Mişcarea, aprilie 1913 (Anul 5, nr. 74-94)

1913-04-28 / nr. 93

Si beaux que Ton s’y mire et qui foüt dans mes poches Plus de bruit que dans l’air un carillon de cloches, Voyons, ca te va-t-il ? — Moi! vendre mon trésor ! Mon alezan, qui mange avec moi! lui que j’aime Puis que ma finance, ma mére et moi mérne Allons done ! vous auriez, seigneur, son pesant d’or* Et vous seriez boyard de cetle imense plaine, De troupeaux, de mais et de blé toute pleine, Et vous m’en oftririez cet or et Jce* do­maine, Que, fois de montagnard ! je n’accep­terais pas! Aceia cărora limba franceză li e fa­miliară, vor găsi, ca și mine, că tradu­cerea e delicioasă. Nici o piedică in fraze, nici o ingreunare în versuri, turul propoziţiilor e uşor, senzul e curat ro­­mînesc. Omul care a făcut această tra­ducere a cunoscut versul francez tot aşa de bine ca şi Copée. Cetiţi deasemenea şi acest Început din Zamfira : Elle étaite si charmante et si belle, Zamfire Que de la voir passer t ou d’lentendre rire, C’était du bonheur pour un jour. Sa beauté dönt Péelat embellissaait le monde, Son sourire, sa voix répandaient â la ronde Comme des effluves d’amor. Este uşor de înțeles că în spațiul determinat, al unei gazete cotidiane ca «Românul», nu pot reproduce prea multe pasagii într’o limbă străină. îmi Inchipuesc Insă că romînii vor ceti cu interes vestea că prin anul IS65, a a­­părut în Franţa, într’un ziar popular foarte răspîndit, versiunea în limba lui Voltaire a unora din cele mai impor­tante doine romîneşti. Poate că tradu­cerile acestea s’au urmat şi dincolo de 1865; nu pot şti aceasta căci Journal pour tous de mult a încetat să apară şi colecţia lui nu mai e de găsit. Numai prin minune am descoperit eu numerile în chestiune. El a fost un ziar foarte răspîndit. Şi lucrul acesta ne mai spune ceva : că cetitorii francezi au găsit de sigur mul­ta plăcere In lectura doinelor româneşti, ceia ce ne indică faptul că ele au con­tinuat să se pudice In traducerea lui Rucărescu timp de un an întreg­­şi poate chiar mai mult. Şi mă mai gîn­­desc că constatarea aceasta e fecundă şi In alte reflecţiuni. Pe vremea aceea ştim că în Tuileries stăpânea Napoleon III, marele amic al lui Cuza şi al nea­mului românesc. Intre cele două po­­­poare latine, legăturile de dragoste erau mai strînse ca acum, graţie monarhii­lor lor. Francezii ii cunoşteau şi se in­teresau mai mult de romini de cît în zilele noastre, cind neamul românesc s’a Îndepărtat, politiceşte vorbind, aşa de mult de marea lui soră latină. Ce păcat că aceste poezii populare româneşti n’au apărut un volum ! Aci, recunosc iar neglijenţa româneescă, in­dolenţa lor care impedică aşa de mult răspîndirea în străinătate a splendidelor comori ale limbei lor. Şi închei acest articol vestind că traducerile lui Rucă­r­escu, aproape imposibile de găsit as­­ăzi, o repet, le ţin cu bucurie la dis­poziţia acelora cari ar dori să se ocupe mai de aproape de ele. A. C. DIN ZBORUL VREME­I Un tîrg de sclavi Găsim într’o revistă ilustrată franceză o copie foarte isbutită după o pînză ră­masă celebră, datorită pictorului G. R. Boulanger. In tablou pictorul ne înfăţişează în chip cît mai caracteristic şi cît mai viu, un tîrg roman de sclavi, subiect foarte interesant, căci se ştie că sclavul lumei învinse forma temelia domniei şi mări­­rei Romei. Ce figuri minunate se găsesc în a­­ceastă marfă de oameni! Ca tăiat din marmoră stă deoparte un tînăr voinic, care cu braţele incrucişate, îşi aşteaptă soarta ca un viteaz. Ce feciorelnică şi nobilă ni se arată acea sclavă, care