Mişcarea, august 1920 (Anul 14, nr. 164-187)

1920-08-02 / nr. 165

Sin­dicatele C. 10 Zvonurile unei iminente greve la C. F. R., grevă ale cărei consecinţe ar fi, după noi, incalculabile, fac de un inte­res general cunoaşterea organizaţiei sin­dicale de la această instituţie a nemul­ţumitelor şi tendinţelor ei, precum şi a vederilor păturilor conducătoare cu pri­vi­r la ea. La C. F. R. există un sindicat al lu­crătorilor din ateliere, care datează de mai mulţi ani, afiliat la­ organizaţia par­tidului s­ocialist-revoluţionar. Este deci un sindicat roşu-revoluţionar, a cărui ultima manifestare a fost greva recentă de 7 săptămâni de la ateliere, care s’a terminat cu obţinerea consilii­or munci­toreşti, calificate chiar de condu­ctorii socialişti în proectul lor de regulament, drept un prim pas spre organizarea pro­letară a Satului. In afară de acest sindicat şi în mare parte s­pre a-i contrabalansa acţiunea pernicioasă, a luat fiinţă de vre­un an de zile un sindicat naţional al agenţilor inferiori din toate serviciile, sindicat cu caracter profesional şi patriotic­ naţio­­nal­t. Adevărata organizaţie profesională o reprezintă însă sindicatul profesional­­general al funcţionarilor înfiinţat şi el tot de vre’un an de zile şi care cuprin­de pe funcţionarii de toate ramurile şi din toate serviciile în afară de ingineri, contra cărora se manifestă un ostracism nejustificat. O secţie importantă a aces­tui sindicat, secţia numită a tancurilor o formează personalul de tracţiune, care se găsea d­ja anterior organizat în fosta societate „Locomotiva“, fuzionată acum în sindicatul general. In baza organiza­ţiei sale vechi şi sol­de, care a servit de embrion sindicatului general şi datorită rolului precumpănitor ce are în exploa­tare, personalul de tracţiune are, după cum arătam, o influenţă decisivă în a­­cest moment. Scopurile sindicatului sunt profesio­nale şi patriotic-naţionaliste, deşi poate cu tendinţe prea mari de a împieta a­­supra conducere! oficiale a administra­­ţiunei. Ambele ultime sindicate şi cel naţional al agenţiior şi cel general-prers­onal al funcţionarilor sunt deci ceia ce se chea­mă sindicate galbene, reformiste. Activitatea lor de până acum este mai presus de orice critică. Ele au obţi­nut pe cale paşnică mari avantaje ma­teriale pentru întreg personalul, sporiri de salarii şi alocaţii, organizarea Casei Muncii, a economatelor, a sanatoriilor, inaugurarea de conferinţe cu subiect pro­fesional la filialele sindicatelor, etc. In schimb ele au dat un concurs perma­nent Administraţiei, îndemnând pe toţi la lucru şi ordonând chiar ore suplimen­tare gratuite. Datorită simţului patriotic al persona­lului din aceste sindicate, greva de la ateliere nu a avut nici o repercusiune asupra circulaţiei trenurilor şi ea ar fi eşuat lamentabil, dacă guvernanţii ar fi dat dovadă de mai multă tărie nervoasă şi ar fi avut o cât de sumară cunoştin­ţă a situaţiei reale de la căile ferate. Acum guvernul în urma grevei în curs la P. T. T. hotărând să apli­e legea Ol­­teanu, a crezut necesar să desfiinţeze toate sindicatel funcţionarilor şi chiar cele de la c. f. r., lăsând în fiinţă numai sindica­tul roşu ,­ lucrătorilor din ateliere cu consiliile lui muncitoreşti. Măsură a stârnit evident o imensă ne­mulţumire în personal şi a primi conse­cinţa a fost circulara dată acum vre­o do­uă săptămâni de comitetul sindicatului general c. f. r. şi că pentru moment in­­t­erupe or­e cu Ministerul şi Direcţia Genere la C. F. R. Era un avertisment al furtunei, care se pare că se apropie. Un alt semn prevestitor este ştirea ve­nită din Bucureşti a fusionărei sindica­telor C. F. R. şi P. T. T. precum şi cir­­cularile confidenţiale către filiale cu pri­vire la organ­zarea şi începerea grevei la dată şi oră fixă. Ce ar fi o grevă c. f. r.? Să nu ne facem iluziuni. Prin