR. CONESCU Candidaţii cari au trecut al doilea examen de profesor pot să dea examen la începutul semestrului al cincilea. Ceialalţi studenţi sunt primiţi la examen la începutul semestrului al 7-lea. Din aceste 6 semestre, 2 pot să fie făcute la altă şcoală înaltă germană. Toţi candidaţii trebue să dovedească, că au luat parte la exerciţiile comerciale dela o şcoală de înalte studii comerciale. Absolvenţii liceelor clasice trebue să treacă un examen din limba engleză, în caz cănd n’au învăţat limba engleză; deasemenea şi acei comercianţi, cari au obţinut dreptul de un an de armată fără să fi făcut examen de limba franceză sau engleză. Obiectele de examen sunt aceleaşi, ca şi cele de la examenul de diplomă ; din contra forma examenului este deosebită. Examenul de profesor cuprinde o lucrare făcută acasă, trei lucrări scrise (clausură) şi un examen oral. In 1903 — 1904 şcoala a fost frecventată de 450 de studenţi, din cari 101 au fost absolvenţi de licee clasice, 22 de gimnazii reale, 16 de şcoale reale superioare, 02 de şcoale comerciale superioare, 60 profesori, 155 comercianți cu dreptul de un an de armată, 4 din alte profesiuni. Tot în acest an au trecut examenul de diplomă 51, iar cel de profesorat 10 *). Şcoalade înalte studii comerciale din Colonia Această şcoală a fost înfiinţată, in 1901, ca institut liber şi de sine stătător. Şcoala a fost înfiinţată din donaţiunea de 1.000.000 de mărci a cetăţanului de onoare H. Mevissen. Comuna şi Camera de comerciu din Colonia dau ajutoare. Curcurile durează doi ani. Școala are *) Dr. f. Zolger „Das Kommerzielle Bildungswesen in deutsehen Reichs“ Wien 1905 pag. 210—226. Articole de Reclamă, la Magazinul Dr. I. MANOLESCTI Strada JL.apuşneanu No. 13 1) Stricării : 3) Unt: 4) Vinuri: — — Mezeluri amestecate — — ■*- — — — — Kg. 3.— Şuncă proprie ca de Fraga — — — — „ 5.80 Cîrnaţi romîneşti pentru fript — — — — — » 2.— 2) Brînzeturi: Urdă cu mărar, caşcaval de Fentelou, brînză în coaje de brad şi în burduşele — — — — — — « 3.20 de masă Kgr. 520; x/4 Kgr. 1.30; ,/s Kgiv 0.70 In sticle Terenti Bordeaux 2.50; Grasă de Cotnari 3 lei; Röhr, alb şi roş de masă 1.70; Ottonel 2.20; roş superior, 2.20; grasă de Cotnari a 3 lei sticla. de scop a da tinerilor, cari se destină comerciului o întinsă cultură generală şi comercială; de a da ocazie comercianţilor şi celor din profesiunile inrudite să aprofundeze unele ramuri specialeale ştiinţei lor comerciale; de a pregăti profesori pentru şcoalele comerciale, funcţionari administrativi, funcţionari pentru oamenile de comerciu şi funcţionari pentru consulate. Sunt primiţi ca studenţi: 1) Absolvenţii şcoalelor secundare germane cu cursuri de 9 ani şi absolvenţii şcoalelor comerciale superioare. 2) Comercianţii, cari au dreptul de un an de armată. 3) Străinii, cari au cultura trebuitoare. Candidaţii de profesori, cari au trecut examenul, sunt primiţi în seminar. Şcoala este condusă de un director de studii, care este ajutat de un curator (comitet). Se învaţă următoarele obiecte : 1. Economia politică. Introducere în economia politică, căile de comunicaţie, technica şi organizaţia comerciului internaţional (inclusiv menetele, băncile şi bursele), politica comercială şi colonială, istoria comerciului, finanţele (inclusiv o privire retrospectivă asupra stării financiare a celor mai însemnate state din străinătate), poliţia industrială şi agrară, politica socială, statistica, asigurărilor, istoria economiei politice şi a teoriilor politice. Dreptul: Elemente de drept civil, drept comercial, cambial şi maritim; dreptul asigurărilor, procedura de urmărire în ţară şi străinătate, inclusiv falimentul ;* dreptul constituţional, administrativ şi dreptul ginţilor; dreptul industrial, legislaţia socială. 3. Ştiinţele naturale şi technica: Fizica cu privire specială la electrotehnică, chemia, technologia mecanică, chemia technologică, igiena industrială. 4. Geografia şi cunoştinţa mărfurilor: Geografia generală, geografia economică, cunoştinţa mărfurilor, economia colonială, fizica, chemia, technologia mecanică şi chemică, industria textilă, studiul maşinelor, igiena industrială. 