Mişcarea, august 1920 (Anul 14, nr. 164-187)
1920-08-02 / nr. 165
Sindicatele C. 10 Zvonurile unei iminente greve la C. F. R., grevă ale cărei consecinţe ar fi, după noi, incalculabile, fac de un interes general cunoaşterea organizaţiei sindicale de la această instituţie a nemulţumitelor şi tendinţelor ei, precum şi a vederilor păturilor conducătoare cu privir la ea. La C. F. R. există un sindicat al lucrătorilor din ateliere, care datează de mai mulţi ani, afiliat la organizaţia partidului socialist-revoluţionar. Este deci un sindicat roşu-revoluţionar, a cărui ultima manifestare a fost greva recentă de 7 săptămâni de la ateliere, care s’a terminat cu obţinerea consiliior muncitoreşti, calificate chiar de conductorii socialişti în proectul lor de regulament, drept un prim pas spre organizarea proletară a Satului. In afară de acest sindicat şi în mare parte spre a-i contrabalansa acţiunea pernicioasă, a luat fiinţă de vreun an de zile un sindicat naţional al agenţilor inferiori din toate serviciile, sindicat cu caracter profesional şi patriotic naţionalt. Adevărata organizaţie profesională o reprezintă însă sindicatul profesionalgeneral al funcţionarilor înfiinţat şi el tot de vre’un an de zile şi care cuprinde pe funcţionarii de toate ramurile şi din toate serviciile în afară de ingineri, contra cărora se manifestă un ostracism nejustificat. O secţie importantă a acestui sindicat, secţia numită a tancurilor o formează personalul de tracţiune, care se găsea dja anterior organizat în fosta societate „Locomotiva“, fuzionată acum în sindicatul general. In baza organizaţiei sale vechi şi solde, care a servit de embrion sindicatului general şi datorită rolului precumpănitor ce are în exploatare, personalul de tracţiune are, după cum arătam, o influenţă decisivă în acest moment. Scopurile sindicatului sunt profesionale şi patriotic-naţionaliste, deşi poate cu tendinţe prea mari de a împieta asupra conducere! oficiale a administraţiunei. Ambele ultime sindicate şi cel naţional al agenţiior şi cel general-prersonal al funcţionarilor sunt deci ceia ce se cheamă sindicate galbene, reformiste. Activitatea lor de până acum este mai presus de orice critică. Ele au obţinut pe cale paşnică mari avantaje materiale pentru întreg personalul, sporiri de salarii şi alocaţii, organizarea Casei Muncii, a economatelor, a sanatoriilor, inaugurarea de conferinţe cu subiect profesional la filialele sindicatelor, etc. In schimb ele au dat un concurs permanent Administraţiei, îndemnând pe toţi la lucru şi ordonând chiar ore suplimentare gratuite. Datorită simţului patriotic al personalului din aceste sindicate, greva de la ateliere nu a avut nici o repercusiune asupra circulaţiei trenurilor şi ea ar fi eşuat lamentabil, dacă guvernanţii ar fi dat dovadă de mai multă tărie nervoasă şi ar fi avut o cât de sumară cunoştinţă a situaţiei reale de la căile ferate. Acum guvernul în urma grevei în curs la P. T. T. hotărând să aplie legea Olteanu, a crezut necesar să desfiinţeze toate sindicatel funcţionarilor şi chiar cele de la c. f. r., lăsând în fiinţă numai sindicatul roşu , lucrătorilor din ateliere cu consiliile lui muncitoreşti. Măsură a stârnit evident o imensă nemulţumire în personal şi a primi consecinţa a fost circulara dată acum vreo două săptămâni de comitetul sindicatului general c. f. r. şi că pentru moment interupe ore cu Ministerul şi Direcţia Genere la C. F. R. Era un avertisment al furtunei, care se pare că se apropie. Un alt semn prevestitor este ştirea venită din Bucureşti a fusionărei sindicatelor C. F. R. şi P. T. T. precum şi circularile confidenţiale către filiale cu privire la organzarea şi începerea grevei la dată şi oră fixă. Ce ar fi o grevă c. f. r.? Să nu ne facem iluziuni. Prin organizarea