organizarea sindicală actuală ea ar lua caract­rul unei greve generale a întregului personal, care ar antrena sistarea complectă a circulaţiei fără putinţa de a se stabili un serviciu cât de redus cum s’a procedat de pildă în timpul grevei de sub guvernul Mar­ghiloman, când personalul de m­şcare ne­­sindicalizat încă, a continuat serviciiul iar mecanicii grevişti au fost substituiţi prin ingineri, şefi de depouri şi controlori de tracţiune. Admiţând chiar că s’ar recurge la per­sonalul de maşină şi tren de la locomo­tivele cedate la particulari, cine va face însă serviciul de manevră şi expediţie în gât? Din greva P. T. T. care durează de aproape trei săptămâni se poate aprecia care ar putea fi durata de rezistenţă şi a personalului c. f. r. Consecinţele unei asemenea sistări de circulaţie ? Atât moral cât şi material ar fi incal­culabile. S’ar putea ca ele să însemne chiar începutul sfârşitului pentru regimul ordinei şi îndrumarea spre neant ca în Rusia.­­ De aceea Sindicatele C. F. R. care sunt animate de sentimentul patriotic să ia, bine sectru şi să nu se joace cu focul F. R. şi Greva -—- f Asupra măsurei luate de guvern se poate găsi o modalitate de aranjament. Şi guvernul francez a desfiinţat celebra C. G. T. fără a disolva însă sindicatele şi bursele de lucru a căror federală era C. G. T. Se pare chiar că şi la noi a­­supra desfiinţărei sindicatului P. T. T. e pe cale a se reveni şi apoi chiar dacă s’ar reveni, cari pot fi sancţiunile guver­nului ? Exemplul Rusiei, cu­­ celebrele expedi­ţii de represiune ale Colonelilor Mine şi Rimann din 1905, constitue un învăţămînt peremptoriu pentru toţi guvernaţii asu­pra inanităţei metodelor de represiune. La­ rândul lor ceferiştii să nu uite că colegii lor de pretutindeni, conştienţi de marea forţă socială a instrumentului ce mănuesc, nu au abuzat nici­odată prea mult de el şi în mişcările sindicale au format totdeauna elementul moderat şi ponderator. Nădăjduim că şi ei vor fi la înălţime. Nu grevă, ci acţiune demnă şi hotă­râtă pe căile legale. Sunt miniştri, sunt corpuri legiuitoare, există o opinie pu­blică, există presă, nu trebue ca la fie­care nemulţumire să ameninţaţi cu pu­nerea semnului pe oprire. . • Bergeret ---------- - — Din cauza abundenţei de ma­terie, vom publica în numărul viitor urmarea o poziţiei făcută de căpi­tanul Stere,—înaintea parchetului de Suceava—cu privire la atacul cas­telului „Fortuna“. — Inserăm cu plăcere că actele şi an­cheta făcuta de Comenduire au stabil­t nevinovăţia d-lul Căpitan Tarnoschi în conflictul cu d­na Marino. N­ -am fi mirat să fie altfe când e vorba de un fiu al distinsului cetăţean dl General Tarnoschi.• — Luni 2 August—Sf. Ilie—fiind patronul societatei tipografilor—a­­telierele tipografice vor fi închise. In consecinţă ziarul nostru nu va apare de­cât Marţi 3 August. — Măsuri pentru brutari. Noi Pre­şedintele Comisiunei Interimare Comunei Iaşi, având în vedere avizul Serviciului Sa­nitar sub No. 1019 din 23 iulie a. c.­ Având în vedere art. 18, 19, 20 21 şi 21 din regulamentul pentru fabricarea, transporta şi vânzarea pâinei ; Pe baza art. 58 din legea pentru or­ganizarea comunelor urbine ordonăm: Ca în termen de 15 zile dela data pre­zentei ordonanţe, toţi brutarii din oraş ce transportă pâinea în diferitele localuri să se conforme următoarelor dispoziţiuni: 1­ . Toţi acei ce vând pâinea trebua se aibă vârsta de cel puţin 14 ani împli­niţi. 2) . Să fie sănătoşi, lucru ce se stabi­leşte prin o viză săptămânală a Medicu­lui de Com­mscripţie pe un libret ce tre­bue să-l aibă asupra sa. 3) . Fiecare coşarcă şi coşarcă să poarte un număr de or­dine, numărul libretului călatorului şi firma fabricantului. 