nu-şi poate stăpîni durerea şi disperarea, că frumuseţea ei e expusă lumii în mijlo­cul tîrgului. Celelalte sclave privesc de­ a­­semeni cu întristare, precum şi băiatul cel mic, un articol mult căutat în Roma. Numai unul se bucura de viaţa sa: este urîtul negustor de sclavi, care şade cu picioarele­­ întinse şi prînzeşte; biciul îl ţinea înfăşurat pe braţ de­ocamdată. Pe perete se vede firma sa, „Storax, ne­gustor de sclavi". O scară duce în acea şatră de lemn (catasta), unde cumpără­torii se urcă spre a examina marfa o­­menească. Sclavii poartă la gît o tăbliţă (titulus), pe care stă scris numele lor, pentru ce e bun, ce defecte fizice are, etc. Războiul, răpirea de oameni şi legile aspre, îngrijau ca negustorii să nu fie nici­odată lipsiţi de această marfă. Pre­ţurile variau. Sclaviii, muncitorii de cîmp se plătiau pănă la 1500 lei după banii noştrii; fetele frumoase, 2 pănă la 5000 lei şi copii 600. Sclavii cu calităţi deose­bite­, scriitorii, muzicanţi, medici, artişti etc., se plăteau mult mai scump. Se spune despre un sclav învăţat, pen­tru care stăpînul său a dat 700.000 ses­­terţe, sau peste 120.000 lei. Dacă vom considera astăzi teritoriile ce formase odinioară imperiul roman, gă­sim că n’a dispărut încă din toate flage­lul sclaviei și al tîrgurilor cu sclavi. Este oare rezervat veacului nostru, de a înre­gistra ultima vînzare de oameni, ultimul tîrg de sclavi?" --------------------—- ——— ■ I ii M ■ ------------------------------------­ Mote reiterare re­minescu în nemţeşte. In afară de e­­minentele traduceri ce le-a (Acut d. M. W. Schroff, traducere despre care ne­am ocupat în numărul nostru de ieri, Eminescu a mai fost tradus In limba germană de d. Oswald de Neuschotz, care a dirijat pe vremuri, în Iaşi, o revistă literară germană intitulată* „Romania literară» şi în care a publicat multe tra­duceri din Eminescu ; deasemenea au mai tradus din Eminescu, în limba ger­mană, d-na Ida Minckwitz,—care a pu­blicat «Satirele“ şi altele în revista «Din limbi străine* apărută la Stuttgart, iar acum ciţiva ani d. Tecenţia din Bucu­reşti, a dat la iveală un volum de tra­duceri din Eminescu, apărut în editura lui „Bukarester Tagebitat». Eminescu a fost şi plagiat in nem­ţeşte. Un scriitor german, Anton Bettel­heim, a tradus cuvînt cu cuvint, în ace­laşi ritm şi în aceiaşi formă, celebrul sonet al „Veneţiei» pe care l-a publicat ca al seu in „Literarische Blätter“ de acum două­zeci de ani. Plagiatul aceste a fost relevat prin presa noastră şi zia­ Pepinierele de viţe algeriene altoite Olge Gustave Ni­coli­naIaşi Oficer Meritului Agricol Singur representant şi Depositar a Marelor Pepeniere Fenouil (Algeria). PRODUCŢIE ANUALA 8.000.000 viţe altoite Varietăţile principale altoite în Pepeniera de la Nicolina livrabile la Toamnă sunt: Selection carriere, chasselas doré, galbenă de Odobeşti şi varietăţi de masă, extra supe­rioare, perfect selecţionate. In primăvara trecută nu am putut satisface toate cererile de­oarece unele au sosit prea tîrziu cînd toate vitele erau vîndute. Pentru noul sezon, rog onor. clientala de ami trimite comen­zile din timp, pentru a le putea rezerva vitele spre a putea fi conştiincioşi serviţi. Toate comenzile se vor adresa D-lui: OTGE GUSTAVE—NICOLINA IAŞI Catalogul gratis la cerere MIŞCAREA rul literar „Lumea Nouă» care apărea la Bucureşti prin anul 1895, a pus pe publicistul german pe două coloane, do­vedind plagiatul. ro­­Constatări triste. Cu prilejul unei con­sfătuiri a «Societăţei de Salvare» din Bucureşti, dl. Dr. H. Botescu