sindicală actuală ea ar lua caractrul unei greve generale a întregului personal, care ar antrena sistarea complectă a circulaţiei fără putinţa de a se stabili un serviciu cât de redus cum s’a procedat de pildă în timpul grevei de sub guvernul Marghiloman, când personalul de mşcare nesindicalizat încă, a continuat serviciiul iar mecanicii grevişti au fost substituiţi prin ingineri, şefi de depouri şi controlori de tracţiune. Admiţând chiar că s’ar recurge la personalul de maşină şi tren de la locomotivele cedate la particulari, cine va face însă serviciul de manevră şi expediţie în gât? Din greva P. T. T. care durează de aproape trei săptămâni se poate aprecia care ar putea fi durata de rezistenţă şi a personalului c. f. r. Consecinţele unei asemenea sistări de circulaţie ? Atât moral cât şi material ar fi incalculabile. S’ar putea ca ele să însemne chiar începutul sfârşitului pentru regimul ordinei şi îndrumarea spre neant ca în Rusia. De aceea Sindicatele C. F. R. care sunt animate de sentimentul patriotic să ia, bine sectru şi să nu se joace cu focul F. R. şi Greva -—- f Asupra măsurei luate de guvern se poate găsi o modalitate de aranjament. Şi guvernul francez a desfiinţat celebra C. G. T. fără a disolva însă sindicatele şi bursele de lucru a căror federală era C. G. T. Se pare chiar că şi la noi asupra desfiinţărei sindicatului P. T. T. e pe cale a se reveni şi apoi chiar dacă s’ar reveni, cari pot fi sancţiunile guvernului ? Exemplul Rusiei, cu celebrele expediţii de represiune ale Colonelilor Mine şi Rimann din 1905, constitue un învăţămînt peremptoriu pentru toţi guvernaţii asupra inanităţei metodelor de represiune. La rândul lor ceferiştii să nu uite că colegii lor de pretutindeni, conştienţi de marea forţă socială a instrumentului ce mănuesc, nu au abuzat niciodată prea mult de el şi în mişcările sindicale au format totdeauna elementul moderat şi ponderator. Nădăjduim că şi ei vor fi la înălţime. Nu grevă, ci acţiune demnă şi hotărâtă pe căile legale. Sunt miniştri, sunt corpuri legiuitoare, există o opinie publică, există presă, nu trebue ca la fiecare nemulţumire să ameninţaţi cu punerea semnului pe oprire. . • Bergeret ---------- - — Din cauza abundenţei de materie, vom publica în numărul viitor urmarea o poziţiei făcută de căpitanul Stere,—înaintea parchetului de Suceava—cu privire la atacul castelului „Fortuna“. — Inserăm cu plăcere că actele şi ancheta făcuta de Comenduire au stabilt nevinovăţia d-lul Căpitan Tarnoschi în conflictul cu dna Marino. N -am fi mirat să fie altfe când e vorba de un fiu al distinsului cetăţean dl General Tarnoschi.• — Luni 2 August—Sf. Ilie—fiind patronul societatei tipografilor—atelierele tipografice vor fi închise. In consecinţă ziarul nostru nu va apare decât Marţi 3 August. — Măsuri pentru brutari. Noi Preşedintele Comisiunei Interimare Comunei Iaşi, având în vedere avizul Serviciului Sanitar sub No. 1019 din 23 iulie a. c. Având în vedere art. 18, 19, 20 21 şi 21 din regulamentul pentru fabricarea, transporta şi vânzarea pâinei ; Pe baza art. 58 din legea pentru organizarea comunelor urbine ordonăm: Ca în termen de 15 zile dela data prezentei ordonanţe, toţi brutarii din oraş ce transportă pâinea în diferitele localuri să se conforme următoarelor dispoziţiuni: 1 . Toţi acei ce vând pâinea trebua se aibă vârsta de cel puţin 14 ani împliniţi. 2) . Să fie sănătoşi, lucru ce se stabileşte prin o viză săptămânală a Medicului de Commscripţie pe un libret ce trebue să-l aibă asupra sa. 3) . Fiecare coşarcă şi coşarcă să poarte un număr de ordine, numărul libretului călatorului şi firma fabricantului. 