4) . Trăsurile cu care se tran­portă ponei trebue să fie închise şi interiorul captonat cu tablă. Coşurile vor fi căp­­tuşite cu pâ­nză şi prevăzute cu capac. Caii ce trag trăsura vor fi vizitaţi de Me­dicul Veterinar dacă sunt sănătoşi. Contravenienţii la această ordonanţă vor fi daţi judecăţei şi li se va retrage autorizaţia. — Teatru românesc la Cernăuţi.—La Cernăuţi s’a înfiinţat compania teatrală „Delavrancea“ sub conducerea­­ lor: C. Cehan-Racoviţă, publicist, director, George Voevicica, scriitor, subdirector, Teodor Nastasi, artist dramatic din Vie­­na, maestru de scenă şi Alexandru Voe­­vidca, compozitor, maestru de orchestră. Trupa aceasta, autorizată şi contro­lată de stat, va întreprinde un mare tur­neu în Bucovina, Ardeal şi Basarabia. Spre complectarea personalui se caută elemente de comedie şi vodeviluri (ar­tişti şi artiste care dispun în acelaş timp şi de o voce de canto). Pretendenţii vor înainta: 1. Certificatul de absolvire a unui Con­servator. 2. In lipsa acestui certificat, un act care dovedeşte o activitate bine deter­minată în vre-un teatru românesc. 3. Fotografia cu indicaţia vârstei. Actele se vor trimite cel mai târziu pănâ la 15 August a. c. pe adresa Di­recţiunii : Cernăuţi, str. Petrovici Nr. 8. Angajamentele se fac pe 7 luni. Retribuţie mare. Repetiţiile încep la 25 August a. c. — întrunirea com­ercialilor.— Eri la orele 4 după prânz,­ fruntaşii comer­cianţi s’au întrunit, la sediul „Uniunei sindicatelor comerciale şi industriale, din str. I. C. Brătianu, întrunire, la care a participat şi d. Maior Orleanu, a fost prezidată de d. dr. Căpăţină. Comercianţii au expus doleanţele lor şi au relevat diferite greutăţi ce întâm­pină, degajându-se du invinuirea ce ei ar favoriza specula. D. Maior Orleanu, a expus vederile sale, şi a declarat că nu va da curâ dă­rilor în judecată, de­cât după ce va face cunoscut toate mă­urile, la care comer­cianţii au a respunde. Comercianţii vor mai ţine şi alte con­sfătuiri. —­ La administraţia financiară, au sosist Bonur­le de î­npropidărire care urmează a fi vîndute sătenilor. Ca aceste bonuri săteni au a-şi a­­chita terenul ce li se cuvine prin ex­­propiere. — In ziua de 12 August a. c. ora 10 dimineaţa se va ţine în localul Primăriei licitaţie publică prin oferte închise pentru furnizarea a 600 bucăţi podele de plop sau tei 2 jum. în lungime de 15—20 c. m. lăţime, necesare pentru grajdurile comunei. Garanţia provizorie este de 500 lei în numerar sau efecte garantate de stat. Dispoziţiunile art. 72—84 din legea contabilităţii publice se vor aplica aces­tei licitaţii. — Un ziar local desminte ştiea că un O­oif G-Co­re Ianuş, membru al sindicatului revoluţionar, a­ fost dat afară de la Pri­mărie. Menţinem în totul informaţia noastră care ne-a fost comunica­tă de cătră în­suşi d. Negruţi preşedintele comisiunei interimare. Ziarul în chestiune de­cât să deie desminţiri de la birou ar face bine să verifice faptul, şi să afle de la Pri­mărie cine este acest Ianuş !... — In ziua de 11 August a. c. ora 10 dimineaţă se va ţine în sala Primăriei licitaţie prin oferte închise pentru darea în întreprindere a îngrădirei cu gril­aj de fer pe so­ia de piatră a locului de str. Lăpuşneanu fost Cinem­a­ Traian propie-­ tatea d-lui Ad. Teiîki. Garanţia provizorie va fi de 2003 lei în numerar, sau efecte garantate de Stat. Dispoziţiunile art 72—83 din legea Contabilităţii publice se vor aplica aces­tei licit­aţii. Condiţiunile de licitaţie, planul şi cad­­tul de sarcini se pot vedea în fie­care zi de lucru la serv. Arhivei. — Epitropia generală a Casei spitale­lor şi ospiciilor Sf. Spiridon din Iaşi, a­­duce la cunoştinţa generală că în ziua de 7 August a. c. oara 10 a. m. va ţine licitaţie publică în cancelaria acestei E­­pitropii, pentru darea în întreprindere a lucrărilor de reparaţiuni necesare spita­lului Central din Iaşi, în campania a c. Valoarea lucrărilor după deviz, este de lei 35 000. Garanţia provizorie va fi de lei 3500, iar cea definitivă va fi de 7000 lei, în efecte sau numerar. Devizul, cadtul de sarcini, şi condiţio­­nile generale de interprinderi de lucrări publice, se pot vedea în ori­ce zi de lu­cru la biuroul serviciului Technic al E­­pitropiei. Dispoziţiunile art. 72—83 din legea contabilităţii g­rale a statului, vor fi a­­plicabile la această licitaţie.