5. Materii comerciale şi limbile : Contabilitatea, aritmetica comercială, corespondenţa şi lucrări de birou, engleza, franceza, italiana, spaniola, rusa, olandeza (după alegere), germana (pentru străini). 6. Obiecte de cultură generala. Istoria patriei şi istoria generală, istoria artelor, istoria literaturii, filosofia. In fiecare Simbătă se fac excursiuni pe la fabricile şi întreprinderile industriale din ţinutul industrial renan vest(falie ’) 1) I. Zolger „Op, citat“ pag. 200— 210. (va urma). bol jóim u şi La 28 Aprilie 1918, oara 11 a. m. se va ţine licitaţie orală, în cancelaria cercului, pentru vinderea a o parte dintre Club şi curtea bisericei sf. Neculai, avînd faţada în strada Păcurari aproximaţiv 20 mp şi suprafaţa de aproximaţi 350 m.p. Licitaţia va începe de la preţul de 30.000 lei. Concurenţii vor depune o garanţie de 3000 lei. Planul terenului se poate vedea la intendentul Clubului. Comitetul row un foc viran de DB Van^STB 4000 m. p. situat in strada Apeduc, în dosul spitalului Israelit, într’o poziţiune excepţional de favorabilă pentru instalarea unei fabrici, avlnd în faţă colectorul principal de canal şi apă, iar în spate suburbia Tataraşi,de unde se pot procura cu înlesnire lucrători pentru fabrici. A se adrea domnului Th. VASILIU, Strada Albă, No. 37. Informaţii , liga afriana.In zilele de 11 şi 12 Mai a. c. vor avea loc în grădina „Cismigiu“ din Bucureşti, mari serbări organizate de „Liga naţională aeriană“ puse sub patronajul A. S. R. Principelui Ferdinand, pentru mărirea fondului ei de întreţinere. In afară de numeroasele distracţii şi surprize prevăzute în programul serbărilor se va aranja o interesantă expoziţie de aeroplane. ® Marele colegiu electoral va fi convocat pentru ziua de 5 Mai ca să aleagă un episcop în locul rămasvacant prin încetarea din viaţă a episcopului Ghenadie Georgescu al Râmnicului. D-nii Manu, secretar general al ministerului de finanţe şi C.Lucasievici, secretar general al ministerului de domenii, au demisionat din demnităţile cu ocupati. 6 «Liga Deşteptarea» No. 30 de Duminică 28 Aprilie, a apărut cu următorul cuprins : Noi sântem instigatorii, de învăţătorul Alex. Forţofoiu Gorj.—Ca pe la cercurile culturale, de dr. A. I. Iliesc-Mizil.— O lecţie, de Istrati Căpraru.—Obiceiuri şi înfăptuiri de pe aiurea, de I. Dragomirescu-Huşi.—Cum luptă duşmanii băncilor populare (scrisoare din Tg.-Ocna). Modificarea art. 17 din legea băncilor populare, de Sprîncenatu-Mehedinţi. — Subscripţiile pentru monumentul lui Baret.— Găteala şi fudulia la sate, de Gheorghiţă Mihalache-Muscel.—Zicători turceşti comunicate de d. prof. St. Pop —Diferite ştiri din toată ţara. — Duminica 28 Aprilie, ora 2 p. m., în sala de lucru manual a şcoalei „Costache Negri“ din str. Eternitatea, va avea loc o consfătuire, pentru punerea bazelor unei societăţi Corale-Culturale. „ D-nii profesori ai liceului naţional din Iaşi au luat iniţiativa a da un banchet în onoarea foştilor profesori ai acelui liceu dl. Traian Bratu numit profesor universitar şi Gh. Scorpan trecut la liceul internat*din Iaşi. D. I. Constantinescu noul inspector al învăţământului particular a plecat în Capitală pentru a lua postul în primire. In locul d-sale, ca suplinitor la catedra de geografie de la liceul naţional, a fost recomandat dl. Gheorghiade. Profesorii de st. fizice din Iaşi an, au fost invitaţi a lua parte la congresul profesorilor de st. fizice, din ţară, care va avea loc la Constanţa între 9—12 Mai a. c. . Dl. Gh. Scorpan, a fost numit subdirector al liceului internat, în locul d-lui I. Bejan‘ demisionat. ■ Teatrul Cinema Modern.—Bogăţia şi variaţia programelor acestui knematograf atrag din zi in zi mai mulţi spectatori. In programul de azi va rula interesantul film : In faţa Eşafodului zguduitoarea dramă interpretată de cei mai renumiţi artişti ai teatrelor engleze. Urmează apoi, CONTRABAS! Blfc- TCIi dramă de mare senzaţie. Templei© Indiene, interesante vederi după natură. Unchiul Mum salvator şi cele două pardesiuri, 2 comedii, etc. Pentru Luni program nou cu cea mai mișcătoare dramă: — flötelord criminal pentru o biuee —