4) . Trăsurile cu care se tranportă ponei trebue să fie închise şi interiorul captonat cu tablă. Coşurile vor fi căptuşite cu pânză şi prevăzute cu capac. Caii ce trag trăsura vor fi vizitaţi de Medicul Veterinar dacă sunt sănătoşi. Contravenienţii la această ordonanţă vor fi daţi judecăţei şi li se va retrage autorizaţia. — Teatru românesc la Cernăuţi.—La Cernăuţi s’a înfiinţat compania teatrală „Delavrancea“ sub conducerea lor: C. Cehan-Racoviţă, publicist, director, George Voevicica, scriitor, subdirector, Teodor Nastasi, artist dramatic din Viena, maestru de scenă şi Alexandru Voevidca, compozitor, maestru de orchestră. Trupa aceasta, autorizată şi controlată de stat, va întreprinde un mare turneu în Bucovina, Ardeal şi Basarabia. Spre complectarea personalui se caută elemente de comedie şi vodeviluri (artişti şi artiste care dispun în acelaş timp şi de o voce de canto). Pretendenţii vor înainta: 1. Certificatul de absolvire a unui Conservator. 2. In lipsa acestui certificat, un act care dovedeşte o activitate bine determinată în vre-un teatru românesc. 3. Fotografia cu indicaţia vârstei. Actele se vor trimite cel mai târziu pănâ la 15 August a. c. pe adresa Direcţiunii : Cernăuţi, str. Petrovici Nr. 8. Angajamentele se fac pe 7 luni. Retribuţie mare. Repetiţiile încep la 25 August a. c. — întrunirea comercialilor.— Eri la orele 4 după prânz, fruntaşii comercianţi s’au întrunit, la sediul „Uniunei sindicatelor comerciale şi industriale, din str. I. C. Brătianu, întrunire, la care a participat şi d. Maior Orleanu, a fost prezidată de d. dr. Căpăţină. Comercianţii au expus doleanţele lor şi au relevat diferite greutăţi ce întâmpină, degajându-se du invinuirea ce ei ar favoriza specula. D. Maior Orleanu, a expus vederile sale, şi a declarat că nu va da curâ dărilor în judecată, decât după ce va face cunoscut toate măurile, la care comercianţii au a respunde. Comercianţii vor mai ţine şi alte consfătuiri. — La administraţia financiară, au sosist Bonurle de înpropidărire care urmează a fi vîndute sătenilor. Ca aceste bonuri săteni au a-şi achita terenul ce li se cuvine prin expropiere. — In ziua de 12 August a. c. ora 10 dimineaţa se va ţine în localul Primăriei licitaţie publică prin oferte închise pentru furnizarea a 600 bucăţi podele de plop sau tei 2 jum. în lungime de 15—20 c. m. lăţime, necesare pentru grajdurile comunei. Garanţia provizorie este de 500 lei în numerar sau efecte garantate de stat. Dispoziţiunile art. 72—84 din legea contabilităţii publice se vor aplica acestei licitaţii. — Un ziar local desminte ştiea că un Ooif G-Core Ianuş, membru al sindicatului revoluţionar, a fost dat afară de la Primărie. Menţinem în totul informaţia noastră care ne-a fost comunicată de cătră însuşi d. Negruţi preşedintele comisiunei interimare. Ziarul în chestiune decât să deie desminţiri de la birou ar face bine să verifice faptul, şi să afle de la Primărie cine este acest Ianuş !... — In ziua de 11 August a. c. ora 10 dimineaţă se va ţine în sala Primăriei licitaţie prin oferte închise pentru darea în întreprindere a îngrădirei cu grilaj de fer pe soia de piatră a locului de str. Lăpuşneanu fost Cinema Traian propie- tatea d-lui Ad. Teiîki. Garanţia provizorie va fi de 2003 lei în numerar, sau efecte garantate de Stat. Dispoziţiunile art 72—83 din legea Contabilităţii publice se vor aplica acestei licitaţii. Condiţiunile de licitaţie, planul şi cadtul de sarcini se pot vedea în fiecare zi de lucru la serv. Arhivei. — Epitropia generală a Casei spitalelor şi ospiciilor Sf. Spiridon din Iaşi, aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 7 August a. c. oara 10 a. m. va ţine licitaţie publică în cancelaria acestei Epitropii, pentru darea în întreprindere a lucrărilor de reparaţiuni necesare spitalului Central din Iaşi, în campania a c. Valoarea lucrărilor după deviz, este de lei 35 000. Garanţia provizorie va fi de lei 3500, iar