punînd în discuţie chestiunea tuberculozei care face adevarate ravagii, secerînd sufletele cele mai tinere, s’a amintit între altele şi perderea ce a suferit-o şi literatura noastră pe urma acestei îngrozitoare boli. Au fost răpiţi din cîmpul tînăr al li­­teraturei noastre de această palidă ze­iţă a morţii, poeţii Traian Demetrescu, I. Făvescu, St. Petică, Popovici-Bănă­­ţeanu, scriitorul N. Vasschide, şi acum in timpul din urmă potul P. Cerna, ■Ă­ctorul. La representaţia lui «Hrintet» cu d. Demetriad, a asistat şi artistul pensionar Penel, care a venit să vadă creaţiunea şi interpretarea ce a dat-o prinţului Danemarcei eminentul artist bucureştian. .Dar Penel a mai venit să vadă şi pe artistul care avea să inter­prete rolul „Actorului" şi care era d-1 Ciprian. Ei bine, d-1 Ciprian dacă ar fi a­­vut aceiaş înălţime cu Penel, şi da­că s-ar fi deghizat cum se deghiza Penel în „Actorul“, publicul nostru ar fi avut atuncia impresia că ascultă gla­sul lui Penel,—a­t de asemănătoare era vocea, intonaţia, puterea de expresie a d-lui Ciprian, care părea un al doilea Penel. Dacă n’ar fi fost distincţia de nume, de statură şi de... situaţie Dl. Ciprian putea să pară în scenă un Penel ade­vărat—așa cum a fost „Actorul“ lui Penel. Această impresie au avut-o acei spectatori cari n’au uitat încă jocul lui Penel în rolul din „Hamlet“ TIT ■ F­­iguri contimporane. Elegantul volum al d-lui Locusteanu și Iser, despre care ne ocupăm mai pe larg în prima pa­gină, a apărut în editura „Flacăra“ şi cuprinde cinci­zeci de portrete desenate de Iser cu descrieri psihologice făcute de dl. Locusteanu. Albumul acesta este prima serie a „ Figurilor contimporane“ care continuă regulat prin revista „Fla­căra“. El cuprinde o selecţiune de portrete, în care intră Suveranii, bărba­ţii noştri de stat, şi cei mai autorizaţi reprezentanţi ai literaturei, şi artei noastre. O 1Cyrano. Frumoasa operă a lui Rostand, a fost reprezentată acum de curînd pen­­ru a mia oară. ,,Le Temps“ spune că exaltarea dramatică a sentimentelor ca­valereşti şi generoase mai e încă în mare trecere azi şi proba o face a mia reprezentaţie a lui Cirano. Eroul, pre­cum se ştie este de astă dată repre­zentat prin artistul Le Dargi. coalele de înalte studii comerciale deR. CONESCU Candidaţii cari au trecut al doilea e­­xamen de profesor pot să dea examen la începutul semestrului al cincilea. Ceialalţi studenţi sunt primiţi la exa­men la începutul semestru­lui al 7-lea. Din aceste 6 semestre, 2 pot să fie fă­cute la altă şcoală înaltă germană. Toţi candidaţii trebue să dovedească, că au luat parte la exerciţiile comerciale dela o şcoală de înalte studii comerciale. Ab­solvenţii liceelor clasice trebue să treacă un examen din limba engleză, în caz cănd n’au învăţat limba engleză; dease­­menea şi acei comercianţi, cari au obţi­nut dreptul de un an de armată fără să fi făcut examen de limba franceză sau engleză. Obiectele de examen sunt aceleaşi, ca şi cele de la examenul de diplomă ; din contra forma examenului este deosebită. Examenul de profesor cuprinde o lucra­re făcută acasă, trei lucrări scrise (clau­­sură) şi un examen oral. In 1903 — 1904 şcoala a fost frecven­tată de 450 de studenţi, din cari 101 au fost absolvenţi de licee clasice, 22 de gimnazii reale, 16 de şcoale reale supe­rioare, 02 de şcoale comerciale superi­oare, 60 profesori, 155 comercianți cu dreptul de un an de armată, 4 din alte profesiuni. Tot în acest an au trecut e­­xamenul de diplomă 51, iar cel de pro­fesorat 10 *). Şcoala­­de înalte studii comer­ciale