­­ Casa de Economie şi împrumut „Patria“ din Iaşi, face cunoscut societa­rilor săi, că sunt convocaţi în adunare generală extraordinară. Duminică 1 Au­gust ora 3 p. m. la sediul societăţii str. Sf. Andrei No. 4. La ordinea zilei fiind de discutat chestiuni foarte importante, pentru bunul mers al societăţei. Aceasta fiind a doua convocare se vor lua hotă­­ri cu orice număr de membri vor fi presanţi. CINEMA ELISABETA.— Astăzi în matineuri şi seara se reprezintă seria 4 a penultima din: AVENTURILE UNEI REGINE (INELUL FATAL) dramă de aventuri senzaţionale în 6 acte în frunte cu curajoasa arti­tă nord-ame­­ricană d-ra PEARL WHITE. Luni 2 August „OSÂNDIT PE VIAŢĂ“ dramă puternică (Film Gaumont). Joi 5 August a 5 şi ultima serie din „AVENTURILE UNEI REGINE. Grădina şi Sala Cinima-Sidoli - SOCIETATA MÂRĂŞTI -In urma marelui succes şi după cererea generală am reţinut cu mari sacrificii f­imul ca să mai ruleze Joi 29, Vineri 30, Sâmbătă 31 Iulie şi Duminică 1 August 1920. Zilnic 2 Matineuri la 3 şi 5 jum. şi seara la ora 9 luni. Cel mai puternic film de aventuri.­­ Primele 2 serii la un joc 12 act din COPILUL LUNEI Grandes produs Cinematografic Ameri­can cu îndrăzneaţă MARIE WALCAMP seu „Fata fără frică“ care a stârnit ui­mirea şi admiraţia lumei întregi Seria 1 a 6 acte 6. Episodul I. Onoare de femei, II. Bestiile regiunilor sălbatice, III. Plasa Teroarei. Epis. IV Ţipătul unei femei, V. Documentul secret, VI. Temniţa terorei Atragem atenţiunea că cu cât trece o serie mai mul filmul prezintă mai mare interes, publicul spectator ră­mâne îngrozit de peripeţiile pe care tre­ce Maria Waliam eroina americană în lupta cu fiarele sălbatice ea fiind supra­numită fata fără frică. COMUNICAT CEFERIST • Filiala Regionalei Iaşi a Sindicatului General C. F. R., aduce la cunoştinţa autorităţilor şi marelui public că în urma înştiinţărei telegra­fică, primită de la Comitetul nostru central din Bucureşti, azi 31 Iulie 1920, ora 8 a. m., de­oare­ce Guvernul a decis recunoaşterea Sindica­tului nostru general al personalului C. F. R., precum şi soluţionarea în bine a celorlalte revendicări ale noastre, s-a decis ca greva anunţată pentru ziua de 1 August ora 6 a. m. să nu mai aibă loc. Tot persona­­l călăuzit de principiile de­ ordine, cinste şi muncă, mulţumeşte Guvernului că i-a înţeles şi i-a aprobat, ca să poată şi de aici înainte să fie mereu gata şi bine organizaţi pentru susţinerea ad­ministraţiei noastre şi deci a intereselor scumpei noastre Românii Mari. Trăiască Majestatea Sa Regele Ferdinand cu Augusta familie! Trăiască toţi bunii Români! Trăiască România Mare! Comitetul regionalei filialei Iaşi Noua organizare­­a Teatrelor Naţionale De la corespondentul nostru din Bucureşti BUC.— D . Oct. Goga ministrul Cultelor şi Arteior,­a convocat săptămâna trecută pe directorii ai teatrelor , naţionale şi pe reprezentanţii artiştilor dramatici şi scriitorilor, cu cari a conferit în cite­va şedinţe asupra nouei organizaturi a teatrelor. Principi­le cari au rod formulate vor fi stabilite în mod definitiv într’o nouă conferinţă. Din discuţiunile urmate s’a hotărât meunirea Teatrelor Naţi­oale şi a socie­tăţilor dramatice în forma actuală. Legea teatrelor va fi modificată în sensul că va fi acomodată nevoilor şi cerinţelor actuale. * Clasele societarilor vor fi desfiinţate. Se vor stabili 12 puncte de a­­vansare (gradaţie) pen­tru societari, ca la „Comedia Franceză“. Societarii vor fi proclamaţi cu 6 puncte, de