cea definitivă va fi de 7000 lei, în efecte sau numerar. Devizul, cadtul de sarcini, şi condiţionile generale de interprinderi de lucrări publice, se pot vedea în orice zi de lucru la biuroul serviciului Technic al Epitropiei. Dispoziţiunile art. 72—83 din legea contabilităţii grale a statului, vor fi aplicabile la această licitaţie. Casa de Economie şi împrumut „Patria“ din Iaşi, face cunoscut societarilor săi, că sunt convocaţi în adunare generală extraordinară. Duminică 1 August ora 3 p. m. la sediul societăţii str. Sf. Andrei No. 4. La ordinea zilei fiind de discutat chestiuni foarte importante, pentru bunul mers al societăţei. Aceasta fiind a doua convocare se vor lua hotări cu orice număr de membri vor fi presanţi. CINEMA ELISABETA.— Astăzi în matineuri şi seara se reprezintă seria 4 a penultima din: AVENTURILE UNEI REGINE (INELUL FATAL) dramă de aventuri senzaţionale în 6 acte în frunte cu curajoasa artită nord-americană d-ra PEARL WHITE. Luni 2 August „OSÂNDIT PE VIAŢĂ“ dramă puternică (Film Gaumont). Joi 5 August a 5 şi ultima serie din „AVENTURILE UNEI REGINE. Grădina şi Sala Cinima-Sidoli - SOCIETATA MÂRĂŞTI -In urma marelui succes şi după cererea generală am reţinut cu mari sacrificii fimul ca să mai ruleze Joi 29, Vineri 30, Sâmbătă 31 Iulie şi Duminică 1 August 1920. Zilnic 2 Matineuri la 3 şi 5 jum. şi seara la ora 9 luni. Cel mai puternic film de aventuri. Primele 2 serii la un joc 12 act din COPILUL LUNEI Grandes produs Cinematografic American cu îndrăzneaţă MARIE WALCAMP seu „Fata fără frică“ care a stârnit uimirea şi admiraţia lumei întregi Seria 1 a 6 acte 6. Episodul I. Onoare de femei, II. Bestiile regiunilor sălbatice, III. Plasa Teroarei. Epis. IV Ţipătul unei femei, V. Documentul secret, VI. Temniţa terorei Atragem atenţiunea că cu cât trece o serie mai mul filmul prezintă mai mare interes, publicul spectator rămâne îngrozit de peripeţiile pe care trece Maria Waliam eroina americană în lupta cu fiarele sălbatice ea fiind supranumită fata fără frică. COMUNICAT CEFERIST • Filiala Regionalei Iaşi a Sindicatului General C. F. R., aduce la cunoştinţa autorităţilor şi marelui public că în urma înştiinţărei telegrafică, primită de la Comitetul nostru central din Bucureşti, azi 31 Iulie 1920, ora 8 a. m., deoarece Guvernul a decis recunoaşterea Sindicatului nostru general al personalului C. F. R., precum şi soluţionarea în bine a celorlalte revendicări ale noastre, s-a decis ca greva anunţată pentru ziua de 1 August ora 6 a. m. să nu mai aibă loc. Tot personal călăuzit de principiile de ordine, cinste şi muncă, mulţumeşte Guvernului că i-a înţeles şi i-a aprobat, ca să poată şi de aici înainte să fie mereu gata şi bine organizaţi pentru susţinerea administraţiei noastre şi deci a intereselor scumpei noastre Românii Mari. Trăiască Majestatea Sa Regele Ferdinand cu Augusta familie! Trăiască toţi bunii Români! Trăiască România Mare! Comitetul regionalei filialei Iaşi Noua organizarea Teatrelor Naţionale De la corespondentul nostru din Bucureşti BUC.— D . Oct. Goga ministrul Cultelor şi Arteior,a convocat săptămâna trecută pe directorii ai teatrelor , naţionale şi pe reprezentanţii artiştilor dramatici şi scriitorilor, cu cari a conferit în citeva şedinţe asupra nouei organizaturi a teatrelor. Principile cari au rod formulate vor fi stabilite în mod definitiv într’o nouă conferinţă. Din discuţiunile urmate s’a hotărât meunirea Teatrelor Naţioale şi a societăţilor dramatice în forma actuală. Legea teatrelor va fi modificată în sensul că va fi acomodată nevoilor şi cerinţelor actuale. * Clasele societarilor vor fi desfiinţate. Se vor stabili 12 puncte de avansare (gradaţie) pentru societari, ca la „Comedia Franceză“. Societarii vor fi proclamaţi cu 6 puncte, de unde va avansa