din Colonia Această şcoală a fost înfiinţată, in 1901, ca institut liber şi de sine stătător. Şcoa­la a fost înfiinţată din donaţiunea de 1.000.000 de mărci a cetăţanului de o­­noare H. Mevissen. Comuna şi Camera de comerciu din Colonia dau ajutoare. Curcurile durează doi ani. Școala are *) Dr. f. Zolger „Das Kommerzielle Bil­dungswesen in deutsehen Reichs“ Wien 1905 pag. 210—226. Articole de Reclamă, la Magazinul Dr. I. MANOLESCTI Strada JL.apuşneanu No. 13 1) Stricării : 3) Unt: 4) Vinuri: — — Mezeluri amestecate — — ■*- — — — — Kg. 3.— Şuncă proprie ca de Fraga — — — — „ 5.80 Cîrnaţi romîneşti pentru fript — — — — — » 2.— 2) Brînzeturi: Urdă cu mărar, caşcaval de Fentelou, brînză în coaje de brad şi în burduşele — — — — — — « 3.20 de masă Kgr. 520; x/4 Kgr. 1.30; ,/s Kgiv 0.70 In sticle Terenti Bordeaux 2.50; Grasă de Cotnari 3 lei; Röhr, alb şi roş de masă 1.70; Ottonel 2.20; roş superior, 2.20; grasă de Cotnari a 3 lei sticla. de scop a da tinerilor, cari se destină comerciului o întinsă cultură generală şi comercială; de a da ocazie comercianţi­lor şi celor din profesiunile inrudite să aprofundeze unele ramuri speciale­­ale ştiinţei lor comerciale; de a pregăti pro­fesori pentru şcoalele comerciale, func­ţionari administrativi, funcţionari pentru oamenile de comerciu şi funcţionari pent­­ru consulate. Sunt primiţi ca studenţi: 1) Absolvenţii şcoalelor secundare ger­mane cu cursuri de 9 ani şi absolvenţii şcoalelor comerciale superioare. 2) Comercianţii, cari au dreptul de un an de armată. 3) Străinii, cari au cultura trebuitoare. Candidaţii de profesori, cari au trecut examenul, sunt primiţi în seminar. Şcoala este condusă de un director de studii, care este ajutat de un curator (comitet). Se învaţă următoarele obiecte : 1. Economia politică. Introducere în economia politică, căile de comunicaţie, technica şi organizaţia comerciului in­ternaţional (inclusiv menetele, băncile şi bursele), politica comercială şi colonială, istoria comerciului, finanţele (inclusiv o privire retrospectivă asupra stării finan­­ciare a celor mai însemnate state din străinătate), poliţia industrială şi agrară, politica socială, statistica, asigurărilor, istoria economiei politice şi a teoriilor politice. Dreptul: Elemente de drept civil, drept comercial, cambial şi maritim; dreptul asigurărilor, procedura de urmă­rire în ţară şi străinătate, inclusiv fali­mentul ;* dreptul constituţional, adminis­trativ şi dreptul ginţilor; dreptul indus­trial, legislaţia socială. 3. Ştiinţele naturale şi technica: Fi­zica cu privire specială la electroteh­nică, chemia, technologia mecanică, che­­mia technologică, igiena industrială. 4. Geografia şi cunoştinţa mărfurilor: Geografia generală, geografia economică, cunoştinţa mărfurilor, econom­ia colo­nială, fizica, chemia, technologia meca­nică şi chemică, industria textilă, stu­diul maşinelor, igiena industrială. 5. Materii comerciale şi limbile : Con­tabilitatea, aritmetica comercială, cores­pondenţa şi lucrări de birou, engleza, franceza, italiana, spaniola, rusa, olan­deza (după alegere), germana (pentru străini). 