unde va avansa treptat. In acest fel avansarea va fi un stimulent pentru artiştii societari. * Artiştii pensionari vor fi trecuţi în budgetul statului. Noua lege va trece prin Parlament cât să fie pusă în aplicare la 1 Aprilie 1921. Teatrul Naţional din Bucureşti nu va avea altă menire dec­ât aceea a unuia teatru național. El nu va putea fi* închiriat pentru baluri, festivaluri etc. * Trupele particulare românești, vor fi puse sub controlul statului. Ele vor fi obligate să joace turnele—3 luni pe an—în toată România Mare cu obligațiune ca să joace numai piese cu subiect național. . * Ansamblul lyric de sub conducerea d-lor Maximilian şi Leonard a fost trecut în budgetul stătu­ii (incorporat) şi trimis să se stabilească definitiv la Temişi­­oara—Capitala Bănuţului—unde va da rorz statii de operetă şi comedie. GRADINA S! SALA­C — SOCIETATEA MARASTI — In urma marelui succes şi după cererea generală am reţinut cu mari sacrificii filmul ca să mai ruleze Joi 29, Vineri 30, Sâmbătă 31 Iulie şi Duminică 1 August 1920 Zilnic două isiatm­euri: la ora 3 şi la 5 jum., iar seara la ora 9 jam. PRIMELE DOUA SERI! — din ce mai grozav film de aventuri — COPILUL LUNEI Seria l-a cu a ii-a la un loc, se reprezintă la fiecare reprezentaţie 2 SERII 12 ACTE 6 EPISOADE Atragem atenţiunea că cu cât trece o serie mai mult, filmul reprezintă mai mare interes, publicul spectator rămâne îngrozit de peripeţiile prin care trece Maria Walcamp supranumită FATA FARA­FRICAI I INSTITUTELE LICEALE ŞI PRIMARE MIHAIL KOGALNICEANU“—IAŞI vor fuu­cţîona în anul şcolar 1920—1921 în modul următor: In localul propriu din strada Căpitan Păun No. 8: 1) O şcoală primară cu limba franceză şi germană obligatorie. 2) Un liceu de fete, având ca director de studii pe d. Traian Bratu, profesor universitar, şi ca directoare pentru partea educativă o distinsă profesoară din localitate. In imobilul din strada Carol 23 (Palatul Sturza). Un liceu de băeţi, având ca director pe d. Tolas Patriciu, profesor la Şcoala supe­rioară de Comerţ şi Liceul Naţional. Cursurile regulate, după programele oficiale şi cursuri modificate, cu corp didactic als, compus din 40 profesori secundari. Se va da atenţiune deosebită ambelor moderne şi unei educa­t­uii complecte, îngrijite, înscrierile se fac pentru ambele licee şi şcoli primare, înce­pând de la 1 August, în cancelaria institutului de băeţi str. Carol 23. Cursurile încep la 10 Septembrie. Anuarul pe anul şcolar 1919-1920 cu prospecte la cerere gratis şi franco: strada Carol 23. PROFESORÎ ASOCIAŢI r. loraan lorgu p­uj. «« oci«riiului rom*.«m. «­ctiin.il» utui prof. la Şcoala Supe­­rară de Comerţ şi Liceul Naţional, Petrovanu Vasile prof. şcoala Normală şi Liceul Uttar, Rick Iulian prof. Şcoala Normală fost subdirector al învăţământului profesional. NOTA : Pentru vara acestui an funcţionează la Liceul de băeţi un curs de pre­paraţii pentru examenele de bursă în licee, şcoli normale, de admitere în liceu, de­­ corigenţe şi examene din Septembrie 1920. 2006 întristaţii: D. Lernovici, Raşela şi co­piii, S. Lernovici, Raşela şi copiii. I. Ler­novici cu soţia şi copiii, S. Smilovici, Janeta şi copiii, au durerea a face cu­noscut încetarea din viaţă a scumpului lor tată şi bunic Bernau Lernovici în vrâstă de 83 ani decedat după o lungă suferinţă, în ziua de 29 Iulie, înmormântarea va avea Ioc Duminică 1 August. Cortegiul va pleca la ora 11 a. m. de la locuinţa defunctului spre ci­mitirul israelit. Rugaţi-vă pentru el! Dr. Aspasia lacarovitscîi Asistenta Clinicei Infantile Boli de copil Consult. 9—10 jum. 3—5 p. m. 10—S Str. Lascar-Catargl 32 VASILE AGAPI institutor, Şcoala de băeţi „Gh. Asachi" Iaşi str. Negru­ţi 4,strepară copii pentru liceele militare, şcoli normale, seminarii şi licee. 15—15 Ecaterina Constantinescu Maseză Strada Calarasi No. 17 X . A

Next