treptat. In acest fel avansarea va fi un stimulent pentru artiştii societari. * Artiştii pensionari vor fi trecuţi în budgetul statului. Noua lege va trece prin Parlament cât să fie pusă în aplicare la 1 Aprilie 1921. Teatrul Naţional din Bucureşti nu va avea altă menire decât aceea a unuia teatru național. El nu va putea fi* închiriat pentru baluri, festivaluri etc. * Trupele particulare românești, vor fi puse sub controlul statului. Ele vor fi obligate să joace turnele—3 luni pe an—în toată România Mare cu obligațiune ca să joace numai piese cu subiect național. . * Ansamblul lyric de sub conducerea d-lor Maximilian şi Leonard a fost trecut în budgetul stătuii (incorporat) şi trimis să se stabilească definitiv la Temişioara—Capitala Bănuţului—unde va da rorz statii de operetă şi comedie. GRADINA S! SALAC — SOCIETATEA MARASTI — In urma marelui succes şi după cererea generală am reţinut cu mari sacrificii filmul ca să mai ruleze Joi 29, Vineri 30, Sâmbătă 31 Iulie şi Duminică 1 August 1920 Zilnic două isiatmeuri: la ora 3 şi la 5 jum., iar seara la ora 9 jam. PRIMELE DOUA SERI! — din ce mai grozav film de aventuri — COPILUL LUNEI Seria l-a cu a ii-a la un loc, se reprezintă la fiecare reprezentaţie 2 SERII 12 ACTE 6 EPISOADE Atragem atenţiunea că cu cât trece o serie mai mult, filmul reprezintă mai mare interes, publicul spectator rămâne îngrozit de peripeţiile prin care trece Maria Walcamp supranumită FATA FARAFRICAI I INSTITUTELE LICEALE ŞI PRIMARE MIHAIL KOGALNICEANU“—IAŞI vor fuucţîona în anul şcolar 1920—1921 în modul următor: In localul propriu din strada Căpitan Păun No. 8: 1) O şcoală primară cu limba franceză şi germană obligatorie. 2) Un liceu de fete, având ca director de studii pe d. Traian Bratu, profesor universitar, şi ca directoare pentru partea educativă o distinsă profesoară din localitate. In imobilul din strada Carol 23 (Palatul Sturza). Un liceu de băeţi, având ca director pe d. Tolas Patriciu, profesor la Şcoala superioară de Comerţ şi Liceul Naţional. Cursurile regulate, după programele oficiale şi cursuri modificate, cu corp didactic als, compus din 40 profesori secundari. Se va da atenţiune deosebită ambelor moderne şi unei educatuii complecte, îngrijite, înscrierile se fac pentru ambele licee şi şcoli primare, începând de la 1 August, în cancelaria institutului de băeţi str. Carol 23. Cursurile încep la 10 Septembrie. Anuarul pe anul şcolar 1919-1920 cu prospecte la cerere gratis şi franco: strada Carol 23. PROFESORÎ ASOCIAŢI r. loraan lorgu puj. «« oci«riiului rom*.«m. «ctiin.il» utui prof. la Şcoala Superară de Comerţ şi Liceul Naţional, Petrovanu Vasile prof. şcoala Normală şi Liceul Uttar, Rick Iulian prof. Şcoala Normală fost subdirector al învăţământului profesional. NOTA : Pentru vara acestui an funcţionează la Liceul de băeţi un curs de preparaţii pentru examenele de bursă în licee, şcoli normale, de admitere în liceu, de corigenţe şi examene din Septembrie 1920. 2006 întristaţii: D. Lernovici, Raşela şi copiii, S. Lernovici, Raşela şi copiii. I. Lernovici cu soţia şi copiii, S. Smilovici, Janeta şi copiii, au durerea a face cunoscut încetarea din viaţă a scumpului lor tată şi bunic Bernau Lernovici în vrâstă de 83 ani decedat după o lungă suferinţă, în ziua de 29 Iulie, înmormântarea va avea Ioc Duminică 1 August. Cortegiul va pleca la ora 11 a. m. de la locuinţa defunctului spre cimitirul israelit. Rugaţi-vă pentru el! Dr. Aspasia lacarovitscîi Asistenta Clinicei Infantile Boli de copil Consult. 9—10 jum. 3—5 p. m. 10—S Str. Lascar-Catargl 32 VASILE AGAPI institutor, Şcoala de băeţi „Gh. Asachi" Iaşi str. Negruţi 4,strepară copii pentru liceele militare, şcoli normale, seminarii şi licee. 15—15 Ecaterina Constantinescu Maseză Strada Calarasi No. 17 X . A