6. Obiecte de cultură generala­­. Istoria patriei şi istoria generală, istoria arte­lor, istoria literaturii, filosofia. In fie­care Simbătă se fac excursiuni pe la fabricile şi întreprinderile indus­triale din ţinutul industrial renan vest(­falie ’) 1) I. Zolger „Op, citat“ pag. 200— 210. (va urma). bol jóim u şi La 28 Aprilie 1918, oara 11 a. m. se va ţine licitaţie orală, în cancelaria cer­cului, pentru vinderea a o parte dintre Club şi curtea bisericei sf. Neculai, avînd faţada în strada Păcurari aproximaţiv 20 mp şi suprafaţa de aproximaţi 350 m.p. Licitaţia va începe de la preţul de 30.000 lei. Concurenţii vor depune o garanţie de 3000 lei. Planul terenului se poate vedea la intendentul Clubului. Comitetul row un foc viran de DB Van^STB 4000 m. p. situat in strada Apeduc, în dosul spitalului Is­raelit, într’o poziţiune excepţional de fa­vorabilă pentru instalarea unei fabrici, avlnd în faţă colectorul principal de ca­nal şi apă, iar în spate suburbia Tata­­raşi,­de unde se pot procura cu înles­nire lucrători pentru fabrici. A se adrea domnului Th. VASILIU,­­ Strada Albă, No. 37. Informaţii , l­iga af­riana.­In zilele de 11 şi 12 Mai a. c. vor avea loc în grădina „Cism­igiu“ din Bucureşti, mari serbări organizate de „Liga naţională aeriană“ puse sub patronajul A. S. R. Principe­lui Ferdinand, pentru mărirea fondului ei de întreţinere. In afară de numeroasele distracţii şi surprize prevăzute în programul serbă­rilor se va aranja o interesantă expozi­ţie de aeroplane. ® Marele colegiu electoral va fi con­vocat pentru ziua de 5 Mai ca să alea­gă un episcop în locul rămas­­vacant prin încetarea din viaţă a episcopului Ghenadie Georgescu al Râmnicului.­­ D-nii Manu, secretar general al mi­nis­terului de finanţe şi C.­­Lucasievici, secretar general al ministerului de do­menii, au demisionat din demnităţile cu ocupati. 6 «Liga Deşteptarea» No. 30 de Du­minică 28 Aprilie, a apărut cu următo­rul cuprins : Noi sân­tem instigatorii, de învăţătorul Alex. Forţofoiu Gorj.—Ca pe la cercu­rile culturale, de dr. A. I. Iliesc-Mizil.— O lecţie, de Istrati Căpraru.—Obiceiuri şi înfăptuiri de pe aiurea, de I. Drago­­mirescu-Huşi.—Cum luptă duşmanii băn­cilor populare (scrisoare din Tg.-Ocna). Modificarea art. 17 din legea băncilor populare, de Sprîncenatu-Mehedinţi. — Subscripţiile pentru monumentul lui Ba­ret.— Găteala şi fudulia la sate, de Gheor­­ghiţă Mihalache-Muscel.—Zicători turceşti comunicate de d. prof. St. Pop —Diferite ştiri din toată ţara. — Duminica 28 Aprilie, ora 2 p. m., în sala de lucru manual a şcoalei „Cos­­tache Negri“ din str. Eternitatea, va a­­vea loc o consfătuire, pentru punerea bazelor unei societăţi Corale-Culturale. „ D-nii profesori ai liceului naţional din Iaşi au luat iniţiativa a da un ban­chet în onoarea foştilor profesori ai a­­celui liceu dl. Traian Bratu numit pro­fesor universitar şi Gh. Scorpan trecut la liceul internat*din Iaşi.­­ D. I. Constantinescu noul inspector al învăţământului particular a plecat în Capitală pentru a lua postul în primire. In locul d-sale, ca suplinitor la cate­dra de geografie de la liceul naţional, a fost recomandat dl. Gheorghiade.­­ Profesorii de st. fizice din I­aşi an, au fost invitaţi a lua parte la congre­sul profesorilor de st. fizice, din ţară, care va avea loc la Constanţa între 9—12 Mai a. c. . Dl. Gh. Scorpan, a fost numit sub­director al liceului internat, în locul d-lui I. Bejan‘ demisionat. ■ Teatrul Cinema­ Modern.—Bo­găţia şi variaţia programelor acestui k­nematograf atrag din zi in zi mai mulţi spectatori. In programul de azi va rula intere­santul film : In faţa Eşafodului zguduitoarea dramă interpretată de cei mai renumiţi artişti ai teatrelor engleze. Urmează apoi, CONTRABAS! Blfc- TCIi dramă de mare senzaţie. Templei© Indiene, interesante vederi după natură. Unchiul Mum sal­vator şi cele două pardesiuri, 2 come­dii, etc. Pentru Luni program nou cu cea mai mișcătoare dramă: — flötelord criminal pentru o b­iuee —

Next